Chimie IX EN

Capitolul 1 · Limbajul chimiei și molulLecția 1.4TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor

Cât var iese dintr-o tonă de calcar: calcule pe ecuația reacției

Dintr-o tonă de calcar, la încălzire puternică, se obține var și pleacă un gaz. Cât var iese și câtă CO₂ ajunge în aer?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 1

Înainte să citești: tu ce crezi?

O tonă de calcar pur, CaCO₃, se descompune complet la încălzire în var nestins, CaO, și dioxid de carbon. Ce masă de var rămâne?

Vezi răspunsul

Rămân 560 kg. Restul, 440 kg, pleacă sub formă de CO₂, un gaz. Masa totală se păstrează: 560 + 440 = 1.000 kg.

La fabricile de ciment și de var, calcarul se încălzește puternic în cuptoare. Din piatră rămâne varul nestins, iar o parte din masa pietrei dispare în aer, sub formă de gaz. Ecuația reacției spune exact cât rămâne și cât pleacă.

Coeficienții sunt rapoarte de moli

Ecuația unei reacții se citește în moli. La arderea metanului, coeficienții arată că 1 mol de CH₄ reacționează cu 2 moli de O₂ și dă 1 mol de CO₂ și 2 moli de H₂O:

CH₄(g) + 2O₂(g) → CO₂(g) + 2H₂O(l)

Coeficienții arată rapoarte de moli, nu de grame: 2O₂ înseamnă 2 mol, adică 64 g de oxigen. Masa se păstrează, pentru că atomii se păstrează: 16 g de CH₄ și 64 g de O₂ dau 44 g de CO₂ și 36 g de H₂O, iar 16 + 64 = 80 g și 44 + 36 = 80 g.

CH₄(g) + 2O₂(g) → CO₂(g) + 2H₂O(l) H H H H C + O O O O O O C + H H O H H O 1 mol 16 g 2 mol 64 g 1 mol 44 g 2 mol 36 g 1 C · 4 H · 4 O 16 + 64 = 80 g 1 C · 4 H · 4 O 44 + 36 = 80 g = =
Figura 1Legăturile din CH₄ și din O₂ se rup, iar aceiași atomi se leagă altfel, în CO₂ și H₂O. De fiecare parte sunt 1 atom C, 4 atomi H și 4 atomi O, de aceea masa rămâne 80 g. Desen schematic: molecula CH₄ este de fapt tetraedrică, iar mărimile nu sunt la scară.

Cei patru pași ai oricărui calcul pe ecuație

Pașii sunt patru: ecuația egalată, cantitatea substanței cunoscute, raportul molar din coeficienți, transformarea în masa sau volumul cerut. Ecuația trebuie să fie egalată, altfel raportul molar iese greșit. Din datele cunoscute afli cantitatea: n = m : M pentru o masă, n = V : VM pentru un gaz în condiții normale. Din raportul coeficienților afli cantitatea cerută: n(cerută) = n(cunoscută) · coeficientul cerut : coeficientul cunoscut. În final, m = n · M sau V = n · VM.

Exemplu de calcul pentru reacția zincului cu acidul clorhidric, pe care profesorul o arată în laborator, cu degajare de hidrogen:

Zn(s) + 2HCl(aq) → ZnCl₂(aq) + H₂(g)

Din 6,5 g de Zn: n(Zn) = 6,5 : 65 = 0,1 mol. Raportul Zn : H₂ este 1 : 1, deci n(H₂) = n(Zn) = 0,1 mol și V = 0,1 · 22,4 = 2,24 L în c.n. Acidul consumat: n(HCl) = 2 · 0,1 = 0,2 mol, adică m = 0,2 · 36,5 = 7,3 g.

