Capitolul 6 · Legătura ionică și metalicăLecția 6.5MI Matematică-informatică (2 ore) · în plus față de profilul tău
Legătura metalică
De ce cuprul conduce curentul și se îndoaie, iar sarea se sparge
Un fir de cupru se îndoaie și conduce curentul în stare solidă. Un cristal de sare se sparge și nu conduce. Ce e diferit înăuntru?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Printr-un fir de cupru trece curent electric de la o baterie. Ce se deplasează prin fir, de-a lungul lui?
Vezi răspunsul
Ionii pozitivi stau în nodurile rețelei. Electronii delocalizați, care aparțin întregului cristal, sunt cei care se deplasează și transportă sarcina.
Muzeul Național de Istorie a României prezintă brățări spiralice dacice făcute din aur, descoperite în Munții Orăștiei. Una dintre ele, desfășurată, ar fi o bară de aproape trei metri, scoasă după toate aparențele dintr-un singur lingou, prin ciocănire. Aurul s-a întins fără să se rupă, iar un cristal de sare s-ar fi spart la prima lovitură.
Ce au în comun un fir de cupru, o folie de aluminiu și o brățară de aurCe vezi
Metalele au în comun mai multe însușiri: au luciu, conduc bine curentul electric și căldura, iar cele mai multe se pot bate în foi (sunt maleabile) și trage în fire (sunt ductile). O agrafă de birou se îndoaie fără să se rupă, pe când o bucată de cretă se sparge. O lingură de metal pusă într-o cană cu apă caldă se încălzește la mâner mai repede decât una de lemn.
Cei mai buni conductori electrici sunt argintul, cuprul, aurul și aluminiul. La 20 °C rezistivitatea lor, în nΩ·m, este: argint 15,87, cupru 16,78, aur 22,14, aluminiu 26,50. Cu cât rezistivitatea este mai mică, cu atât metalul conduce mai bine. Aluminiul are rezistivitatea de 1,58 ori mai mare decât cuprul, deci conduce mai slab.
Pentru curioși
Aluminiul conduce mai slab decât cuprul, dar densitatea lui este mult mai mică. Pentru aceeași rezistență, un fir de aluminiu are doar 0,48 din masa unui fir de cupru (1,58 · 2,70 : 8,96 ≈ 0,48, cu densitățile 2,70 și 8,96 g/cm³); de aceea se folosește la liniile electrice aeriene. Aurul, bătut în foițe, ajunge la aproximativ 100 nm grosime, adică 1.000.000 : 100 = 10.000 de ori mai subțire decât un milimetru.
Nu toate metalele sunt maleabile: bismutul este casant și se sparge la lovire, de aceea se folosește în amestec cu alte metale.
Ioni pozitivi într-un nor de electroni comuniCe fac particulele
Atomii de metal au puțini electroni pe ultimul strat, slab reținuți. În cristal, electronii de valență aparțin întregului cristal și nu unui atom anume: sunt electroni delocalizați. În nodurile rețelei rămân ioni pozitivi, formați din nucleu și electronii interiori. Legătura metalică este atracția dintre ionii pozitivi din rețea și electronii delocalizați.
În manuale, modelul se numește „marea de electroni”. Este un model: electronii formează o distribuție de sarcină negativă care ține laolaltă ionii pozitivi, nu un lichid între bile. Cristalul rămâne neutru, pentru că sarcina pozitivă totală este egală cu cea negativă.
La capetele unui fir legat la o baterie, electronii delocalizați se deplasează spre polul pozitiv, iar ionii rămân în rețea. De aceea metalul conduce curentul și în stare solidă, spre deosebire de sarea solidă, în care ionii nu se pot mișca. Electronii mobili transportă și energie, motiv pentru care metalele conduc bine și căldura. Tot electronii mobili dau luciul metalic.
Comparație cu sarea: în sare, ionii pozitivi și negativi alternează și sunt fixați, iar electronii rămân la ionii lor; în metal, ionii pozitivi sunt toți de același fel, iar electronii se mișcă printre ei. Prima structură conduce numai când ionii devin mobili, a doua conduce și în stare solidă.
