Capitolul 2 · Reacțiile chimiceLecția 2.1TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău
la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați
Ce rămâne la fel când o substanță devine alta
Lâna de oțel arde, gazul din aragaz dispare, varul se stinge în apă. Ce se păstrează în aceste reacții și cum se scrie?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Profesorul pune pe un taler al unui cântar în echilibru un smoc de lână de oțel și îl aprinde. Ce face cântarul după ce lâna arde?
Vezi răspunsul
Talerul coboară. Fierul se combină cu oxigenul din aer, iar produsul conține masa fierului plus masa oxigenului. Masa nu apare din nimic: oxigenul venea din aer.
Meșterul pune bulgări de var nestins într-o căldare cu apă. Apa se încălzește tare, bulgării se sfărâmă și rămâne o pastă albă, varul stins, cu care se zugrăvesc pereții. Din două substanțe au rezultat altele, iar din căldare au plecat doar căldură și puțin abur.
Masa se păstrează, chiar dacă substanțele disparCe vezi
Profesorul aprinde un smoc de lână de oțel așezat pe un taler al unui cântar aflat în echilibru. Lâna arde cu scântei și se înnegrește, iar talerul coboară: produsul cântărește mai mult decât oțelul de la început. Fierul s-a combinat cu oxigenul din aer, iar masa oxigenului s-a adăugat la masa fierului.
Gazele trebuie socotite la fel ca solidele. Într-o sticlă în care oțetul reacționează cu bicarbonatul, închisă cu un balon pe gură, cântarul arată aproape aceeași masă înainte și după reacție. Într-o sticlă deschisă, masa scade, pentru că dioxidul de carbon pleacă în aer. Proba se poate face acasă, cu o sticlă de plastic, o linguriță de bicarbonat și oțet de bucătărie.
Legea conservării masei spune că, într-un sistem închis, masa substanțelor care reacționează este egală cu masa substanțelor rezultate. Antoine Lavoisier (1743–1794) a răspândit acest principiu timp de un deceniu, cântărind cu grijă toate substanțele dintr-o reacție, gazele inclusiv.
Pentru curioși
Într-un sistem deschis, masa se poate schimba, dar numai pentru că ceva intră sau iese: oxigenul care se adaugă la fier, dioxidul de carbon care pleacă din sticlă. Legea nu este încălcată, pentru că masa totală, socotită cu tot ce intră și iese, rămâne aceeași.
Atomii se rearanjează: nu apar și nu disparCe fac particulele
O reacție chimică rupe unele legături dintre atomi și formează altele. Atomii rămân aceiași: nucleele nu se schimbă, deci numărul atomilor fiecărui element este același înainte și după. Substanțele de la început se numesc reactanți, iar cele de la sfârșit produși de reacție.
Masa totală se păstrează pentru că fiecare atom își păstrează masa și numărul lor nu se schimbă. Numărul de molecule se poate schimba: în reacția dintre hidrogen și oxigen, trei molecule dau două.
2H₂ + O₂ → 2H₂O
Cum se citește o ecuație chimicăCum se scrie
Ecuația chimică descrie reacția cu simboluri și formule. Reactanții stau în stânga săgeții, produșii în dreapta. Stingerea varului se scrie așa:
CaO(s) + H₂O(l) → Ca(OH)₂(s)
Literele din paranteze arată starea de agregare: (s) solid, (l) lichid, (g) gaz, (aq) dizolvat în apă.
Indicele este numărul mic de după un simbol și face parte din formulă: în H₂O sunt doi atomi de hidrogen la un atom de oxigen. Coeficientul este numărul scris în fața formulei și înmulțește toată formula: 3Ca(OH)₂ înseamnă trei unități Ca(OH)₂, adică 3 atomi de calciu, 6 de oxigen și 6 de hidrogen. Coeficienții arată raportul particulelor și al cantităților de substanță. Raportul maselor se calculează separat, cu masele molare.
Egalarea prin numărareCum se scrie
O ecuație egalată are același număr de atomi din fiecare element în stânga și în dreapta. Egalarea urmează patru pași: se scriu corect formulele tuturor substanțelor, se numără atomii fiecărui element în fiecare parte, se pun coeficienți, începând cu elementul care apare într-o singură formulă de fiecare parte, iar hidrogenul și oxigenul se lasă la urmă, apoi se verifică numărătoarea și se păstrează cei mai mici coeficienți întregi.
La egalare se schimbă numai coeficienții. Dacă s-ar schimba un indice, s-ar schimba substanța: H₂O₂ este peroxidul de hidrogen, o altă substanță decât apa. Un coeficient egal cu 1 nu se scrie.
