Chimie IX EN
Molecula de apă desenată ca trei cercuri: oxigenul sus, cu δ−, și doi hidrogeni jos, cu δ+, la unghiul de 104,5°. Lângă fiecare legătură este o săgeată spre oxigen, iar pe axă o săgeată groasă, suma lor, de 1,86 D. Dedesubt, un grafic cu curba calculată și patru puncte măsurate.

Legături chimice

Capitolul 7

Legătura covalentă – de ce moleculele au formă

De ce au moleculele formă și ce schimbă forma?

Apa și dioxidul de carbon au câte trei atomi și câte două legături polare. O moleculă are un capăt pozitiv și unul negativ, cealaltă nu. Îndoaie o moleculă și vezi când apar cele două capete, apoi treci prin moleculele programei, una câte una. Începe cu o predicție.

Două molecule cu legături polare

În CO₂ și în H₂O, oxigenul atrage perechile comune mai tare decât carbonul și decât hidrogenul. Fiecare legătură are un capăt δ+ și unul δ−, iar săgeata ei arată spre oxigen.

Care dintre cele două molecule are un capăt pozitiv și unul negativ? Poți privi pe rând amândouă; suma săgeților rămâne ascunsă până la pasul următor.

O legătură polară este o săgeată

În HCl, clorul (3,16) atrage perechea comună mai tare decât hidrogenul (2,20). Diferența este 0,96. Clorul poartă δ−, hidrogenul δ+, iar săgeata merge spre clor.

Cu o singură legătură, săgeata legăturii este chiar săgeata moleculei. Momentul dipolar măsurat al HCl este 1,09 D, iar lungimea săgeții din imagine este proporțională cu el.

Două săgeți egale pe o dreaptă se anulează

În CO₂, fiecare legătură C=O este polară (diferența 0,89), cu oxigenul δ−. Molecula este liniară: unghiul O–C–O măsoară 180°.

Cele două săgeți au aceeași lungime și sensuri opuse, deci suma lor este zero. Momentul dipolar măsurat al CO₂ este 0 D: molecula are legături polare și nu are capete.

Îndoaie molecula și apare suma

Aici ambele legături au același dipol, 1,52 D, dedus din momentul măsurat al apei. Trage atomul din dreapta sau folosește butoanele: pe măsură ce molecula se îndoaie, de la 180° la 90°, suma celor două săgeți crește de la 0 D la 2,14 D.

Apropie o baghetă încărcată. Spre o baghetă pozitivă se întoarce capătul δ−, spre una negativă capătul δ+. O moleculă dreaptă rămâne pe loc, fiindcă nu are capete. Rotirea completă este desen; într-un gaz, agitația moleculelor o împiedică.

Pentru curioși. Suma se calculează cu formula μ = 2 · 1,52 D · cos(unghi : 2); graficul arată valorile ei.

Moleculele reale au valorile lor

Cele patru opriri sunt molecule reale, cu unghiul și momentul dipolar măsurate: CO₂ (180°, 0 D), SO₂ (119,5°, 1,63 D), H₂O (104,5°, 1,86 D) și H₂S (92,1°, 0,98 D).

Curba folosește un singur dipol de legătură, 1,52 D, iar legăturile S=O și S–H au alți dipoli. De aceea la 119,5° curba dă 1,53 D, iar SO₂ măsoară 1,63 D; la 92,1° curba dă 2,10 D, iar H₂S măsoară 0,98 D. Apa stă pe curbă, pentru că dipolul legăturii a fost dedus din ea.

Patru legături polare, nicio moleculă polară

În CCl₄, fiecare legătură C–Cl este polară (diferența 0,61). Cele patru săgeți pornesc din carbon spre vârfurile unui tetraedru și au aceeași lungime. Suma lor este zero, iar momentul dipolar măsurat este 0 D.

Rotește molecula: din orice parte, cele patru săgeți se anulează între ele. Forma hotărăște suma, nu numărul legăturilor polare.

Cele cincisprezece molecule ale programei

Treci prin molecule cu butoanele ‹ și › din imagine. Fiecare legătură polară are o săgeată spre atomul mai electronegativ; suma lor dă direcția săgeții groase, iar lungimea ei vine din valoarea măsurată: 1 D este o săgeată de 0,5 Å.