Când un strat de ioni alunecă față de stratul vecin, electronii delocalizați se rearanjează, iar atracția dintre ioni și electroni ține cristalul întreg. Între ionii pozitivi rămân electronii delocalizați, care slăbesc respingerea dintre ei; în cristalul de sare, în schimb, ionii de același semn ajung față în față. Din acest motiv metalul se îndoaie, se bate în foi și se trage în fire.

| Mărime | Valoare | Cum se obține |
|---|---|---|
| Muchia celulei NaCl | 564,02 pm | măsurată |
| Muchia din suma razelor ionice | 566 pm | calculată: 2 · (102 + 181) |
| Distanța dintre un Na⁺ și un Cl⁻ vecin | 282 pm | jumătate din muchia măsurată |
| Raza Na⁺, raza Cl⁻ | 102 pm, 181 pm | Shannon, coordinare 6 |
| Blocul desenat | 144 de ioni: 72 Na⁺, 72 Cl⁻ | patru straturi de câte 6 × 6 |
| Energia electrostatică dintre jumătățile blocului, înainte de împingere | −15,3 eV | calculată: negativă, jumătățile sunt legate |
| Împingerea la care energia trece prin zero | 166 pm | calculată |
| Energia după o împingere de 282 pm | +3,3 eV | calculată: pozitivă, ionii de același semn față în față |
| Muchia celulei Cu | 361,5 pm | măsurată |
| Distanța dintre doi ioni vecini de cupru | 255,6 pm | muchia împărțită la √2 |
| Vecini cei mai apropiați ai unui ion de cupru | 12, înainte și după o împingere de 255,6 pm | numărați în blocul desenat |
| Vecinii unui ion de cupru din stratul împins, la jumătate de pas | 10 | numărați în blocul desenat |
| Particule libere: sare solidă, sare topită, cupru | 0 din 144 de ioni; 144 din 144 de ioni; 216 electroni din 216 ioni de cupru | desen al mișcării, numere din bloc |
| Temperatura de topire a NaCl | 801 °C | măsurată |
Schemă și calcul. Schemă la scară: pozițiile ionilor vin din muchiile măsurate ale celulei (NaCl 564 pm, Cu 361,5 pm), iar razele Na⁺ și Cl⁻ sunt razele ionice Shannon (102 și 181 pm). Energia electrostatică dintre jumătăți este calculată pentru cei 144 de ioni desenați, ca sarcini punctiforme în vid, fără alte forțe, iar jumătățile sunt rigide; ca să nu se suprapună sferele, jumătatea de sus se ridică atât cât trebuie, o alegere a desenului. Clivajul sării este o proprietate observată; calculul îl ilustrează, nu îl demonstrează. Miezurile de cupru sunt desenate mai mici decât în realitate, ca să se vadă electronii, iar sarea topită este un desen, nu un calcul. Într-un metal real alunecă defecte, nu straturi întregi. Atomii și ionii nu au culoare: sunt desenați enorm de măriți și mult mai puțini decât în realitate. Topirea sării se face numai ca demonstrație a profesorului.
Surse și credite. Muchia celulei NaCl: 564,02 pm, valoare citată din Wikipedia, „Sodium chloride”, și verificată în Crystallography Open Database (intrările 9003308 și 7132177, domeniu public). Muchia celulei Cu: 361,5 pm (Swanson și Tatge, National Bureau of Standards, în Crystallography Open Database, intrarea 5000216, domeniu public). Raze ionice: R. D. Shannon, Acta Crystallographica A32, 751 (1976), baza de date a Imperial College London. Permitivitatea vidului: CODATA, NIST. Temperatura de topire a NaCl: PubChem.
Cum se scriu un metal și un aliajCum se scrie
Un metal se scrie numai cu simbolul elementului: Cu, Fe, Na, Au. Formula nu are indice, pentru că metalul este un cristal cu un număr foarte mare de atomi și nu o moleculă.
Un aliaj este un material format din două sau mai multe elemente, dintre care cel puțin unul este metal. Se descrie prin compoziție, dată în procente, și nu are formulă chimică. Alama este cupru cu zinc, bronzul este cupru cu staniu, uneori și zinc, iar oțelul este fier cu carbon și alte elemente.
Exemplu rezolvat
Cât de groasă este bara din brățara dacică
Brățara nr. 12 are masa m = 885,02 g, iar bara desfășurată are lungimea l = 2,69 m = 269 cm. Presupune o bară cu secțiune circulară din aur pur, cu ρ = 19,3 g/cm³. Ce diametru are?
