Chimie IX EN
Două casete: în stânga o moleculă de metan, CH₄, cu un atom de carbon și patru de hidrogen, și două molecule de oxigen, O₂; în dreapta o moleculă de dioxid de carbon, CO₂, și două de apă, H₂O. Sub ele, ecuația CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂O și un cântar în echilibru, cu 80 g de ambele părți.

Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică

Capitolul 2

Reacțiile chimice – ce se schimbă și ce rămâne la fel

Ce se schimbă și ce rămâne la fel când două substanțe reacționează?

Gazul din aragaz arde în aer și se formează dioxid de carbon și apă. Imaginea de lângă numără atomii: o moleculă de metan, CH₄, și un rând de molecule de oxigen, O₂, care așteaptă. Începe cu o predicție, apoi adaugă oxigen.

Câte molecule de oxigen îi trebuie unui metan?

Ce vezi. Flacăra aragazului: metanul se combină cu oxigenul din aer. Ce fac particulele. O moleculă de CH₄ are 5 atomi, unul de carbon și patru de hidrogen. În imagine așteaptă patru molecule de O₂, fiecare cu doi atomi de oxigen.

De câte molecule de O₂ are nevoie una de CH₄, ca să nu rămână niciun atom nelegat?

Un singur O₂ nu ajunge: rămân atomi nelegați

Arderea rupe legăturile dintre atomii reactanților și face legături noi. Cu o moleculă de O₂, cei doi atomi de oxigen se leagă de carbon și formează CO₂. Cei patru atomi de hidrogen nu au cu cine să se lege și rămân nelegați, cu contur întrerupt.

Regula este a desenului: întâi CO₂, apoi H₂O. Într-o flacără reală se formează și alte substanțe pe parcurs, așa că „nelegat” este o numărătoare, nu un produs.

Poți atinge și o moleculă din rândul care așteaptă.

Cu două molecule de O₂ nu mai rămâne nimic nelegat

Ce fac particulele. Cei patru atomi de oxigen aduși de două molecule de O₂ se împart: doi merg la carbon, câte unul la fiecare pereche de hidrogen. Rezultă CO₂ și 2H₂O.

Numără. Contoarele arată pentru fiecare element atomii dinainte și de după: C 1 | 1, H 4 | 4, O 4 | 4. Moleculele sunt acum 3 | 3, dar este o coincidență: în 2H₂ + O₂ → 2H₂O, trei molecule dau două. Atomii se păstrează; numărul de molecule se poate schimba.

Coeficienții sunt numărătoarea moleculelor

Cum se scrie. Cele două molecule de O₂ și cele două de H₂O se scriu cu numărul în față: CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂O. Coeficientul 1 nu se scrie. Coeficientul înmulțește toată formula; indicele ₂ din O₂ face parte din ea.

Cu trei molecule de O₂, a treia nu participă: rămâne O₂, neschimbată, deci nu apare în ecuația reacției. Ecuația se scrie la fel, cu doi pentru O₂.

Masa se păstrează: 16 + 64 = 44 + 36

Ce vezi. Cântarul de sub imagine compară masa din stânga cu cea din dreapta, la câte un mol pentru fiecare moleculă desenată. Masele molare sunt cele ale lecției: M(CH₄) = 16 g/mol, M(O₂) = 32 g/mol, M(CO₂) = 44 g/mol, M(H₂O) = 18 g/mol.

În stânga: 16 + 2 · 32 = 80 g. În dreapta: 44 + 2 · 18 = 80 g. Atomii se păstrează și fiecare își păstrează masa, deci cântarul rămâne în echilibru. Rămâne în echilibru și cu un singur O₂ (48 g), pentru că atomii nelegați cântăresc și ei.

Lâna de oțel arsă în aer cântărește mai mult

Profesorul aprinde un smoc de lână de oțel pe un taler al cântarului, iar talerul coboară. Aici este doar un calcul, cu 4Fe + 3O₂ → 2Fe₂O₃: lâna de oțel dă de fapt un amestec de oxizi de fier, iar Fe₂O₃ este unul dintre ei.

Pe taler, fierul cântărește 4 · 56 = 224 g, iar produsul 2 · 160 = 320 g: cu 96 g mai mult, adică exact masa celor trei moli de O₂ luați din aer, 3 · 32. Într-un borcan închis, tot ce e înăuntru are 320 g înainte și 320 g după.

Acum explică tu: propanul din butelie

Propanul, C₃H₈, arde în aragazul alimentat dintr-o butelie. Imaginea arată schema cu toți coeficienții egali cu 1, iar contoarele nu se potrivesc: C 3 | 1, H 8 | 2, O 2 | 3.

Explică, în câteva propoziții, cum afli coeficienții și de ce se schimbă numai coeficienții la egalare.

Compară cu un răspuns

Carbonul: 3 atomi în stânga, deci 3CO₂. Hidrogenul: 8 atomi, deci 4H₂O. Oxigenul: în dreapta sunt 3 · 2 + 4 = 10 atomi, deci 5O₂. Ecuația egalată este C₃H₈ + 5O₂ → 3CO₂ + 4H₂O. Un indice schimbat înseamnă altă substanță: H₂O₂ este peroxidul de hidrogen, nu apa.

