Chimie IX EN

Capitolul 2 · Reacțiile chimiceLecția 2.6TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

Reacții ireversibile, reacții reversibile

De ce sticla de apă minerală face bule când o deschizi

Când deschizi o apă minerală carbogazoasă, de unde vine gazul din bule?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 2

Înainte să citești: tu ce crezi?

O sticlă cu apă minerală carbogazoasă stă închisă pe masă. Când o deschizi, apar bule. De unde vine gazul?

Vezi răspunsul

Dioxidul de carbon era dizolvat în apă, sub presiune. O parte din el reacționează cu apa și formează acid carbonic, dar reacția merge și în sens invers. Când presiunea scade, CO₂ iese din apă.

O apă minerală carbogazoasă stă liniștită în sticla închisă. Deschizi dopul și apar bule. Închizi sticla și, după un timp, bulele se opresc. Aceeași reacție poate merge într-un sens sau în celălalt, după condiții, și tot ea construiește stalactitele din peșteri.

Reacții care merg până la capătCe vezi

Hârtia arsă nu se mai întoarce în hârtie. Dacă amesteci soluții de azotat de argint și de clorură de sodiu, precipitatul alb de AgCl se formează și rămâne. Dacă torni oțet pe coaja unui ou, coaja face bule de gaz și se subțiază:

CaCO₃ + 2CH₃COOH → Ca(CH₃COO)₂ + H₂O + CO₂

Astfel de reacții se numesc ireversibile: merg într-un singur sens, cel indicat de săgeata simplă, până când unul dintre reactanți s-a terminat. Într-un vas deschis, gazul se pierde în aer și nu mai poate reacționa înapoi. Arderile și precipitările sunt exemple clasice. Cuvântul „ireversibilă” descrie condițiile obișnuite din laborator și din bucătărie, nu o interdicție absolută.

Reacții care merg și înapoiCe vezi

Dioxidul de carbon se dizolvă în apă, iar o parte din el se combină cu apa și dă acid carbonic, H₂CO₃. Reacția merge și invers: acidul carbonic se descompune la loc în CO₂ și apă.

CO₂ + H₂O ⇌ H₂CO₃

Într-o sticlă închisă, gazul este ținut sub presiune în apă. Deschisă, sticla lasă CO₂ să iasă, iar reacția merge spre stânga. De aceea apa minerală lăsată deschisă pierde bulele.

O reacție care poate merge în ambele sensuri se numește reversibilă și se scrie cu săgeata dublă ⇌. Un al doilea exemplu este dizolvarea calcarului de către apa cu CO₂ dizolvat, care dă hidrogenocarbonat de calciu, o sare care există numai în soluție:

CaCO₃ + CO₂ + H₂O ⇌ Ca(HCO₃)₂

Dacă soluția pierde CO₂, ca apa minerală din sticla deschisă, reacția merge spre stânga și CaCO₃ se depune din nou.

Pentru curioși

Hidrogenocarbonatul de calciu nu poate fi scos solid din soluție: la încercarea de a-l izola, se descompune în CaCO₃, CO₂ și apă. În manuale, formarea acidului carbonic se scrie și în trepte: CO₂(g) ⇌ CO₂(aq), apoi CO₂(aq) + H₂O ⇌ H₂CO₃(aq).

închisă CO₂ intră și iese din apă la fel de repede deschisă CO₂ pleacă CO₂ pleacă, bulele se pierd CO₂ + H₂O ⇌ H₂CO₃ sticla deschisă: reacția merge spre stânga
Figura 1În sticla închisă, dioxidul de carbon trece din gaz în apă și înapoi la fel de repede. Deschisă, gazul pleacă, iar acidul carbonic se descompune la loc în CO₂ și apă. Apa și H₂CO₃ nu sunt desenate.

Echilibrul dinamic: nimic nu stă pe locCe fac particulele

Într-un vas închis, reactanții dau produși, iar produșii dau înapoi reactanți. La început prevalează reacția directă. Pe măsură ce produșii se adună, reacția inversă se accelerează. După un timp, cele două viteze devin egale și concentrațiile nu mai variază: sistemul a ajuns la echilibru dinamic.

Cuvântul „dinamic” contează. La echilibru ambele reacții continuă, la nivelul particulelor, în fiecare clipă. Produșii se formează tot atât de repede pe cât se descompun, de aceea amestecul pare neschimbat. Echilibrul nu înseamnă cantități egale de reactanți și de produși: ele pot fi foarte diferite, dar sunt constante.