Volumul: V = m : ρ = 885,02 : 19,3 ≈ 45,9 cm³.
Aria secțiunii se află împărțind volumul la lungime: 45,9 : 269 ≈ 0,171 cm², adică 17,1 mm².
Raza: aria cercului este π · r², deci r² = 17,1 : 3,14 ≈ 5,45 mm², iar r ≈ 2,33 mm.
Diametrul: d = 2 · 2,33 ≈ 4,7 mm.
Verificare: aproape cinci milimetri este un rezultat firesc pentru o bară de aproape trei metri și sub un kilogram. Aliajul are densitatea mai mică decât aurul pur, deci pentru aceeași masă bara reală are volumul și secțiunea puțin mai mari.
În România
Brățările de aur de la Sarmizegetusa Regia
Muzeul Național de Istorie a României prezintă brățările spiralice dacice de aur, datate în ultimele decenii ale secolului I a. Chr., descoperite lângă Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei. Bara brățării nr. 12, desfășurată, ar avea 2,69 m și a fost obținută după toate aparențele dintr-un singur lingou, prin ciocănire.
Brățările nu au aceeași compoziție: conținutul de aur variază între 78% și 92,9%, restul fiind argint și cupru. Sunt deci aliaje, iar variația este atribuită folosirii aurului nativ, nerafinat, bogat în argint.
Pe scurt
- Legătura metalică este atracția dintre ionii pozitivi din rețea și electronii de valență delocalizați, comuni întregului cristal.
- Metalul conduce curentul electric și în stare solidă: electronii delocalizați se deplasează, ionii rămân în rețea; electronii transportă și energie, deci metalele conduc și căldura.
- Maleabilitatea și ductilitatea vin din alunecarea straturilor: electronii delocalizați rămân între ioni, se rearanjează și coeziunea se păstrează, spre deosebire de sare, unde ionii de același semn ajung față în față.
- Argintul, cuprul, aurul și aluminiul sunt cei mai buni conductori electrici.
- Un metal se scrie cu simbolul; aliajul este un amestec de elemente, dintre care cel puțin unul este metal, și se descrie prin compoziție.
Greșeli frecvente
GreșitPrin firul de cupru circulă ionii de cupru.
CorectIonii de cupru rămân în nodurile rețelei. Prin fir se deplasează electronii delocalizați.
GreșitMetalele se îndoaie pentru că legătura metalică este slabă.
CorectLegătura metalică poate fi puternică. Metalul se îndoaie pentru că, la alunecarea straturilor, electronii delocalizați rămân între ioni și mențin coeziunea; în sare, ionii de același semn ajung față în față.
GreșitUn metal este făcut din molecule, de exemplu Cu₂.
CorectUn metal este un cristal de ioni și electroni delocalizați. Se scrie cu simbolul, Cu, fără indice.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce particule se deplasează printr-un fir de cupru când trece curentul electric?
Răspuns
c) Electronii delocalizați. Ionii pozitivi stau în nodurile rețelei; electronii delocalizați sunt mobili.
De ce se poate bate aurul în foi subțiri, iar sarea se sparge?
Răspuns
a) În metal, electronii delocalizați rămân între ioni la alunecarea straturilor și mențin coeziunea; în sare, ionii de același semn ajung față în față. În sare, alunecarea unui strat aduce față în față ioni de același semn. În metal, electronii delocalizați rămân între ioni.
Cum se scrie cuprul metalic?
Răspuns
d) Cu, numai cu simbolul. Metalul este un cristal cu foarte mulți atomi, nu o moleculă, deci formula nu are indice.
De câte ori are aluminiul rezistivitatea mai mare decât cuprul? Folosește 26,50 nΩ·m și 16,78 nΩ·m și rotunjește la două zecimale.
oriRăspuns
1,58 ori. 26,50 : 16,78 ≈ 1,58. Aluminiul conduce mai slab decât cuprul.
Ce volum are, în cm³, o bară de aur pur cu masa de 885,02 g? Se dă ρ = 19,3 g/cm³; rotunjește la o zecimală.
cm³Răspuns
45,9 cm³. V = m : ρ = 885,02 : 19,3 ≈ 45,9 cm³.
