Chimie IX EN

Capitolul 2 · Reacțiile chimiceLecția 2.1TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați

Ce rămâne la fel când o substanță devine alta

Lâna de oțel arde, gazul din aragaz dispare, varul se stinge în apă. Ce se păstrează în aceste reacții și cum se scrie?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 2

Înainte să citești: tu ce crezi?

Profesorul pune pe un taler al unui cântar în echilibru un smoc de lână de oțel și îl aprinde. Ce face cântarul după ce lâna arde?

Vezi răspunsul

Talerul coboară. Fierul se combină cu oxigenul din aer, iar produsul conține masa fierului plus masa oxigenului. Masa nu apare din nimic: oxigenul venea din aer.

Meșterul pune bulgări de var nestins într-o căldare cu apă. Apa se încălzește tare, bulgării se sfărâmă și rămâne o pastă albă, varul stins, cu care se zugrăvesc pereții. Din două substanțe au rezultat altele, iar din căldare au plecat doar căldură și puțin abur.

Masa se păstrează, chiar dacă substanțele disparCe vezi

Profesorul aprinde un smoc de lână de oțel așezat pe un taler al unui cântar aflat în echilibru. Lâna arde cu scântei și se înnegrește, iar talerul coboară: produsul cântărește mai mult decât oțelul de la început. Fierul s-a combinat cu oxigenul din aer, iar masa oxigenului s-a adăugat la masa fierului.

Gazele trebuie socotite la fel ca solidele. Într-o sticlă în care oțetul reacționează cu bicarbonatul, închisă cu un balon pe gură, cântarul arată aproape aceeași masă înainte și după reacție. Într-o sticlă deschisă, masa scade, pentru că dioxidul de carbon pleacă în aer. Proba se poate face acasă, cu o sticlă de plastic, o linguriță de bicarbonat și oțet de bucătărie.

Legea conservării masei spune că, într-un sistem închis, masa substanțelor care reacționează este egală cu masa substanțelor rezultate. Antoine Lavoisier (1743–1794) a răspândit acest principiu timp de un deceniu, cântărind cu grijă toate substanțele dintr-o reacție, gazele inclusiv.

Pentru curioși

Într-un sistem deschis, masa se poate schimba, dar numai pentru că ceva intră sau iese: oxigenul care se adaugă la fier, dioxidul de carbon care pleacă din sticlă. Legea nu este încălcată, pentru că masa totală, socotită cu tot ce intră și iese, rămâne aceeași.

sticlă închisă cu balon sticlă deschisă CO₂ pleacă în aer masa rămâne aceeași masa scade gazul rămâne în balon gazul iese din sistem
Figura 1Ambele balanțe au fost echilibrate înainte de reacție. Cu balonul pe gură, dioxidul de carbon rămâne în sistem și masa nu se schimbă; fără balon, gazul pleacă și talerul cu sticla urcă.

Atomii se rearanjează: nu apar și nu disparCe fac particulele

O reacție chimică rupe unele legături dintre atomi și formează altele. Atomii rămân aceiași: nucleele nu se schimbă, deci numărul atomilor fiecărui element este același înainte și după. Substanțele de la început se numesc reactanți, iar cele de la sfârșit produși de reacție.

Masa totală se păstrează pentru că fiecare atom își păstrează masa și numărul lor nu se schimbă. Numărul de molecule se poate schimba: în reacția dintre hidrogen și oxigen, trei molecule dau două.

2H₂ + O₂ → 2H₂O

înainte: reactanți după: produși H H H H O O O H H O H H 2H₂ + O₂ 2H₂O → înainte după atomi de H 4 4 atomi de O 2 2 molecule 3 2 atomii se păstrează; moleculele nu
Figura 2Numără bilele: patru atomi de hidrogen și doi de oxigen la început, tot atâția la sfârșit. Se schimbă doar cine cu cine e legat, iar din trei molecule rezultă două. Schemă: atomii nu au culoare și nu sunt la scară.

Cum se citește o ecuație chimicăCum se scrie

Ecuația chimică descrie reacția cu simboluri și formule. Reactanții stau în stânga săgeții, produșii în dreapta. Stingerea varului se scrie așa:

CaO(s) + H₂O(l) → Ca(OH)₂(s)

Literele din paranteze arată starea de agregare: (s) solid, (l) lichid, (g) gaz, (aq) dizolvat în apă.