Într-un vas deschis, un produs gazos pleacă în aer și echilibrul practic nu se mai stabilește. Un catalizator accelerează ambele sensuri și scurtează timpul până la echilibru. El nu schimbă compoziția amestecului la echilibru.

echilibru dinamic 0 1,00 2,00 n (mol) timp → HI la reacție completă HI: 1,56 H₂ și I₂: câte 0,22 H₂, I₂ viteze egale, în sens opus H₂ + I₂ ⇌ 2HI, vas închis, 448 °C cantitățile la scară; axa timpului fără scară
Figura 2La echilibru curbele devin orizontale, dar reacția nu s-a oprit: cele două sensuri merg la fel de repede. Rămân 0,22 moli de H₂ și 0,22 moli de I₂, iar HI nu ajunge la 2,00 mol. Cantitățile sunt la scară, timpul nu.
O cutie pătrată cu 28 de particule A (discuri) și 20 de particule B (pătrate) la început. Alături, diagrama energiei: de la nivelul A + B se urcă la o creastă de 2,5 ε și se coboară la nivelul AB, cu ΔH = −2,0 ε. Dedesubt, trei curbe cu numărul de particule A, B și AB în funcție de pașii modelului.
Model cu particule generice A și B; energii în ε, timp în pași de model. Toate numerele din tabel sunt numărate în modelul care rulează în imagine. Opt rulări pentru fiecare situație; cutia are 28 de particule A și 20 de particule B la început, deci cel mult 20 AB.
SituațiaPragul EaLa echilibru (media pașilor 2.000–4.000, opt rulări)Pași până la 90% din echilibruReacții la 100 de pași (formate / desfăcute)Ciocniri A–B care trec pragul
T = 1,0 ε, fără catalizator2,5 εA 11,5, B 3,5, AB 16,53630,9 / 0,97,3% (formula e^(−Ea/T): 8,2%)
T = 1,0 ε, cu catalizator1,3 εA 11,4, B 3,4, AB 16,6963,3 / 3,425,0% (formula e^(−Ea/T): 27,3%)
T = 2,0 ε, fără catalizator2,5 εA 15,8, B 7,8, AB 12,26514,2 / 14,124,1% (formula e^(−Ea/T): 28,7%)
T = 2,0 ε, cu catalizator1,3 εA 15,6, B 7,6, AB 12,42027,8 / 27,945,5% (formula e^(−Ea/T): 52,2%)
O rulare (aceeași cutie de pornire), numărul de particule A, B și AB după pași, pentru cele cinci situații. Catalizatorul și temperatura schimbă în ce ritm se ajunge la echilibru; catalizatorul nu schimbă numerele de la echilibru (nivelurile A + B și AB rămân la locul lor, ΔH = −2,0 ε), temperatura le schimbă.
După atâția pașiT = 1,0 ε, fără catalizatorT = 1,0 ε, cu catalizatorT = 2,0 ε, fără catalizatorT = 2,0 ε, cu catalizatorT = 0,6 ε, fără catalizator
0A 28, B 20, AB 0A 28, B 20, AB 0A 28, B 20, AB 0A 28, B 20, AB 0A 28, B 20, AB 0
100A 19, B 11, AB 9A 14, B 6, AB 14A 17, B 9, AB 11A 15, B 7, AB 13A 27, B 19, AB 1
200A 17, B 9, AB 11A 13, B 5, AB 15A 17, B 9, AB 11A 14, B 6, AB 14A 24, B 16, AB 4
400A 11, B 3, AB 17A 12, B 4, AB 16A 17, B 9, AB 11A 13, B 5, AB 15A 19, B 11, AB 9
800A 11, B 3, AB 17A 14, B 6, AB 14A 14, B 6, AB 14A 13, B 5, AB 15A 17, B 9, AB 11
1.600A 13, B 5, AB 15A 11, B 3, AB 17A 22, B 14, AB 6A 15, B 7, AB 13A 16, B 8, AB 12
3.200A 12, B 4, AB 16A 9, B 1, AB 19A 17, B 9, AB 11A 19, B 11, AB 9A 12, B 4, AB 16

Model. Model: particule generice A și B, nicio reacție reală. Particulele se mișcă într-o cutie plată, cu pereții la temperatura T; timpul este în pași de model, nu în secunde, iar energiile sunt în ε, unitatea modelului. Dacă energia ciocnirii dintre A și B, măsurată pe linia centrelor, este cel puțin Ea (2,5 ε, 1,3 ε cu catalizator), se face AB; AB se desface când este lovit cu cel puțin Ea + 2,0 ε, adică pragul văzut dinspre AB; altfel particulele ricoșează. Curbele și numerele sunt particulele și reacțiile numărate în cutie: cu doar 48 de particule, curbele se clatină. Fracția ciocnirilor care trec pragul este numărată și pusă lângă valoarea e^(−Ea/T) a unui gaz ideal; numărătoarea iese mai mică, pentru că reacția scoate din amestec ciocnirile cu energie mare. Particulele sunt desenate enorm de mărite, fără culoare reală și mult mai puține decât în realitate; formele le deosebesc, nu culoarea: A disc, B pătrat, AB disc și pătrat unite.

