Capitolul 1 · Limbajul chimiei și molulLecția 1.4TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău
se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor
Cât var iese dintr-o tonă de calcar: calcule pe ecuația reacției
Dintr-o tonă de calcar, la încălzire puternică, se obține var și pleacă un gaz. Cât var iese și câtă CO₂ ajunge în aer?
Înainte să citești: tu ce crezi?
O tonă de calcar pur, CaCO₃, se descompune complet la încălzire în var nestins, CaO, și dioxid de carbon. Ce masă de var rămâne?
Vezi răspunsul
Rămân 560 kg. Restul, 440 kg, pleacă sub formă de CO₂, un gaz. Masa totală se păstrează: 560 + 440 = 1.000 kg.
La fabricile de ciment și de var, calcarul se încălzește puternic în cuptoare. Din piatră rămâne varul nestins, iar o parte din masa pietrei dispare în aer, sub formă de gaz. Ecuația reacției spune exact cât rămâne și cât pleacă.
Coeficienții sunt rapoarte de moli
Ecuația unei reacții se citește în moli. La arderea metanului, coeficienții arată că 1 mol de CH₄ reacționează cu 2 moli de O₂ și dă 1 mol de CO₂ și 2 moli de H₂O:
CH₄(g) + 2O₂(g) → CO₂(g) + 2H₂O(l)
Coeficienții arată rapoarte de moli, nu de grame: 2O₂ înseamnă 2 mol, adică 64 g de oxigen. Masa se păstrează, pentru că atomii se păstrează: 16 g de CH₄ și 64 g de O₂ dau 44 g de CO₂ și 36 g de H₂O, iar 16 + 64 = 80 g și 44 + 36 = 80 g.
Cei patru pași ai oricărui calcul pe ecuație
Pașii sunt patru: ecuația egalată, cantitatea substanței cunoscute, raportul molar din coeficienți, transformarea în masa sau volumul cerut. Ecuația trebuie să fie egalată, altfel raportul molar iese greșit. Din datele cunoscute afli cantitatea: n = m : M pentru o masă, n = V : VM pentru un gaz în condiții normale. Din raportul coeficienților afli cantitatea cerută: n(cerută) = n(cunoscută) · coeficientul cerut : coeficientul cunoscut. În final, m = n · M sau V = n · VM.
Exemplu de calcul pentru reacția zincului cu acidul clorhidric, pe care profesorul o arată în laborator, cu degajare de hidrogen:
Zn(s) + 2HCl(aq) → ZnCl₂(aq) + H₂(g)
Din 6,5 g de Zn: n(Zn) = 6,5 : 65 = 0,1 mol. Raportul Zn : H₂ este 1 : 1, deci n(H₂) = n(Zn) = 0,1 mol și V = 0,1 · 22,4 = 2,24 L în c.n. Acidul consumat: n(HCl) = 2 · 0,1 = 0,2 mol, adică m = 0,2 · 36,5 = 7,3 g.

| Oțet turnat (g) | Cântarul (g) | CO₂ plecat (g) | Reactant limitativ | Acid acetic rămas (mol) | Reacții desenate |
|---|---|---|---|---|---|
| 0 | 5,0 | 0,0 | — | 0,000 | 0 |
| 10 | 14,7 | 0,3 | acidul | 0,000 | 5 |
| 20 | 24,3 | 0,7 | acidul | 0,000 | 10 |
| 30 | 34,0 | 1,0 | acidul | 0,000 | 15 |
| 40 | 43,7 | 1,3 | acidul | 0,000 | 20 |
| 50 | 53,4 | 1,6 | acidul | 0,000 | 25 |
| 60 | 63,0 | 2,0 | acidul | 0,000 | 30 |
| 70 | 73,0 | 2,0 | coaja | 0,013 | 31 |
| 100 | 103,0 | 2,0 | coaja | 0,058 | 31 |
| 150 | 153,0 | 2,0 | coaja | 0,133 | 31 |
| Coajă (g) | CaCO₃ în coajă | CO₂ plecat cu 150 g de oțet (g) | Cântarul (g) |
|---|---|---|---|
| 2 | 92% | 0,8 | 151,2 |
| 5 | 92% | 2,0 | 153,0 |
| 10 | 92% | 4,0 | 156,0 |
| 5 | 95% | 2,1 | 152,9 |
| 5 | 100% | 2,2 | 152,8 |
Coajă de 5,0 g cu 92% CaCO₃ (4,6 g, 0,046 mol) și oțet cu 9% acid acetic în masă (ipoteza exercițiului). Calculat; cântarul este tarat cu paharul gol. Ecuația: CaCO₃ + 2CH₃COOH → Ca(CH₃COO)₂ + CO₂ + H₂O. O particulă desenată înseamnă 0,0015 mol.