Pentru curioși
Ecuațiile cu ioni cer o a doua verificare, la sarcină. În Zn + Cu²⁺ → Zn²⁺ + Cu, atomii se potrivesc, iar sarcina totală este 2+ în ambele părți.

| Ecuația egalată | Atomi, stânga | dreapta | Particule | Masa |
|---|---|---|---|
| CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂O | C 1 | 1, H 4 | 4, O 4 | 4 | 3 | 3 | 80 g | 80 g |
| 2H₂ + O₂ → 2H₂O | H 4 | 4, O 2 | 2 | 3 | 2 | 36 g | 36 g |
| N₂ + 3H₂ → 2NH₃ | H 6 | 6, N 2 | 2 | 4 | 2 | 34 g | 34 g |
| 4Fe + 3O₂ → 2Fe₂O₃ | O 6 | 6, Fe 4 | 4 | 7 | 2 | 320 g | 320 g |
| C₃H₈ + 5O₂ → 3CO₂ + 4H₂O | C 3 | 3, H 8 | 8, O 10 | 10 | 6 | 7 | 204 g | 204 g |
| 4Al + 3O₂ → 2Al₂O₃ | O 6 | 6, Al 4 | 4 | 7 | 2 | 204 g | 204 g |
| Cu un singur CH₄ și | Se formează | Masa, stânga | dreapta |
|---|---|---|
| 0 molecule de O₂ | nimic: CH₄ rămâne | 16 g | 16 g |
| o moleculă de O₂ | CO₂ și 4 atomi de hidrogen nelegați | 48 g | 48 g |
| două molecule de O₂ | CO₂ și 2H₂O, nimic nelegat | 80 g | 80 g |
| trei molecule de O₂ | CO₂ și 2H₂O, o moleculă de O₂ neschimbată | 112 g | 112 g |
| Lâna de oțel, calcul cu 4Fe + 3O₂ → 2Fe₂O₃ | Înainte | După |
|---|---|---|
| Aer deschis, pe taler: doar fierul și produsul | 224 g | 320 g |
| Borcan închis: tot ce e în borcan | 320 g | 320 g |
Schemă și calcul. Schemă: atomii nu au culoare, iar o reacție reală trece prin pași intermediari. Atomii și moleculele sunt desenați enorm de măriți și mult mai puțini decât în realitate; discurile au o mărime aleasă de desen. Distanțele dintre centrele atomilor vin din date: măsurate pentru H₂, N₂ și O₂, calculate pentru celelalte molecule. Ele sunt desenate în proiecție, deci la moleculele care nu sunt plane (CH₄, NH₃, C₃H₈) o legătură apare mai scurtă decât este. Numărătoarea atomilor și masele sunt calculate din particulele desenate, cu masele atomice rotunjite ale cărții; un mol este socotit pentru fiecare moleculă desenată. Regula după care atomii se regrupează în imagine (întâi CO₂, apoi H₂O, iar ce nu are cu cine se lega rămâne nelegat) este o alegere a desenului, nu un mecanism; o moleculă de O₂ în plus rămâne O₂, ceea ce se întâmplă și în realitate. Oxizii de fier și de aluminiu sunt solide ionice: desenul îi arată ca grup de atomi, fără legături și fără scară. Arderea lânii de oțel este demonstrație făcută numai de profesor, iar Fe₂O₃ din calcul este unul dintre oxizii care se formează.
Surse și credite. Distanțele dintre atomi în H₂ (74,1 pm), N₂ (109,8 pm) și O₂ (120,8 pm): valori re măsurate, citate din NIST Chemistry WebBook, constantele moleculelor diatomice (Huber și Herzberg). Geometriile moleculelor CH₄, CO₂, H₂O, NH₃ și C₃H₈: valori citate din conformerele 3D calculate de PubChem, CID 297, 280, 962, 222 și 6334. Mase atomice: CIAAW, valorile rotunjite folosite în carte.
Cele patru tipuri de reacții din gimnaziu
După felul în care se rearanjează atomii, reacțiile se împart în patru tipuri: combinare, descompunere, substituție și schimb.
Combinare: din două sau mai multe substanțe rezultă una singură, ca în CaO + H₂O → Ca(OH)₂. Descompunere: dintr-o substanță rezultă două sau mai multe, ca în 2H₂O₂ → 2H₂O + O₂. Substituție (înlocuire): un element ia locul altuia dintr-un compus, ca în Fe + CuSO₄ → FeSO₄ + Cu. Schimb (dublă înlocuire): doi compuși își schimbă între ei părțile, ca în AgNO₃ + NaCl → AgCl + NaNO₃.