Legătura C–H (diferența 0,35, sub pragul de 0,4) este foarte slab polară și are o săgeată scurtă; în CH₄ suma rămâne zero. Direcția sumei este o schemă: la metanol și la metilamină, dipolul real depinde și de perechile neparticipante.

Sumă zero, măsurată: H₂, Cl₂, N₂, CH₄, CO₂, CCl₄, C₂H₆, C₂H₄, C₂H₂. Molecule cu capete: HCl, H₂O, NH₃, CH₃Cl, CH₃NH₂, CH₃OH; momentele lor apar sub imagine.

Acum explică tu

Clorometanul, CH₃Cl, are patru legături: una C–Cl (diferența 0,61) și trei C–H (diferența 0,35, foarte slab polare, cu săgeți scurte spre carbon).

Este CH₃Cl polar? Explică în câteva propoziții, cu ce ai văzut la CCl₄ și la apă; apoi arată suma.

Compară cu un răspuns

Da: momentul dipolar măsurat este 1,87 D. În CCl₄ cele patru săgeți egale se anulează prin simetrie. În CH₃Cl un atom de clor ia locul unui hidrogen, simetria dispare, iar săgeata C–Cl și cele trei săgeți scurte C–H arată în aceeași parte, spre clor, deci se adună. Molecula are un capăt δ− la clor și unul δ+ la hidrogeni.

Lecția despre molecule polare și nepolare

Calcul și măsurători. Între opriri e calcul; CO₂ îndoit nu există. Opririle (CO₂, SO₂, H₂O, H₂S) au unghiurile și momentele dipolare măsurate. Curba este suma vectorială a două legături identice, fiecare cu dipolul de 1,52 D, valoarea calculată din apă, deci apa stă pe ea prin construcție. Moleculele reale nu stau toate pe curbă, pentru că legăturile lor sunt altele (O–H, S=O, S–H) și au dipoli diferiți. Galeria: geometriile sunt calculate de PubChem, nu măsurate; momentele dipolare sunt măsurate; săgeata-sumă are direcția dată de săgețile legăturilor (schemă) și lungimea valorii măsurate, 1 D fiind 0,5 Å. Atomii nu au culoare: sunt desenați enorm de măriți și mult mai puțini decât în realitate, iar bilele au raze mai mici decât ale atomilor reali, ca să se vadă legăturile; lungimile legăturilor și unghiurile sunt la scară. Bagheta încărcată și rotirea moleculei sunt desen.

Surse și credite. Momente dipolare experimentale, unghiuri și lungimi de legătură: NIST Computational Chemistry Comparison and Benchmark Database (CCCBDB), baza de date standard de referință 101, release 22 (mai 2022), date NIST utilizate cu citarea sursei; unghiul O–S–O și O–C–O din G. Herzberg, 1966, și unghiul H–S–H din R. L. Cook, F. C. De Lucia, P. Helminger, J. Mol. Struct. 28, 237 (1975), așa cum le dă CCCBDB. Geometriile 3D: conformeri calculați de PubChem (NCBI, National Library of Medicine), domeniu public, verificați pe pagina PubChem a fiecărui compus. Electronegativități Pauling: Wikipedia, „Electronegativities of the elements (data page)”, CC BY-SA 4.0.

Aceleași date, ca tabel
MoleculăUnghi măsuratMoment dipolar măsuratDipol de legătură calculatCurba la acest unghi
CO₂, dioxid de carbon180°0 Dneprecizat (suma este zero oricât ar fi)0 D
SO₂, dioxid de sulf119,5°1,63 D1,62 D, în ipoteza a două legături egale1,53 D
H₂O, apă104,5°1,86 D1,52 D, în ipoteza a două legături egale1,86 D
H₂S, hidrogen sulfurat92,1°0,98 D0,70 D, în ipoteza a două legături egale2,10 D
Curba80° … 180°—1,52 D (din apă)de la 2,32 D la 80°, la 0 D la 180°
MoleculăAtomiMoment dipolar măsuratSăgeți de legăturăGeometria desenată
H₂, hidrogen20 D (nepolară)0NIST CCCBDB, 0,741 Å
Cl₂, clor20 D (nepolară)0PubChem, CID 24526
N₂, azot20 D (nepolară)0PubChem, CID 947
HCl, acid clorhidric21,09 D (polară)1PubChem, CID 313
H₂O, apă31,86 D (polară)2PubChem, CID 962
NH₃, amoniac41,48 D (polară)3PubChem, CID 222
CH₄, metan50 D (nepolară)4PubChem, CID 297
CO₂, dioxid de carbon30 D (nepolară)2PubChem, CID 280
CH₃Cl, clorometan51,87 D (polară)4PubChem, CID 6327
CH₃NH₂, metilamină71,31 D (polară)6PubChem, CID 6329
CH₃OH, metanol61,67 D (polară)5PubChem, CID 887
CCl₄, tetraclorură de carbon50 D (nepolară)4PubChem, CID 5943
C₂H₆, etan80 D (nepolară)6PubChem, CID 6324
C₂H₄, etenă60 D (nepolară)4PubChem, CID 6325
C₂H₂, acetilenă40 D (nepolară)2PubChem, CID 6326
H–O–H în desen / măsurat3104,0° / 104,5°