Calcul. Calcul exact din masele atomice ale cărții, pentru 5 g de coajă cu 92% CaCO₃ (cojile albe analizate în studiul citat au avut 91%, cele brune 95%; literatura citată de studiu dă 92–97%) și oțet cu 9% acid acetic în masă, ipoteza exercițiului: pe etichetele din România scrie „9%” sau „9 grade”. Restul cojii nu reacționează în calcul. Cântarul este tarat cu paharul gol. Scăderea de pe un cântar real poate fi mai mică decât cea calculată, pentru că o parte din CO₂ rămâne dizolvată în lichid. Atomii și moleculele nu au culoare: sunt desenate enorm de mărite și mult mai puține decât în realitate, câte o particulă pentru 0,0015 mol; apa din oțet nu este desenată.
Surse și credite. Tăria oțetului: titlul produsului Carrefour România, „Oțet 9% 1 L Vinalcool”, și fișa Auchan România, „Oțet de Bistrița, 9 grade, 1 L” (citite la 2026-11-16); baza masică a celor 9% este ipoteza exercițiului. Conținutul de CaCO₃ al cojii: valori citate din C. O. Ogah, K. U. Nwaeze, O. O. Adetifa, Journal of Basic and Social Pharmacy Research 2(2), 27–34 (2021): 91% la cojile albe și 95% la cele brune analizate de ei, 92–97% în literatura citată de ei. Mase atomice: CIAAW, valorile rotunjite ale cărții.
La gaze, volumele urmează coeficienții
La aceeași temperatură și presiune, volumele gazelor sunt în raportul coeficienților. La arderea metanului, 1 m³ de CH₄ cere 2 m³ de O₂ și dă 1 m³ de CO₂. Pentru masă se trece prin moli.
Exemplu de calcul: 1 m³ de metan în c.n. înseamnă 1.000 L, deci n(CH₄) = 1.000 : 22,4 ≈ 44,64 mol. Raportul CH₄ : CO₂ este 1 : 1, deci n(CO₂) = 44,64 mol, iar m(CO₂) = 44,64 · 44 ≈ 1.964 g, adică aproape 2 kg de CO₂ la fiecare metru cub de metan ars.
Pentru curioși
Gazul de la contor nu este metan pur și nu este măsurat în condiții normale, deci rezultatul de mai sus este un exemplu de calcul, nu o factură. Calculul arată doar ordinul de mărime: un metru cub de metan pur, în c.n., dă la ardere aproape 2 kg de CO₂.
Aceeași socoteală, scrisă ca proporție sau în unități industriale
Calculul se poate scrie și ca proporție. Sub fiecare formulă se trece masa ei din ecuație (coeficientul înmulțit cu masa molară), iar deasupra datele problemei. Pentru CaCO₃ → CaO + CO₂: sub CaCO₃ stă 100 g, sub CaO stă 56 g; dacă se dau 1.000 kg de CaCO₃ și se caută x kg de CaO, atunci x = 1.000 · 56 : 100 = 560 kg. Rezultatul este cel al metodei cu moli.