Lecția despre ecuația chimică · Lecția despre calculele pe ecuație

Schemă și calcul. Schemă: atomii nu au culoare, iar o reacție reală trece prin pași intermediari. Atomii și moleculele sunt desenați enorm de măriți și mult mai puțini decât în realitate; discurile au o mărime aleasă de desen. Distanțele dintre centrele atomilor vin din date: măsurate pentru H₂, N₂ și O₂, calculate pentru celelalte molecule. Ele sunt desenate în proiecție, deci la moleculele care nu sunt plane (CH₄, NH₃, C₃H₈) o legătură apare mai scurtă decât este. Numărătoarea atomilor și masele sunt calculate din particulele desenate, cu masele atomice rotunjite ale cărții; un mol este socotit pentru fiecare moleculă desenată. Regula după care atomii se regrupează în imagine (întâi CO₂, apoi H₂O, iar ce nu are cu cine se lega rămâne nelegat) este o alegere a desenului, nu un mecanism; o moleculă de O₂ în plus rămâne O₂, ceea ce se întâmplă și în realitate. Oxizii de fier și de aluminiu sunt solide ionice: desenul îi arată ca grup de atomi, fără legături și fără scară. Arderea lânii de oțel este demonstrație făcută numai de profesor, iar Fe₂O₃ din calcul este unul dintre oxizii care se formează.

Surse și credite. Distanțele dintre atomi în H₂ (74,1 pm), N₂ (109,8 pm) și O₂ (120,8 pm): valori re măsurate, citate din NIST Chemistry WebBook, constantele moleculelor diatomice (Huber și Herzberg). Geometriile moleculelor CH₄, CO₂, H₂O, NH₃ și C₃H₈: valori citate din conformerele 3D calculate de PubChem, CID 297, 280, 962, 222 și 6334. Mase atomice: CIAAW, valorile rotunjite folosite în carte.

Aceleași date, ca tabel
Ecuația egalatăAtomi, stânga | dreaptaParticuleMasa
CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂OC 1 | 1, H 4 | 4, O 4 | 43 | 380 g | 80 g
2H₂ + O₂ → 2H₂OH 4 | 4, O 2 | 23 | 236 g | 36 g
N₂ + 3H₂ → 2NH₃H 6 | 6, N 2 | 24 | 234 g | 34 g
4Fe + 3O₂ → 2Fe₂O₃O 6 | 6, Fe 4 | 47 | 2320 g | 320 g
C₃H₈ + 5O₂ → 3CO₂ + 4H₂OC 3 | 3, H 8 | 8, O 10 | 106 | 7204 g | 204 g
4Al + 3O₂ → 2Al₂O₃O 6 | 6, Al 4 | 47 | 2204 g | 204 g
Cu un singur CH₄ șiSe formeazăMasa, stânga | dreapta
0 molecule de O₂nimic: CH₄ rămâne16 g | 16 g
o moleculă de O₂CO₂ și 4 atomi de hidrogen nelegați48 g | 48 g
două molecule de O₂CO₂ și 2H₂O, nimic nelegat80 g | 80 g
trei molecule de O₂CO₂ și 2H₂O, o moleculă de O₂ neschimbată112 g | 112 g
Lâna de oțel, calcul cu 4Fe + 3O₂ → 2Fe₂O₃ÎnainteDupă
Aer deschis, pe taler: doar fierul și produsul224 g320 g
Borcan închis: tot ce e în borcan320 g320 g

Lecțiile capitolului

Lecții: 6 lecții TC. Insigna fiecărei lecții spune cărui profil îi aparține.

Ce profil ai?

  1. 2.1Ce rămâne la fel când o substanță devine alta TC · în plus față de profilul tăula domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonațiLâna de oțel arde, gazul din aragaz dispare, varul se stinge în apă. Ce se păstrează în aceste reacții și cum se scrie?
  2. 2.2Ce număr are sulful în acidul sulfuric TC · în plus față de profilul tăuNumăr de oxidareOxigenul din apă și cel din apa oxigenată nu se socotesc la fel. Cum afli numărul de oxidare al fiecărui atom dintr-o formulă?
  3. 2.3Cum afli dacă o reacție schimbă numărul de oxidare TC · în plus față de profilul tăuReacții fără/ cu modificarea numărului de oxidareUn cui de fier într-o soluție albastră se acoperă cu cupru, iar două soluții incolore dau un solid alb. Ce deosebește cele două reacții?
  4. 2.4Când o reacție încălzește mediul și când îl răcește TC · în plus față de profilul tăuReacții exoterme și reacții endotermeDe ce un foc te încălzește, iar un pahar cu bicarbonat și lămâie se face rece?
  5. 2.5De ce unele reacții durează luni și altele o clipă TC · în plus față de profilul tăuReacții lente, reacții rapide; catalizatoriDe ce un cui ruginește încet, iar o scânteie aprinde gazul într-o clipă?
  6. 2.6De ce sticla de apă minerală face bule când o deschizi TC · în plus față de profilul tăuReacții ireversibile, reacții reversibileCând deschizi o apă minerală carbogazoasă, de unde vine gazul din bule?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 2Pentru clasă: proiector, fișe, test comun