Molecula îndoită: cu cât unghiul este mai mic, cu atât suma celor două săgeți este mai mare (0 D la 180°, 2,14 D la 90°). Bagheta încărcată este un desen: spre o baghetă pozitivă se întoarce capătul δ−, spre una negativă capătul δ+; o moleculă dreaptă, cu suma zero, rămâne pe loc. Legătura C–H (diferența 0,35, sub pragul de 0,4) este foarte slab polară și are o săgeată scurtă; în CH₄ suma este zero.

Lecțiile capitolului

Lecții: 2 lecții TC, 4 lecții MI, 3 lecții SN. Insigna fiecărei lecții spune cărui profil îi aparține.

Ce profil ai?

  1. 7.1De ce azotul din aer reacționează atât de greu TC · în plus față de profilul tăuLegătura covalentăDoi atomi de hidrogen se țin împreună fără să fie ioni. Ce îi leagă?
  2. 7.2De ce apa este îndoită, iar dioxidul de carbon stă drept TC · în plus față de profilul tăuMolecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan și de dioxid de carbonH₂O și CO₂ au trei atomi fiecare. De ce una este îndoită și cealaltă dreaptă?
  3. 7.3Cine trage mai tare de perechea comună de electroni MI · în plus față de profilul tăuElectronegativitateaÎntr-o legătură covalentă electronii sunt „în comun”. Sunt împărțiți egal?
  4. 7.4De ce apa este polară, iar dioxidul de carbon nu, deși au legături polare MI · în plus față de profilul tăuLegătura covalentă polară; molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan, de dioxid de carbon, de clorometan, de metilamină și de metanolȘi în apă, și în CO₂ legăturile cu oxigenul sunt polare. De ce numai apa este polară?
  5. 7.5Cum afli forma unei molecule fără s-o vezi: numeri regiunile de electroni SN · în plus față de profilul tăuNoțiuni de stereochimie; modelul repulsiei perechilor de electroni din stratul de valență (VSEPR): BX3, CX4, apă, amoniac și dioxid de carbonApa, amoniacul și metanul au câte opt electroni de valență în jurul atomului central. De ce au forme diferite?
  6. 7.6De ce legătura triplă dintre doi atomi de carbon este mai scurtă decât cea simplă SN · în plus față de profilul tăuLegături covalente simple, duble, triple; lungimile acestor legăturiÎn etan, carbonii sunt legați printr-o linie, în acetilenă prin trei. Ce înseamnă liniile și de ce se schimbă distanța dintre atomi?
  7. 7.7De ce carbonul face patru legături egale, deși are doar doi electroni nepereche SN · în plus față de profilul tăuHibridizarea atomului de carbon; tipuri de hibridizareConfigurația carbonului arată doi electroni nepereche, iar metanul are patru legături C–H identice. Cum se explică?
  8. 7.8Cum ajunge un proton în apă și în amoniac: ionii hidroniu și amoniu MI · în plus față de profilul tăuLegătura covalentă-coordinativă: formarea ionilor hidroniu și amoniuUn acid cedează protoni în apă, dar un proton nu rămâne singur. Cum se leagă de o moleculă de apă sau de amoniac, dacă nu aduce niciun electron?
  9. 7.9De ce un precipitat dispare când adaugi amoniac sau bază în exces MI · în plus față de profilul tăuCombinații complexe: reactivul Tollens, reactivul Schweizer, tetrahidroxozincatul de sodiu (structură, denumire și obținere)Precipitatul de hidroxid de cupru(II) se dizolvă într-un exces de amoniac și lichidul devine albastru intens. Ce s-a format?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 7Pentru clasă: proiector, fișe, test comun