Surse și credite. Fără date de la terți: tot ce arată imaginea este calculat în pagină, de modelul descris mai sus, din valorile de pornire date mai sus. Forma crestei de energie este cea a modelului cărții.

Cum se scrie și cum se citeșteCum se scrie

Săgeata simplă → arată o reacție care merge practic până la capăt. Săgeata dublă ⇌ arată că ambele sensuri contează. Două exemple clasice:

N₂ + 3H₂ ⇌ 2NH₃

H₂ + I₂ ⇌ 2HI

Sinteza amoniacului este exotermă în sens direct, cu ΔH ≈ −92 kJ pentru ecuația scrisă. Sensul invers este deci endoterm, cu ΔH ≈ +92 kJ. În fabricile de amoniac, gazul neconvertit se întoarce în reactor, pe catalizator de fier.

La echilibru, amestecul conține toate speciile din ecuație, reactanți și produși, în cantități constante. Niciun reactant nu se consumă complet. De aceea o reacție reversibilă nu dă niciodată în vas închis atâta produs cât arată calculul pentru o reacție completă.

Pentru curioși

Cât de departe merge o reacție reversibilă, la o temperatură dată, se spune printr-o mărime numită constantă de echilibru. Pentru H₂ + I₂ ⇌ 2HI, valoarea ei la 448 °C este aproximativ 50,5, iar numerele din exemplul rezolvat vin din ea.

Exemplu rezolvat

Câtă iodură de hidrogen se formează

Într-un vas închis, la 448 °C, se pun 1,00 moli de H₂ și 1,00 moli de I₂. Calculul de echilibru pentru această temperatură dă, la echilibru, un amestec cu 0,22 moli de H₂, 0,22 moli de I₂ și 1,56 moli de HI. Câtă HI ar rezulta dacă reacția ar fi ireversibilă și care este conversia hidrogenului?

Reacție ireversibilă: din ecuația H₂ + I₂ ⇌ 2HI, un mol de H₂ dă doi moli de HI, deci 1,00 moli de H₂ și 1,00 moli de I₂ ar da 2,00 moli de HI.

Reacție reală: H₂ consumat = 1,00 − 0,22 = 0,78 mol, iar HI format = 2 · 0,78 = 1,56 mol, ca în amestec. Conversia este 0,78 : 1,00 · 100 = 78%.

Control: atomii de hidrogen sunt 2 · 0,22 + 1,56 = 2,00 mol, la fel ca la început (2 · 1,00). Concluzie: se formează 1,56 moli de HI din 2,00 mol posibili. Rămân 0,22 moli de H₂ și 0,22 moli de I₂, pentru că reacția inversă reface tot atât H₂ și I₂ cât consumă reacția directă.

În România

Stalactitele din Peștera Urșilor

Peștera Urșilor, din Munții Apuseni, a fost descoperită la 17 septembrie 1975, când o explozie dintr-o carieră de marmură de lângă satul Chișcău a deschis-o. Are o lungime de 1.500 m și o temperatură de 10 °C, iar din 1980 este deschisă vizitatorilor.

Roca din jur este marmură și calcar, adică în mare parte CaCO₃. Apa subterană conține CO₂ dizolvat și dizolvă puțin calcar, după ecuația CaCO₃ + CO₂ + H₂O ⇌ Ca(HCO₃)₂. Picătura ajunge în aerul peșterii și pierde CO₂, ca apa minerală dintr-o sticlă deschisă. Reacția merge atunci spre stânga și CaCO₃ se depune: așa cresc stalactitele. Aceeași ecuație, în două sensuri, în același loc.