Tipul reacției se citește din numărul substanțelor din fiecare parte a săgeții și din locul pe care îl ocupă fiecare element înainte și după reacție.
Exemplu rezolvat
Arderea propanului
Propanul, C₃H₈, este un gaz combustibil, vândut în butelii. Arde în oxigen și dă dioxid de carbon și apă. Să se egaleze ecuația și să se verifice păstrarea masei.
Schema este C₃H₈ + O₂ → CO₂ + H₂O. Carbonul: trei atomi în stânga, deci 3CO₂. Hidrogenul: opt atomi în stânga, deci 4H₂O. Oxigenul: în dreapta sunt 3 · 2 + 4 · 1 = 10 atomi, deci 5O₂ în stânga.
C₃H₈ + 5O₂ → 3CO₂ + 4H₂O
Verificare: C 3 = 3, H 8 = 8, O 10 = 10. Masele molare sunt M(C₃H₈) = 44 g/mol, M(O₂) = 32 g/mol, M(CO₂) = 44 g/mol și M(H₂O) = 18 g/mol. Pentru 1 mol de propan, reactanții cântăresc 1 · 44 + 5 · 32 = 204 g, iar produșii 3 · 44 + 4 · 18 = 204 g. Masele sunt egale, deși numărul de molecule nu este: șase în stânga, șapte în dreapta.
În România
Gazul de la Sărmășel, găsit în loc de potasiu
În 1909, la Sărmășel, în județul Mureș, o sondă care căuta săruri de potasiu, la peste 300 de metri adâncime, a dat peste gaze naturale, care au izbucnit libere la suprafață. Evenimentul a marcat începutul industriei gazelor din România. Gazul din zăcămintele Bazinului Transilvaniei este în principal metan, CH₄.
Metanul arde în aragaz după ecuația CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂O. Un mol de metan consumă doi moli de oxigen. Cu M(CH₄) = 16 g/mol, reactanții cântăresc 16 + 2 · 32 = 80 g, iar produșii 44 + 2 · 18 = 80 g.
Pe scurt
- Reactanții sunt substanțele care se consumă, produșii de reacție sunt cele care se formează; ecuația chimică îi scrie cu formule, separați de săgeată.
- Într-o reacție, numărul atomilor fiecărui element se păstrează, deci masa totală se păstrează (legea conservării masei, Lavoisier).
- Indicele face parte din formulă, coeficientul înmulțește toată formula; la egalare se schimbă numai coeficienții.
- Egalarea se face prin numărare: se numără atomii fiecărui element în fiecare parte, se pun cei mai mici coeficienți întregi, se verifică.
- Starea de agregare se notează (s), (l), (g), (aq); tipurile din gimnaziu sunt combinarea, descompunerea, substituția și schimbul.
Greșeli frecvente
GreșitLâna de oțel arsă cântărește mai puțin, pentru că a ars.
CorectCântărește mai mult. Fierul s-a combinat cu oxigenul din aer, iar masa oxigenului s-a adăugat la masa produsului.
GreșitCa să egalez H₂ + O₂ → H₂O scriu H₂O₂ în dreapta.
CorectIndicii nu se schimbă la egalare, pentru că H₂O₂ este o altă substanță, peroxidul de hidrogen. Se schimbă coeficienții: 2H₂ + O₂ → 2H₂O.
GreșitNumărul de molecule se păstrează în orice reacție.
CorectSe păstrează numărul atomilor fiecărui element. Numărul de molecule poate crește sau scădea: în 2H₂ + O₂ → 2H₂O, trei molecule dau două.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce se păstrează întotdeauna într-o reacție chimică?
Răspuns
b) Numărul de atomi din fiecare element. Atomii se rearanjează, dar nu apar și nu dispar. Moleculele, substanțele și legăturile se pot schimba.
Ce se poate modifica pentru a egala o ecuație chimică?
Răspuns
d) Coeficienții din fața formulelor. Un indice schimbat înseamnă altă substanță. Coeficienții schimbă numai câte unități din fiecare substanță reacționează.
De ce scade masa unei sticle deschise în care oțetul reacționează cu bicarbonatul?
Răspuns
c) Dioxidul de carbon iese în aer. Gazul format pleacă din sticlă și își ia masa cu el. Dacă sticla este închisă, masa se păstrează.