Indicele este numărul mic de după un simbol și face parte din formulă: în H₂O sunt doi atomi de hidrogen la un atom de oxigen. Coeficientul este numărul scris în fața formulei și înmulțește toată formula: 3Ca(OH)₂ înseamnă trei unități Ca(OH)₂, adică 3 atomi de calciu, 6 de oxigen și 6 de hidrogen. Coeficienții arată raportul particulelor și al cantităților de substanță. Raportul maselor se calculează separat, cu masele molare.

Egalarea prin numărareCum se scrie

O ecuație egalată are același număr de atomi din fiecare element în stânga și în dreapta. Egalarea urmează patru pași: se scriu corect formulele tuturor substanțelor, se numără atomii fiecărui element în fiecare parte, se pun coeficienți, începând cu elementul care apare într-o singură formulă de fiecare parte, iar hidrogenul și oxigenul se lasă la urmă, apoi se verifică numărătoarea și se păstrează cei mai mici coeficienți întregi.

La egalare se schimbă numai coeficienții. Dacă s-ar schimba un indice, s-ar schimba substanța: H₂O₂ este peroxidul de hidrogen, o altă substanță decât apa. Un coeficient egal cu 1 nu se scrie.

Pentru curioși

Ecuațiile cu ioni cer o a doua verificare, la sarcină. În Zn + Cu²⁺ → Zn²⁺ + Cu, atomii se potrivesc, iar sarcina totală este 2+ în ambele părți.

Două casete: în stânga o moleculă de metan, CH₄, cu un atom de carbon și patru de hidrogen, și două molecule de oxigen, O₂; în dreapta o moleculă de dioxid de carbon, CO₂, și două de apă, H₂O. Sub ele, ecuația CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂O și un cântar în echilibru, cu 80 g de ambele părți.
Ecuația egalatăAtomi, stânga | dreaptaParticuleMasa
CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂OC 1 | 1, H 4 | 4, O 4 | 43 | 380 g | 80 g
2H₂ + O₂ → 2H₂OH 4 | 4, O 2 | 23 | 236 g | 36 g
N₂ + 3H₂ → 2NH₃H 6 | 6, N 2 | 24 | 234 g | 34 g
4Fe + 3O₂ → 2Fe₂O₃O 6 | 6, Fe 4 | 47 | 2320 g | 320 g
C₃H₈ + 5O₂ → 3CO₂ + 4H₂OC 3 | 3, H 8 | 8, O 10 | 106 | 7204 g | 204 g
4Al + 3O₂ → 2Al₂O₃O 6 | 6, Al 4 | 47 | 2204 g | 204 g
Cu un singur CH₄ șiSe formeazăMasa, stânga | dreapta
0 molecule de O₂nimic: CH₄ rămâne16 g | 16 g
o moleculă de O₂CO₂ și 4 atomi de hidrogen nelegați48 g | 48 g
două molecule de O₂CO₂ și 2H₂O, nimic nelegat80 g | 80 g
trei molecule de O₂CO₂ și 2H₂O, o moleculă de O₂ neschimbată112 g | 112 g
Lâna de oțel, calcul cu 4Fe + 3O₂ → 2Fe₂O₃ÎnainteDupă
Aer deschis, pe taler: doar fierul și produsul224 g320 g
Borcan închis: tot ce e în borcan320 g320 g

Schemă și calcul. Schemă: atomii nu au culoare, iar o reacție reală trece prin pași intermediari. Atomii și moleculele sunt desenați enorm de măriți și mult mai puțini decât în realitate; discurile au o mărime aleasă de desen. Distanțele dintre centrele atomilor vin din date: măsurate pentru H₂, N₂ și O₂, calculate pentru celelalte molecule. Ele sunt desenate în proiecție, deci la moleculele care nu sunt plane (CH₄, NH₃, C₃H₈) o legătură apare mai scurtă decât este. Numărătoarea atomilor și masele sunt calculate din particulele desenate, cu masele atomice rotunjite ale cărții; un mol este socotit pentru fiecare moleculă desenată. Regula după care atomii se regrupează în imagine (întâi CO₂, apoi H₂O, iar ce nu are cu cine se lega rămâne nelegat) este o alegere a desenului, nu un mecanism; o moleculă de O₂ în plus rămâne O₂, ceea ce se întâmplă și în realitate. Oxizii de fier și de aluminiu sunt solide ionice: desenul îi arată ca grup de atomi, fără legături și fără scară. Arderea lânii de oțel este demonstrație făcută numai de profesor, iar Fe₂O₃ din calcul este unul dintre oxizii care se formează.