Pe scurt

  1. O reacție ireversibilă merge într-un singur sens, indicat de →, până se termină un reactant; arderea și precipitarea sunt exemple.
  2. O reacție reversibilă merge în ambele sensuri și se scrie cu ⇌: CO₂ + H₂O ⇌ H₂CO₃, N₂ + 3H₂ ⇌ 2NH₃, H₂ + I₂ ⇌ 2HI.
  3. Echilibrul dinamic apare într-un vas închis, când viteza reacției directe este egală cu viteza reacției inverse; ambele reacții continuă.
  4. La echilibru concentrațiile sunt constante, nu neapărat egale; reactanții nu se consumă complet.
  5. Catalizatorul accelerează ambele sensuri și nu mută echilibrul; stalactitele se formează când apa cu Ca(HCO₃)₂ pierde CO₂ și reacția merge înapoi.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitLa echilibru, reacția s-a oprit.

    CorectAmbele reacții continuă. Concentrațiile nu mai variază pentru că vitezele celor două sensuri sunt egale.

  • GreșitLa echilibru, reactanții și produșii sunt în cantități egale.

    CorectEchilibrul înseamnă viteze egale, nu cantități egale. În exemplul cu HI, sunt 1,56 moli de HI și 0,22 moli de H₂.

  • GreșitUn catalizator mută echilibrul spre produși.

    CorectCatalizatorul accelerează ambele sensuri și scurtează timpul până la echilibru. Compoziția de la echilibru rămâne aceeași.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce este egal la echilibrul chimic dinamic?

    Răspuns

    b) Vitezele reacției directe și ale reacției inverse. Egalitatea vitezelor face ca amestecul să pară neschimbat, deși ambele reacții continuă.

  2. Ce face un catalizator într-o reacție reversibilă aflată la echilibru?

    Răspuns

    d) Accelerează ambele sensuri și nu schimbă compoziția la echilibru. Catalizatorul coboară pragul pentru ambele sensuri. Din acest motiv echilibrul se atinge mai repede, dar la aceeași compoziție.

  3. Care dintre reacții este practic ireversibilă, în condițiile obișnuite?

    Răspuns

    a) Arderea hârtiei. Hârtia arsă nu se întoarce în hârtie. Celelalte trei reacții merg și în sens invers.

  4. O reacție ajunge la echilibru într-un vas închis. Ce afirmație este corectă?

    Răspuns

    c) Ambele reacții continuă, cu viteze egale. Echilibrul chimic este dinamic: nu se oprește nimic, iar vitezele sunt egale.

  5. Într-un vas închis are loc reacția reversibilă H₂ + I₂ ⇌ 2HI. Pornești de la 1,00 moli de H₂ și o cantitate de I₂, iar la echilibru au rămas 0,22 moli de H₂. Câte procente din hidrogenul inițial s-au transformat în HI?

    %
    Răspuns

    78 %. H₂ consumat = 1,00 − 0,22 = 0,78 mol, iar 0,78 : 1,00 · 100 = 78%.

  6. Pune în ordine etapele formării unei stalactite.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Apa subterană conține CO₂ dizolvat
    2. Apa dizolvă puțin calcar și formează Ca(HCO₃)₂
    3. Picătura ajunge în aerul peșterii
    4. Picătura pierde CO₂ și reacția merge spre stânga
    5. CaCO₃ se depune și stalactita crește

    Dizolvarea calcarului are loc cu CO₂ în apă. Depunerea are loc când CO₂ se pierde în aer.

  7. O sticlă cu apă minerală se deschide și bulele apar. Dacă o închizi la loc, bulele se opresc după un timp. Explică ce se întâmplă cu reacția CO₂ + H₂O ⇌ H₂CO₃ în cele două situații.

    Un răspuns bun

    Când sticla se deschide, CO₂ iese în aer, iar reacția merge spre stânga: acidul carbonic se descompune în CO₂ și apă. Când sticla se închide, gazul nu mai pleacă, iar cele două sensuri ajung din nou la viteze egale, adică la un echilibru dinamic.

    Un răspuns complet spune că reacția merge în ambele sensuri și că într-un vas închis se stabilește un echilibru dinamic.

Termeni

reacție ireversibilă
Reacție care merge într-un singur sens, până când un reactant se termină.
reacție reversibilă
Reacție care poate merge în ambele sensuri; se scrie cu ⇌.
echilibru dinamic
Stare a unui sistem închis în care reacția directă și cea inversă au viteze egale, iar concentrațiile nu mai variază.
conversie
Procentul dintr-un reactant care s-a transformat.
hidrogenocarbonat de calciu
Sarea Ca(HCO₃)₂, care există numai în soluție.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Reacții ireversibile, reacții reversibile”; „la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.1, 4.1, 6.1.