Așază fiecare însușire la tipul de substanță căruia îi aparține.
Răspuns
Metal, ca cuprul (legătură metalică): Conduce curentul și în stare solidă; Se poate bate în foi; Conține electroni delocalizați.
Compus ionic, ca sarea: Conduce curentul numai topit sau dizolvat; Se sparge la lovire; Este o rețea de ioni pozitivi și negativi.
Metalul are electroni mobili și straturi care alunecă; compusul ionic are ioni fixați, care se resping dacă straturile alunecă.
Un fir de cupru conduce curentul în stare solidă, iar sarea solidă nu. Explică diferența în trei propoziții, numind particulele care transportă sarcina.
Un răspuns bun
În cupru, electronii de valență sunt delocalizați și se deplasează prin cristal când se aplică o tensiune, în timp ce ionii pozitivi rămân în rețea. În sarea solidă, ionii Na⁺ și Cl⁻ sunt fixați în nodurile rețelei și nu se pot deplasa, iar electronii rămân la ionii lor. Sarea conduce numai topită sau dizolvată, când ionii devin mobili.
Un răspuns complet numește purtătorii de sarcină (electroni la metal, ioni la sare topită sau dizolvată) și spune de ce în sarea solidă nu se pot mișca.
Termeni
- legătură metalică
- Atracția dintre ionii pozitivi din rețeaua unui metal și electronii de valență delocalizați.
- electroni delocalizați
- Electroni de valență care aparțin întregului cristal, nu unui atom anume.
- maleabil
- Care poate fi bătut în foi subțiri fără să se rupă.
- ductil
- Care poate fi tras în fire fără să se rupă.
- aliaj
- Material format din două sau mai multe elemente, dintre care cel puțin unul este metal.
- rezistivitate
- Mărime care arată cât de slab conduce un material curentul electric; cu cât este mai mică, cu atât conduce mai bine.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Chemistry 2e, 10.5 The Solid State of Matter – structura metalelor ca nuclee într-o «mare» de electroni delocalizați; conductibilitate electrică și termică, luciu, maleabilitate; contrastul cu solidele ionice, casante
- OpenStax – Chemistry 2e, 18.1 Periodicity – alama (Cu și Zn) și bronzul (Cu, Sn, uneori Zn) ca aliaje
- OpenStax – Chemistry 2e, 19.1 Occurrence, Preparation, and Properties of Transition Metals and Their Compounds – oțelul ca aliaj al fierului cu carbon și alte elemente
- R. A. Matula (1979), Electrical resistivity of copper, gold, palladium, and silver, J. Phys. Chem. Ref. Data 8, 1147 (reprint NIST) – valorile recomandate la 293 K, în 10⁻⁸ Ω·m: Ag 1,587; Cu 1,678; Au 2,214 (adică 15,87; 16,78; 22,14 nΩ·m)
- P. D. Desai, H. M. James, C. Y. Ho (1984), Electrical resistivity of aluminum and manganese, J. Phys. Chem. Ref. Data 13, 1131 (reprint NIST) – valoarea recomandată pentru aluminiu la 293 K: 2,650 · 10⁻⁸ Ω·m, adică 26,50 nΩ·m
- Royal Society of Chemistry – Copper și Aluminium (densitate) – densitatea cuprului, 8,96 g/cm³, și a aluminiului, 2,70 g/cm³ (pagina aluminiului: periodic-table.rsc.org/element/13/aluminium)
- Royal Society of Chemistry – Bismuth – bismutul este un metal casant
- PubChem – Gold – densitatea aurului, 19,3 g/cm³
- Wikipedia – Gold leaf – grosimea foiței de aur, aproximativ 100 nm
- Muzeul Național de Istorie a României – Brățările dacice de aur – brățara nr. 12: bară de 2,69 m obținută dintr-un singur lingou prin ciocănire, greutate 885,02 g; aur 78–92,9% cu argint și cupru; datare, loc
Din programă: „Legătura metalică”; „Influența delocalizării electronilor asupra proprietăților fizice ale metalelor: conductibilitatea electrică și termică, maleabilitatea și ductilitatea” (MI: Matematică-informatică (2 ore)). Competențe specifice urmărite: 1.4, 2.4, 4.4, 5.3, 5.4.