Un pahar așezat pe un cântar de bucătărie, cu bucăți de coajă de ou pe fundul lui, și o sticlă de oțet înclinată deasupra; din lichid urcă bule. Cântarul arată 153,0 g, iar în dreapta, într-un pătrat mărit, se văd particulele numărate: pătrate pentru CaCO₃, cercuri pentru CH₃COOH, romburi pentru Ca(CH₃COO)₂ și capsule pentru CO₂ care pleacă.
Oțet turnat (g)Cântarul (g)CO₂ plecat (g)Reactant limitativAcid acetic rămas (mol)Reacții desenate
05,00,0—0,0000
1014,70,3acidul0,0005
2024,30,7acidul0,00010
3034,01,0acidul0,00015
4043,71,3acidul0,00020
5053,41,6acidul0,00025
6063,02,0acidul0,00030
7073,02,0coaja0,01331
100103,02,0coaja0,05831
150153,02,0coaja0,13331
Coajă (g)CaCO₃ în coajăCO₂ plecat cu 150 g de oțet (g)Cântarul (g)
292%0,8151,2
592%2,0153,0
1092%4,0156,0
595%2,1152,9
5100%2,2152,8

Coajă de 5,0 g cu 92% CaCO₃ (4,6 g, 0,046 mol) și oțet cu 9% acid acetic în masă (ipoteza exercițiului). Calculat; cântarul este tarat cu paharul gol. Ecuația: CaCO₃ + 2CH₃COOH → Ca(CH₃COO)₂ + CO₂ + H₂O. O particulă desenată înseamnă 0,0015 mol.

Calcul. Calcul exact din masele atomice ale cărții, pentru 5 g de coajă cu 92% CaCO₃ (cojile albe analizate în studiul citat au avut 91%, cele brune 95%; literatura citată de studiu dă 92–97%) și oțet cu 9% acid acetic în masă, ipoteza exercițiului: pe etichetele din România scrie „9%” sau „9 grade”. Restul cojii nu reacționează în calcul. Cântarul este tarat cu paharul gol. Scăderea de pe un cântar real poate fi mai mică decât cea calculată, pentru că o parte din CO₂ rămâne dizolvată în lichid. Atomii și moleculele nu au culoare: sunt desenate enorm de mărite și mult mai puține decât în realitate, câte o particulă pentru 0,0015 mol; apa din oțet nu este desenată.

Surse și credite. Tăria oțetului: titlul produsului Carrefour România, „Oțet 9% 1 L Vinalcool”, și fișa Auchan România, „Oțet de Bistrița, 9 grade, 1 L” (citite la 2026-11-16); baza masică a celor 9% este ipoteza exercițiului. Conținutul de CaCO₃ al cojii: valori citate din C. O. Ogah, K. U. Nwaeze, O. O. Adetifa, Journal of Basic and Social Pharmacy Research 2(2), 27–34 (2021): 91% la cojile albe și 95% la cele brune analizate de ei, 92–97% în literatura citată de ei. Mase atomice: CIAAW, valorile rotunjite ale cărții.

La gaze, volumele urmează coeficienții

La aceeași temperatură și presiune, volumele gazelor sunt în raportul coeficienților. La arderea metanului, 1 m³ de CH₄ cere 2 m³ de O₂ și dă 1 m³ de CO₂. Pentru masă se trece prin moli.

Exemplu de calcul: 1 m³ de metan în c.n. înseamnă 1.000 L, deci n(CH₄) = 1.000 : 22,4 ≈ 44,64 mol. Raportul CH₄ : CO₂ este 1 : 1, deci n(CO₂) = 44,64 mol, iar m(CO₂) = 44,64 · 44 ≈ 1.964 g, adică aproape 2 kg de CO₂ la fiecare metru cub de metan ars.

Pentru curioși

Gazul de la contor nu este metan pur și nu este măsurat în condiții normale, deci rezultatul de mai sus este un exemplu de calcul, nu o factură. Calculul arată doar ordinul de mărime: un metru cub de metan pur, în c.n., dă la ardere aproape 2 kg de CO₂.

Aceeași socoteală, scrisă ca proporție sau în unități industriale

Calculul se poate scrie și ca proporție. Sub fiecare formulă se trece masa ei din ecuație (coeficientul înmulțit cu masa molară), iar deasupra datele problemei. Pentru CaCO₃ → CaO + CO₂: sub CaCO₃ stă 100 g, sub CaO stă 56 g; dacă se dau 1.000 kg de CaCO₃ și se caută x kg de CaO, atunci x = 1.000 · 56 : 100 = 560 kg. Rezultatul este cel al metodei cu moli.