Problemele industriale folosesc kilograme, tone și metri cubi. Cu masele molare în kg/kmol, calculul rămâne identic: cantitatea se măsoară în kmol, masa în kg, volumul gazului în m³, iar 1 kmol de gaz ocupă 22,4 m³ în c.n. La final se verifică bilanțul: masa produșilor trebuie să fie egală cu masa reactanților consumați.
Exemplu rezolvat
Varul și CO₂ dintr-o tonă de calcar pur
Calcarul pur este CaCO₃. Ce masă de var nestins, ce masă și ce volum de CO₂, în c.n., rezultă din 1 t de CaCO₃?
CaCO₃(s) → CaO(s) + CO₂(g)
Raportul molar CaCO₃ : CaO : CO₂ este 1 : 1 : 1. M(CaCO₃) = 40 + 12 + 3 · 16 = 100 g/mol, deci 100 kg/kmol. Cantitatea: n = 1.000 : 100 = 10 kmol.
Masa de var: M(CaO) = 40 + 16 = 56 g/mol, deci m(CaO) = 10 · 56 = 560 kg. Masa de CO₂: M(CO₂) = 12 + 2 · 16 = 44 g/mol, deci m(CO₂) = 10 · 44 = 440 kg. Volumul de CO₂: V = 10 · 22,4 = 224 m³.
Verificare: 560 + 440 = 1.000 kg, adică masa de calcar. Volumul de 224 m³ este calculat în c.n.; gazul din cuptor este fierbinte și ocupă mult mai mult.
În România
Cât CO₂ pleacă din calcar în fabricile de ciment
Heidelberg Materials România are trei fabrici de ciment: Tașca, lângă Bicaz, Chișcădaga, lângă Deva, și Fieni. În cuptoarele unor astfel de fabrici, calcarul se descompune în CaO și CO₂ înainte să se formeze clincherul, din care se macină cimentul.
Metodologia IPCC pornește de la clincherul cu 64,6% CaO. Fiecare tonă de clincher cere atunci 0,646 t de CaO, iar din ecuația CaCO₃ → CaO + CO₂ rezultă 0,646 · 44 : 56 ≈ 0,51 t de CO₂ eliberat de calcar, valoare apropiată de 0,507 t din ghidul IPCC. O estimare din 2022 trece peste 13 milioane de tone de CO₂ pe an din cimentul produs în România; valoarea cuprinde și combustibilul ars în cuptor, nu doar calcarul.
Pe scurt
- Coeficienții ecuației sunt rapoarte de moli (și, pentru gaze în aceleași condiții, de volume), nu de grame.
- Pașii: ecuația egalată; cantitatea substanței cunoscute (n = m : M sau n = V : VM); raportul molar din coeficienți; masa sau volumul cerut (m = n · M, V = n · VM).
- Masa se păstrează: suma maselor reactanților este egală cu suma maselor produșilor.
- CaCO₃ → CaO + CO₂: din 100 g de calcar pur rezultă 56 g de var nestins și 44 g de CO₂.
- În c.n., 1 kmol de gaz ocupă 22,4 m³; arderea unui metru cub de metan dă un metru cub de CO₂, adică aproape 2 kg.
Greșeli frecvente
GreșitDacă ecuația este CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂O, atunci 1 g de CH₄ cere 2 g de O₂.
CorectCoeficienții sunt rapoarte de moli: 1 mol de CH₄, adică 16 g, cere 2 moli de O₂, adică 64 g.
GreșitDin 1 t de calcar rezultă 1 t de var.
CorectO parte din masă pleacă ca gaz: din 1 t de CaCO₃ rezultă 560 kg de CaO și 440 kg de CO₂.
GreșitUn calcul pe ecuație se poate face și cu ecuația neegalată.
CorectRaportul molar vine din coeficienți, deci ecuația trebuie egalată întâi.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Câți moli de O₂ reacționează cu 3 moli de CH₄ la ardere completă?
