Chimie IX EN

Capitolul 7 · Legătura covalentăLecția 7.1TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

Legătura covalentă

De ce azotul din aer reacționează atât de greu

Doi atomi de hidrogen se țin împreună fără să fie ioni. Ce îi leagă?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 7

Înainte să citești: tu ce crezi?

Ruperea legăturii dintre atomii dintr-un mol de N₂ cere 946 kJ. Cât cere ruperea legăturii dintr-un mol de Cl₂?

Vezi răspunsul

Legătura Cl–Cl are 243 kJ/mol. Între atomii de azot sunt trei perechi comune de electroni, între cei de clor doar una, iar diferența se vede în energia de legătură.

Aerul din camera ta este în proporție de 78% azot, iar azotul acesta nu arde, nu ruginește și nu se combină cu aproape nimic din ce atinge. Fabricile de îngrășăminte îl fac totuși să reacționeze, dar numai la peste 400 °C și la o presiune de circa 200 de ori mai mare decât cea din cameră. Răspunsul stă într-o singură legătură: cea dintre cei doi atomi de azot din molecula N₂.

Ce se întâmplă când doi atomi de hidrogen se apropie

Un atom de hidrogen are un proton în nucleu și un electron. Când doi atomi de hidrogen se apropie, fiecare nucleu atrage și electronul celuilalt. La distanța de 74 pm dintre nuclee, energia ansamblului este cea mai mică; mai aproape, nucleele se resping tot mai tare și energia crește din nou.

Cei doi electroni rămân acum în jurul ambelor nuclee și aparțin amândurora. Aceasta este legătura covalentă: legătura chimică formată prin punerea în comun de electroni între atomi, de regulă între atomi de nemetale. Cei doi electroni formează un dublet de legătură, adică o pereche de electroni comună celor doi atomi.

Legătura are și un preț în energie. Ruperea legăturilor dintr-un mol de molecule de H₂ cere 436 kJ, iar aceeași energie se eliberează când legăturile se formează. Această valoare se numește energie de legătură: cu cât este mai mare, cu atât legătura este mai greu de rupt.

Cum se desenează o legătură: formulele Lewis

Electronii din stratul de valență se desenează ca puncte în jurul simbolului atomului. O pereche comună se desenează cu două puncte între simboluri sau cu o liniuță. Hidrogenul, cu un electron de valență, dă H:H, adică H–H.

Clorul este în grupa 17 și are șapte electroni de valență. Fiecare atom de clor pune în comun un electron, deci între ei apare o singură pereche comună: Cl–Cl. Perechile de electroni care rămân la un singur atom se numesc perechi neparticipante (sau electroni neparticipanți): fiecare atom de clor are trei.

Numărătoarea se verifică la total: 2 · 7 = 14 electroni de valență, adică 2 în legătura Cl–Cl și 12 în cele șase perechi neparticipante. În jurul fiecărui atom de hidrogen sunt 2 electroni, iar în jurul fiecărui atom de clor sunt 8. Formula cu puncte și cea cu liniuțe arată același lucru: liniuța înlocuiește perechea comună.

cu punctecu liniuțeelectronide valențăH₂HHHH2Cl₂ClClClCl2 · 7 = 14N₂NNNN2 · 5 = 10pereche comunăpereche neparticipantă
Figura 1O liniuță înlocuiește o pereche comună. La N₂ sunt trei perechi comune între aceiași doi atomi, iar fiecare atom de azot mai are o pereche neparticipantă.

Azotul: trei perechi comune între doi atomi

Azotul este în grupa 15 și are cinci electroni de valență. Fiecare atom pune în comun trei electroni, așa că între cei doi atomi apar trei perechi comune: N≡N. Cele trei liniuțe înseamnă trei perechi, adică șase electroni, și leagă tot doi atomi. Fiecare atom de azot mai păstrează o pereche neparticipantă, iar totalul se verifică: 2 · 5 = 10 electroni, adică 6 în legături și 4 în cele două perechi neparticipante.

Numărul de legături pe care le formează un atom se numește covalență. Hidrogenul și clorul au covalența 1, azotul are covalența 3.

Energiile de legătură arată de ce azotul reacționează atât de greu: H–H are 436 kJ/mol, Cl–Cl are 243 kJ/mol, iar N≡N are 946 kJ/mol. Ca să reacționeze, molecula de azot trebuie mai întâi desfăcută, iar asta cere de aproape patru ori mai multă energie decât ruperea unui mol de Cl₂.