Surse și credite. Distanțele dintre atomi în H₂ (74,1 pm), N₂ (109,8 pm) și O₂ (120,8 pm): valori re măsurate, citate din NIST Chemistry WebBook, constantele moleculelor diatomice (Huber și Herzberg). Geometriile moleculelor CH₄, CO₂, H₂O, NH₃ și C₃H₈: valori citate din conformerele 3D calculate de PubChem, CID 297, 280, 962, 222 și 6334. Mase atomice: CIAAW, valorile rotunjite folosite în carte.

Cele patru tipuri de reacții din gimnaziu

După felul în care se rearanjează atomii, reacțiile se împart în patru tipuri: combinare, descompunere, substituție și schimb.

Combinare: din două sau mai multe substanțe rezultă una singură, ca în CaO + H₂O → Ca(OH)₂. Descompunere: dintr-o substanță rezultă două sau mai multe, ca în 2H₂O₂ → 2H₂O + O₂. Substituție (înlocuire): un element ia locul altuia dintr-un compus, ca în Fe + CuSO₄ → FeSO₄ + Cu. Schimb (dublă înlocuire): doi compuși își schimbă între ei părțile, ca în AgNO₃ + NaCl → AgCl + NaNO₃.

Tipul reacției se citește din numărul substanțelor din fiecare parte a săgeții și din locul pe care îl ocupă fiecare element înainte și după reacție.

Exemplu rezolvat

Arderea propanului

Propanul, C₃H₈, este un gaz combustibil, vândut în butelii. Arde în oxigen și dă dioxid de carbon și apă. Să se egaleze ecuația și să se verifice păstrarea masei.

Schema este C₃H₈ + O₂ → CO₂ + H₂O. Carbonul: trei atomi în stânga, deci 3CO₂. Hidrogenul: opt atomi în stânga, deci 4H₂O. Oxigenul: în dreapta sunt 3 · 2 + 4 · 1 = 10 atomi, deci 5O₂ în stânga.

C₃H₈ + 5O₂ → 3CO₂ + 4H₂O

Verificare: C 3 = 3, H 8 = 8, O 10 = 10. Masele molare sunt M(C₃H₈) = 44 g/mol, M(O₂) = 32 g/mol, M(CO₂) = 44 g/mol și M(H₂O) = 18 g/mol. Pentru 1 mol de propan, reactanții cântăresc 1 · 44 + 5 · 32 = 204 g, iar produșii 3 · 44 + 4 · 18 = 204 g. Masele sunt egale, deși numărul de molecule nu este: șase în stânga, șapte în dreapta.

În România

Gazul de la Sărmășel, găsit în loc de potasiu

În 1909, la Sărmășel, în județul Mureș, o sondă care căuta săruri de potasiu, la peste 300 de metri adâncime, a dat peste gaze naturale, care au izbucnit libere la suprafață. Evenimentul a marcat începutul industriei gazelor din România. Gazul din zăcămintele Bazinului Transilvaniei este în principal metan, CH₄.

Metanul arde în aragaz după ecuația CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂O. Un mol de metan consumă doi moli de oxigen. Cu M(CH₄) = 16 g/mol, reactanții cântăresc 16 + 2 · 32 = 80 g, iar produșii 44 + 2 · 18 = 80 g.

Pe scurt

  1. Reactanții sunt substanțele care se consumă, produșii de reacție sunt cele care se formează; ecuația chimică îi scrie cu formule, separați de săgeată.
  2. Într-o reacție, numărul atomilor fiecărui element se păstrează, deci masa totală se păstrează (legea conservării masei, Lavoisier).
  3. Indicele face parte din formulă, coeficientul înmulțește toată formula; la egalare se schimbă numai coeficienții.
  4. Egalarea se face prin numărare: se numără atomii fiecărui element în fiecare parte, se pun cei mai mici coeficienți întregi, se verifică.
  5. Starea de agregare se notează (s), (l), (g), (aq); tipurile din gimnaziu sunt combinarea, descompunerea, substituția și schimbul.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitLâna de oțel arsă cântărește mai puțin, pentru că a ars.

    CorectCântărește mai mult. Fierul s-a combinat cu oxigenul din aer, iar masa oxigenului s-a adăugat la masa produsului.

  • GreșitCa să egalez H₂ + O₂ → H₂O scriu H₂O₂ în dreapta.