Răspuns
b) 6 mol. Raportul CH₄ : O₂ este 1 : 2, deci 3 · 2 = 6 mol.
Ce arată coeficienții dintr-o ecuație chimică egalată?
Răspuns
c) Raportul numărului de moli. Coeficienții arată rapoarte de moli, iar la gaze în aceleași condiții și rapoarte de volume.
Ce volum de O₂ se consumă la arderea completă a 1 m³ de metan, în aceleași condiții de temperatură și presiune?
Răspuns
d) 2 m³. Volumele gazelor sunt în raportul coeficienților, 1 : 2.
Ce masă de var nestins, CaO, în kg, rezultă din 500 kg de CaCO₃ pur? Se dau M(CaCO₃) = 100 g/mol și M(CaO) = 56 g/mol.
kgRăspuns
280 kg. n(CaCO₃) = 500 : 100 = 5 kmol; raportul 1 : 1 dă 5 kmol de CaO, adică 5 · 56 = 280 kg.
Ce volum de hidrogen, în litri, în c.n., se degajă din 13 g de zinc, dacă reacționează tot zincul? Se dă M(Zn) = 65 g/mol.
LRăspuns
4,48 L. n(Zn) = 13 : 65 = 0,2 mol; n(H₂) = 0,2 mol; V = 0,2 · 22,4 = 4,48 L.
Ordonează pașii unui calcul pe ecuația reacției.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Scrii ecuația reacției egalată
- Calculezi cantitatea de substanță cunoscută, în moli
- Folosești raportul coeficienților ca să afli moli de substanță cerută
- Transformi molii în masă sau în volum
Calculul trece de la masa dată la moli, apoi prin raportul molar la substanța cerută, apoi la masa sau volumul cerut.
Un coleg a calculat că din 1 t de calcar pur se obține 1 t de var, pentru că „ecuația are coeficienți 1 : 1 : 1”. Explică unde greșește și ce masă de var și de CO₂ rezultă de fapt.
Un răspuns bun
Raportul 1 : 1 : 1 este raport de moli, nu de grame. Un mol de CaCO₃ are 100 g și dă un mol de CaO, 56 g, și un mol de CO₂, 44 g. Din 1 t de calcar rezultă 560 kg de var și 440 kg de CO₂.
Un răspuns complet distinge moli de grame, folosește masele molare 100, 56 și 44 și verifică păstrarea masei: 560 + 440 = 1.000 kg.
Termeni
- ecuație chimică
- Scrierea unei reacții cu formulele reactanților și ale produșilor și cu coeficienți egalați.
- coeficient stoechiometric
- Numărul din fața formulei dintr-o ecuație, care arată raportul de moli.
- raport molar
- Raportul dintre coeficienții a două substanțe dintr-o ecuație.
- reactant
- Substanța care se consumă într-o reacție.
- produs de reacție
- Substanța care se formează într-o reacție.
- var nestins
- Oxidul de calciu, CaO, obținut prin încălzirea puternică a calcarului.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Chemistry 2e, 4.3 Reaction Stoichiometry – coeficienții ca rapoarte de moli și metoda calculului pe ecuație: de la masă la moli, la raportul molar, la masa cerută
- IPCC – Cement Production (Good Practice Guidance, 3.1) – clincherul cu 64,6% oxid de calciu; factorul 0,785, raportul maselor molare CO₂ : CaO; 0,507 t de CO₂ la tona de clincher
- Heidelberg Materials – România – cele trei fabrici de ciment din România: Tașca, Chișcădaga și Fieni
- World Cement – Every year Romania emits over 13 million tons of carbon dioxide from cement production – peste 13 milioane de tone de CO₂ pe an din cimentul produs în România, la circa 15 milioane de tone de ciment
- NIST – CODATA: molar volume of ideal gas (273,15 K, 101,325 kPa) – volumul molar al gazului ideal la 1 atm și 273,15 K: 22,414 L/mol, rotunjit la 22,4 L/mol
Din programă: „se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 5.1, 4.3.