Energia de legătură, în kJ/molClCl1 pereche243HH1 pereche436NN3 perechi946o diviziune = energia Cl–Cl: încap aproape patru
Figura 2Ruperea legăturii triple N≡N cere de aproape patru ori mai multă energie decât ruperea legăturii Cl–Cl; de aceea azotul din aer reacționează greu. Barele sunt la scară.

Legătură nepolară, dirijată și saturată

În H₂, Cl₂ și N₂ cei doi atomi sunt identici, deci atrag perechea comună la fel de tare. Perechea stă la mijloc, între nuclee, iar legătura se numește covalentă nepolară. Legăturile chimice se clasifică în ionice (între ioni, ca în NaCl), covalente (prin punere în comun de electroni) și metalice; legătura covalentă poate fi nepolară, între atomi identici, sau polară, între atomi diferiți (la electronegativități foarte apropiate, ca la C–H, legătura se tratează ca nepolară).

Legătura covalentă este dirijată: electronii comuni se află între cele două nuclee, pe direcția care le unește, așa că legăturile unui atom au direcții precise în spațiu. Ea este și saturată: un atom formează un număr limitat de legături, egal cu covalența lui. De aceea hidrogenul formează molecule cu doi atomi, H₂, iar clorul formează Cl₂.

Pentru curioși

Legătura covalentă nu înseamnă mereu molecule mici. În diamant, fiecare atom de carbon este legat covalent de alți patru, iar cristalul întreg este o singură rețea de legături, fără molecule separate.

Exemplu rezolvat

Energia pentru ruperea legăturilor din 14 g de N₂ și din 71 g de Cl₂

Se dau energiile de legătură N≡N, 946 kJ/mol, și Cl–Cl, 243 kJ/mol. Se cere energia necesară ruperii tuturor legăturilor din 14 g de N₂ și din 71 g de Cl₂.

Masele molare: M(N₂) = 2 · 14 = 28 g/mol; M(Cl₂) = 2 · 35,5 = 71 g/mol.

Cantitățile de substanță: n(N₂) = 14 : 28 = 0,5 mol; n(Cl₂) = 71 : 71 = 1 mol. Fiecare moleculă are o singură legătură între atomi, deci numărul de moli de legături este egal cu numărul de moli de molecule.

Energiile: pentru N₂, 0,5 · 946 = 473 kJ; pentru Cl₂, 1 · 243 = 243 kJ.

Verificare a ordinului de mărime: azotul este jumătate de mol, dar costă aproape dublu față de un mol de clor, fiindcă un mol de legături N≡N cere de aproape patru ori mai multă energie decât un mol de legături Cl–Cl. Ruperea legăturilor cere energie, ea nu se eliberează.

În România

Amoniacul de la Târgu Mureș

Azomureș, din Târgu Mureș, este un combinat chimic făcut să producă îngrășăminte cu azot. Procesul pornește de la amoniac, NH₃, un produs intermediar obținut din gaz, din care se fac îngrășămintele, deci costul gazului atârnă greu în preț. În iunie 2022, compania a oprit instalația de amoniac, fiindcă la prețul gazului din acel moment producția nu mai era sustenabilă economic.

În industrie, amoniacul se obține din azot și hidrogen:

N₂ + 3H₂ ⇌ 2NH₃

Cu un catalizator de fier, reacția merge la peste 400 °C și la circa 20 MPa, adică aproape 200 de atmosfere. Condițiile sunt atât de dure fiindcă legătura N≡N trebuie întâi desfăcută, iar ea cere 946 kJ/mol. Fritz Haber a primit Premiul Nobel pentru chimie pentru sinteza amoniacului din elementele sale.

Pe scurt

  1. Legătura covalentă se formează prin punerea în comun de electroni între atomi de nemetale; perechea comună se numește dublet de legătură.
  2. În formula Lewis, o pereche comună se scrie cu două puncte sau cu o liniuță; perechile rămase la un singur atom sunt perechi neparticipante.
  3. H₂ are o legătură simplă (H–H); Cl₂ are o legătură simplă și trei perechi neparticipante la fiecare atom; N₂ are o legătură triplă (N≡N) și o pereche neparticipantă la fiecare atom.
  4. Covalența este numărul de legături formate de un atom: H 1, Cl 1, N 3. Legătura covalentă este dirijată și saturată.
  5. Între atomi identici legătura este covalentă nepolară, pentru că perechea comună este atrasă la fel de tare de ambii atomi.
  6. Energii de legătură: H–H 436 kJ/mol, Cl–Cl 243 kJ/mol, N≡N 946 kJ/mol; azotul reacționează greu fiindcă legătura N≡N este foarte greu de rupt.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitCele trei liniuțe din N≡N sunt trei electroni.