    CorectIndicii nu se schimbă la egalare, pentru că H₂O₂ este o altă substanță, peroxidul de hidrogen. Se schimbă coeficienții: 2H₂ + O₂ → 2H₂O.

  • GreșitNumărul de molecule se păstrează în orice reacție.

    CorectSe păstrează numărul atomilor fiecărui element. Numărul de molecule poate crește sau scădea: în 2H₂ + O₂ → 2H₂O, trei molecule dau două.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce se păstrează întotdeauna într-o reacție chimică?

    Răspuns

    b) Numărul de atomi din fiecare element. Atomii se rearanjează, dar nu apar și nu dispar. Moleculele, substanțele și legăturile se pot schimba.

  2. Ce se poate modifica pentru a egala o ecuație chimică?

    Răspuns

    d) Coeficienții din fața formulelor. Un indice schimbat înseamnă altă substanță. Coeficienții schimbă numai câte unități din fiecare substanță reacționează.

  3. De ce scade masa unei sticle deschise în care oțetul reacționează cu bicarbonatul?

    Răspuns

    c) Dioxidul de carbon iese în aer. Gazul format pleacă din sticlă și își ia masa cu el. Dacă sticla este închisă, masa se păstrează.

  4. Pentru 1 mol de propan, ecuația C₃H₈ + 5O₂ → 3CO₂ + 4H₂O arată reactanți cu masa de 204 g. Ce masă de produși se formează, în grame? Se dau M(CO₂) = 44 g/mol și M(H₂O) = 18 g/mol.

    g
    Răspuns

    204 g. 3 · 44 + 4 · 18 = 132 + 72 = 204 g, egal cu masa reactanților.

  5. Așază în ordine pașii egalării unei ecuații chimice.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Se scriu corect formulele tuturor substanțelor
    2. Se numără atomii fiecărui element în fiecare parte
    3. Se pun coeficienți, hidrogenul și oxigenul la urmă
    4. Se verifică numărătoarea și se păstrează cei mai mici coeficienți întregi

    Formulele corecte vin primele, pentru că indicii nu se mai schimbă. Numărătoarea arată ce lipsește. Coeficienții se pun apoi, iar verificarea încheie.

  6. Pune fiecare reacție la tipul ei.

    Răspuns

    Combinare: 2Mg + O₂ → 2MgO; CaO + H₂O → Ca(OH)₂.

    Descompunere: CaCO₃ → CaO + CO₂; 2H₂O₂ → 2H₂O + O₂.

    Substituție: Zn + 2HCl → ZnCl₂ + H₂; Fe + CuSO₄ → FeSO₄ + Cu.

    Schimb: NaOH + HCl → NaCl + H₂O; AgNO₃ + NaCl → AgCl + NaNO₃.

    Combinarea are o singură substanță în dreapta, descompunerea una în stânga, substituția un element și un compus în stânga, schimbul doi compuși de fiecare parte.

  7. Un coleg a pus 5 g de bicarbonat și oțet într-o sticlă deschisă, pe un cântar, și a observat că masa scade. Spune că legea conservării masei nu este adevărată. Cum îi răspunzi?

    Un răspuns bun

    Legea se aplică unui sistem închis. În sticla deschisă, dioxidul de carbon format pleacă în aer și își ia masa cu el. Dacă sticla se închide cu un balon, masa rămâne aproape aceeași. Masa gazului care a plecat, adunată cu masa rămasă în sticlă, este masa de la început.

    Un răspuns complet spune că sistemul este deschis, numește gazul care pleacă și arată cum se verifică (sticla închisă).

Termeni

reactant
Substanță care se consumă într-o reacție chimică și se scrie în stânga săgeții.
produs de reacție
Substanță care se formează într-o reacție chimică și se scrie în dreapta săgeții.
ecuație chimică
Scrierea unei reacții chimice cu formulele reactanților și ale produșilor, legate printr-o săgeată.
coeficient
Număr scris în fața unei formule dintr-o ecuație, care arată câte unități din acea substanță reacționează.
indice
Număr mic scris jos după un simbol, care arată câți atomi din acel element are o unitate a substanței.
legea conservării masei
Într-un sistem închis, masa substanțelor care reacționează este egală cu masa substanțelor rezultate.
egalare
Alegerea coeficienților astfel încât ecuația să aibă același număr de atomi din fiecare element în ambele părți.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 3.1, 5.1.