Problemele industriale folosesc kilograme, tone și metri cubi. Cu masele molare în kg/kmol, calculul rămâne identic: cantitatea se măsoară în kmol, masa în kg, volumul gazului în m³, iar 1 kmol de gaz ocupă 22,4 m³ în c.n. La final se verifică bilanțul: masa produșilor trebuie să fie egală cu masa reactanților consumați.

1 CaCO₃(s) → CaO(s) + CO₂(g) 2 1.000 kg CaCO₃ : 100 kg/kmol 10 kmol CaCO₃ 3 1 : 1 : 1 10 kmol CaO 10 kmol CO₂ 4 · 56 kg/kmol · 44 kg/kmol 560 kg CaO 440 kg CO₂ 224 m³ în c.n. 560 + 440 = 1.000 kg CaO, rămâne CO₂, pleacă bara întreagă: 1 t de CaCO₃
Figura 2Pașii 1–4: ecuația egalată, cantitatea în kmol, raportul molar 1 : 1 : 1, apoi masa și volumul. Dintr-o tonă de calcar pur rămân 560 kg de var nestins, iar 440 kg de CO₂ pleacă în aer. Bara de jos este la scară.

Exemplu rezolvat

Varul și CO₂ dintr-o tonă de calcar pur

Calcarul pur este CaCO₃. Ce masă de var nestins, ce masă și ce volum de CO₂, în c.n., rezultă din 1 t de CaCO₃?

CaCO₃(s) → CaO(s) + CO₂(g)

Raportul molar CaCO₃ : CaO : CO₂ este 1 : 1 : 1. M(CaCO₃) = 40 + 12 + 3 · 16 = 100 g/mol, deci 100 kg/kmol. Cantitatea: n = 1.000 : 100 = 10 kmol.

Masa de var: M(CaO) = 40 + 16 = 56 g/mol, deci m(CaO) = 10 · 56 = 560 kg. Masa de CO₂: M(CO₂) = 12 + 2 · 16 = 44 g/mol, deci m(CO₂) = 10 · 44 = 440 kg. Volumul de CO₂: V = 10 · 22,4 = 224 m³.

Verificare: 560 + 440 = 1.000 kg, adică masa de calcar. Volumul de 224 m³ este calculat în c.n.; gazul din cuptor este fierbinte și ocupă mult mai mult.

În România

Cât CO₂ pleacă din calcar în fabricile de ciment

Heidelberg Materials România are trei fabrici de ciment: Tașca, lângă Bicaz, Chișcădaga, lângă Deva, și Fieni. În cuptoarele unor astfel de fabrici, calcarul se descompune în CaO și CO₂ înainte să se formeze clincherul, din care se macină cimentul.

Metodologia IPCC pornește de la clincherul cu 64,6% CaO. Fiecare tonă de clincher cere atunci 0,646 t de CaO, iar din ecuația CaCO₃ → CaO + CO₂ rezultă 0,646 · 44 : 56 ≈ 0,51 t de CO₂ eliberat de calcar, valoare apropiată de 0,507 t din ghidul IPCC. O estimare din 2022 trece peste 13 milioane de tone de CO₂ pe an din cimentul produs în România; valoarea cuprinde și combustibilul ars în cuptor, nu doar calcarul.

Pe scurt

  1. Coeficienții ecuației sunt rapoarte de moli (și, pentru gaze în aceleași condiții, de volume), nu de grame.
  2. Pașii: ecuația egalată; cantitatea substanței cunoscute (n = m : M sau n = V : VM); raportul molar din coeficienți; masa sau volumul cerut (m = n · M, V = n · VM).
  3. Masa se păstrează: suma maselor reactanților este egală cu suma maselor produșilor.
  4. CaCO₃ → CaO + CO₂: din 100 g de calcar pur rezultă 56 g de var nestins și 44 g de CO₂.
  5. În c.n., 1 kmol de gaz ocupă 22,4 m³; arderea unui metru cub de metan dă un metru cub de CO₂, adică aproape 2 kg.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitDacă ecuația este CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂O, atunci 1 g de CH₄ cere 2 g de O₂.