Pentru 1 mol de propan, ecuația C₃H₈ + 5O₂ → 3CO₂ + 4H₂O arată reactanți cu masa de 204 g. Ce masă de produși se formează, în grame? Se dau M(CO₂) = 44 g/mol și M(H₂O) = 18 g/mol.
gRăspuns
204 g. 3 · 44 + 4 · 18 = 132 + 72 = 204 g, egal cu masa reactanților.
Așază în ordine pașii egalării unei ecuații chimice.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Se scriu corect formulele tuturor substanțelor
- Se numără atomii fiecărui element în fiecare parte
- Se pun coeficienți, hidrogenul și oxigenul la urmă
- Se verifică numărătoarea și se păstrează cei mai mici coeficienți întregi
Formulele corecte vin primele, pentru că indicii nu se mai schimbă. Numărătoarea arată ce lipsește. Coeficienții se pun apoi, iar verificarea încheie.
Pune fiecare reacție la tipul ei.
Răspuns
Combinare: 2Mg + O₂ → 2MgO; CaO + H₂O → Ca(OH)₂.
Descompunere: CaCO₃ → CaO + CO₂; 2H₂O₂ → 2H₂O + O₂.
Substituție: Zn + 2HCl → ZnCl₂ + H₂; Fe + CuSO₄ → FeSO₄ + Cu.
Schimb: NaOH + HCl → NaCl + H₂O; AgNO₃ + NaCl → AgCl + NaNO₃.
Combinarea are o singură substanță în dreapta, descompunerea una în stânga, substituția un element și un compus în stânga, schimbul doi compuși de fiecare parte.
Un coleg a pus 5 g de bicarbonat și oțet într-o sticlă deschisă, pe un cântar, și a observat că masa scade. Spune că legea conservării masei nu este adevărată. Cum îi răspunzi?
Un răspuns bun
Legea se aplică unui sistem închis. În sticla deschisă, dioxidul de carbon format pleacă în aer și își ia masa cu el. Dacă sticla se închide cu un balon, masa rămâne aproape aceeași. Masa gazului care a plecat, adunată cu masa rămasă în sticlă, este masa de la început.
Un răspuns complet spune că sistemul este deschis, numește gazul care pleacă și arată cum se verifică (sticla închisă).
Termeni
- reactant
- Substanță care se consumă într-o reacție chimică și se scrie în stânga săgeții.
- produs de reacție
- Substanță care se formează într-o reacție chimică și se scrie în dreapta săgeții.
- ecuație chimică
- Scrierea unei reacții chimice cu formulele reactanților și ale produșilor, legate printr-o săgeată.
- coeficient
- Număr scris în fața unei formule dintr-o ecuație, care arată câte unități din acea substanță reacționează.
- indice
- Număr mic scris jos după un simbol, care arată câți atomi din acel element are o unitate a substanței.
- legea conservării masei
- Într-un sistem închis, masa substanțelor care reacționează este egală cu masa substanțelor rezultate.
- egalare
- Alegerea coeficienților astfel încât ecuația să aibă același număr de atomi din fiecare element în ambele părți.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Chemistry 2e, 4.1 Writing and balancing chemical equations – ecuația egalată respectă conservarea materiei; indicii fac parte din identitatea substanței, coeficienții se pot citi ca rapoarte; simbolurile (s), (l), (g), (aq); CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂O
- OpenStax – Chemistry 2e, 4.2 Classifying chemical reactions – ecuația AgNO₃ + NaCl → AgCl + NaNO₃ (precipitare) și exemplele de substituție
- Science History Institute – Antoine-Laurent Lavoisier – Lavoisier (1743–1794) a răspândit principiul conservării masei timp de un deceniu, cântărind toate substanțele unei reacții, gazele inclusiv; Traité élémentaire de chimie, 1789
- AACT – Investigating mass change – masa lânii de oțel crește după ardere, prin oxidarea fierului; elevii prezic de obicei o scădere
- Flinn Scientific – Steely wools of fire – demonstrația cu lână de oțel: câștigul de masă prin combinarea fierului cu oxigenul
- Romgaz – Istoric – 1909, Sărmășel: gaze naturale izbucnite la peste 300 m adâncime, într-o sondă pentru săruri de potasiu
- Wikipedia – Sărmășel – Sărmășel se află în județul Mureș
- EMERG – The energy potential of natural gas fields from Transylvanian Basin – gazul Bazinului Transilvaniei este în principal metan, cu fracții mai grele sub 2%
- Petrom – Fișă de securitate, butelii propan – propanul (C₃H₈) se vinde ca gaz combustibil în butelii
- University of California IPM – Bordeaux mixture (Pest Note) – stingerea varului nestins în apă degajă destulă căldură cât să fiarbă apa
Din programă: „la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 3.1, 5.1.