    CorectO liniuță înseamnă o pereche de electroni, deci N≡N are șase electroni de legătură. Molecula are tot doi atomi de azot.

  • GreșitOrice atom dintr-o moleculă are opt electroni în jurul lui.

    CorectHidrogenul are numai doi electroni în jurul lui. Octetul este o regulă de bilanț utilă la multe molecule, dar are excepții.

  • GreșitAzotul din aer nu reacționează niciodată.

    CorectReacționează, dar numai după ce legătura N≡N este desfăcută, iar asta cere 946 kJ/mol. De aceea sinteza amoniacului are nevoie de temperaturi și presiuni mari.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Câte perechi neparticipante are în total molecula Cl₂?

    Răspuns

    c) 6. Fiecare atom de clor are trei perechi neparticipante, deci molecula are 2 · 3 = 6 perechi. Electronii rămași, 2, sunt în legătură.

  2. Ce înseamnă cele trei liniuțe din N≡N?

    Răspuns

    a) Trei perechi de electroni comuni, adică șase electroni. O liniuță înseamnă o pereche comună. Trei liniuțe sunt trei perechi, deci șase electroni, între tot doi atomi.

  3. De ce legătura din molecula Cl₂ este nepolară?

    Răspuns

    c) Pentru că cei doi atomi sunt identici și atrag perechea comună la fel de tare. Polaritatea depinde de diferența dintre atomi, nu de numărul perechilor comune: și N≡N, cu trei perechi, este nepolară.

  4. Ce energie, în kJ, cere ruperea tuturor legăturilor din 56 g de N₂? Se dau M(N₂) = 28 g/mol și energia legăturii N≡N, 946 kJ/mol.

    kJ
    Răspuns

    1.892 kJ. n(N₂) = 56 : 28 = 2 mol, iar energia este 2 · 946 = 1.892 kJ.

  5. Așază fiecare caracteristică la tipul de legătură potrivit.

    Răspuns

    Legătură simplă: H–H din molecula H₂; Cl–Cl din molecula Cl₂; Energie de legătură 243 kJ/mol.

    Legătură triplă: N≡N din molecula N₂; Trei perechi comune de electroni; Energie de legătură 946 kJ/mol.

    H₂ și Cl₂ au câte o pereche comună. N₂ are trei, iar energia lui de legătură este cea mai mare.

  6. Pune în ordine pașii pentru formula Lewis a moleculei N₂.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Afli că azotul are 5 electroni de valență
    2. Aduni electronii celor doi atomi: 2 · 5 = 10
    3. Pui între atomi trei perechi comune: N≡N
    4. Completezi fiecare atom cu perechea neparticipantă rămasă
    5. Verifici totalul: 6 + 4 = 10 electroni

    Totalul se stabilește înaintea desenului, iar la sfârșit se verifică.

  7. Un coleg spune că azotul din aer nu reacționează pentru că „nu are legături”. Corectează-l folosind energiile de legătură.

    Un răspuns bun

    Molecula de azot are o legătură triplă, N≡N, cu trei perechi comune. Energia ei este 946 kJ/mol, de aproape patru ori mai mare decât la Cl–Cl (243 kJ/mol). Azotul reacționează abia după ce legătura este desfăcută, de aceea industria folosește temperaturi și presiuni mari.

    Un răspuns complet spune că legătura există, că este triplă și că energia ei mare explică reactivitatea mică.

Termeni

legătură covalentă
Legătură chimică formată prin punerea în comun de electroni între doi atomi, de regulă de nemetale.
dublet de legătură
Pereche de electroni comună celor doi atomi legați.
pereche neparticipantă
Pereche de electroni de valență care rămâne la un singur atom și nu face parte dintr-o legătură.
covalență
Numărul de legături covalente formate de un atom.
energie de legătură
Energia necesară ruperii legăturilor dintr-un mol de legături de același fel; ea se eliberează la formarea lor.
legătură covalentă nepolară
Legătură covalentă între atomi identici, în care perechea comună este atrasă la fel de tare de ambii atomi.
formulă Lewis
Scriere a moleculei în care electronii de valență apar ca puncte sau ca liniuțe.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Legătura covalentă”; „Molecule de hidrogen, de clor și de azot”; „Clasificarea legăturilor chimice”; „Legătura covalentă nepolară; molecule de hidrogen, de clor și de azot” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.4, 3.4.