    CorectCoeficienții sunt rapoarte de moli: 1 mol de CH₄, adică 16 g, cere 2 moli de O₂, adică 64 g.

  • GreșitDin 1 t de calcar rezultă 1 t de var.

    CorectO parte din masă pleacă ca gaz: din 1 t de CaCO₃ rezultă 560 kg de CaO și 440 kg de CO₂.

  • GreșitUn calcul pe ecuație se poate face și cu ecuația neegalată.

    CorectRaportul molar vine din coeficienți, deci ecuația trebuie egalată întâi.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Câți moli de O₂ reacționează cu 3 moli de CH₄ la ardere completă?

    Răspuns

    b) 6 mol. Raportul CH₄ : O₂ este 1 : 2, deci 3 · 2 = 6 mol.

  2. Ce arată coeficienții dintr-o ecuație chimică egalată?

    Răspuns

    c) Raportul numărului de moli. Coeficienții arată rapoarte de moli, iar la gaze în aceleași condiții și rapoarte de volume.

  3. Ce volum de O₂ se consumă la arderea completă a 1 m³ de metan, în aceleași condiții de temperatură și presiune?

    Răspuns

    d) 2 m³. Volumele gazelor sunt în raportul coeficienților, 1 : 2.

  4. Ce masă de var nestins, CaO, în kg, rezultă din 500 kg de CaCO₃ pur? Se dau M(CaCO₃) = 100 g/mol și M(CaO) = 56 g/mol.

    kg
    Răspuns

    280 kg. n(CaCO₃) = 500 : 100 = 5 kmol; raportul 1 : 1 dă 5 kmol de CaO, adică 5 · 56 = 280 kg.

  5. Ce volum de hidrogen, în litri, în c.n., se degajă din 13 g de zinc, dacă reacționează tot zincul? Se dă M(Zn) = 65 g/mol.

    L
    Răspuns

    4,48 L. n(Zn) = 13 : 65 = 0,2 mol; n(H₂) = 0,2 mol; V = 0,2 · 22,4 = 4,48 L.

  6. Ordonează pașii unui calcul pe ecuația reacției.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Scrii ecuația reacției egalată
    2. Calculezi cantitatea de substanță cunoscută, în moli
    3. Folosești raportul coeficienților ca să afli moli de substanță cerută
    4. Transformi molii în masă sau în volum

    Calculul trece de la masa dată la moli, apoi prin raportul molar la substanța cerută, apoi la masa sau volumul cerut.

  7. Un coleg a calculat că din 1 t de calcar pur se obține 1 t de var, pentru că „ecuația are coeficienți 1 : 1 : 1”. Explică unde greșește și ce masă de var și de CO₂ rezultă de fapt.

    Un răspuns bun

    Raportul 1 : 1 : 1 este raport de moli, nu de grame. Un mol de CaCO₃ are 100 g și dă un mol de CaO, 56 g, și un mol de CO₂, 44 g. Din 1 t de calcar rezultă 560 kg de var și 440 kg de CO₂.

    Un răspuns complet distinge moli de grame, folosește masele molare 100, 56 și 44 și verifică păstrarea masei: 560 + 440 = 1.000 kg.

Termeni

ecuație chimică
Scrierea unei reacții cu formulele reactanților și ale produșilor și cu coeficienți egalați.
coeficient stoechiometric
Numărul din fața formulei dintr-o ecuație, care arată raportul de moli.
raport molar
Raportul dintre coeficienții a două substanțe dintr-o ecuație.
reactant
Substanța care se consumă într-o reacție.
produs de reacție
Substanța care se formează într-o reacție.
var nestins
Oxidul de calciu, CaO, obținut prin încălzirea puternică a calcarului.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 5.1, 4.3.