
Legături chimice
Capitolul 7
Legătura covalentă – de ce moleculele au formă
De ce au moleculele formă și ce schimbă forma?
Apa și dioxidul de carbon au câte trei atomi și câte două legături polare. O moleculă are un capăt pozitiv și unul negativ, cealaltă nu. Îndoaie o moleculă și vezi când apar cele două capete, apoi treci prin moleculele programei, una câte una. Începe cu o predicție.
Două molecule cu legături polare
În CO₂ și în H₂O, oxigenul atrage perechile comune mai tare decât carbonul și decât hidrogenul. Fiecare legătură are un capăt δ+ și unul δ−, iar săgeata ei arată spre oxigen.
Care dintre cele două molecule are un capăt pozitiv și unul negativ? Poți privi pe rând amândouă; suma săgeților rămâne ascunsă până la pasul următor.
O legătură polară este o săgeată
În HCl, clorul (3,16) atrage perechea comună mai tare decât hidrogenul (2,20). Diferența este 0,96. Clorul poartă δ−, hidrogenul δ+, iar săgeata merge spre clor.
Cu o singură legătură, săgeata legăturii este chiar săgeata moleculei. Momentul dipolar măsurat al HCl este 1,09 D, iar lungimea săgeții din imagine este proporțională cu el.
Două săgeți egale pe o dreaptă se anulează
În CO₂, fiecare legătură C=O este polară (diferența 0,89), cu oxigenul δ−. Molecula este liniară: unghiul O–C–O măsoară 180°.
Cele două săgeți au aceeași lungime și sensuri opuse, deci suma lor este zero. Momentul dipolar măsurat al CO₂ este 0 D: molecula are legături polare și nu are capete.
Îndoaie molecula și apare suma
Aici ambele legături au același dipol, 1,52 D, dedus din momentul măsurat al apei. Trage atomul din dreapta sau folosește butoanele: pe măsură ce molecula se îndoaie, de la 180° la 90°, suma celor două săgeți crește de la 0 D la 2,14 D.
Apropie o baghetă încărcată. Spre o baghetă pozitivă se întoarce capătul δ−, spre una negativă capătul δ+. O moleculă dreaptă rămâne pe loc, fiindcă nu are capete. Rotirea completă este desen; într-un gaz, agitația moleculelor o împiedică.
Pentru curioși. Suma se calculează cu formula μ = 2 · 1,52 D · cos(unghi : 2); graficul arată valorile ei.
Moleculele reale au valorile lor
Cele patru opriri sunt molecule reale, cu unghiul și momentul dipolar măsurate: CO₂ (180°, 0 D), SO₂ (119,5°, 1,63 D), H₂O (104,5°, 1,86 D) și H₂S (92,1°, 0,98 D).
Curba folosește un singur dipol de legătură, 1,52 D, iar legăturile S=O și S–H au alți dipoli. De aceea la 119,5° curba dă 1,53 D, iar SO₂ măsoară 1,63 D; la 92,1° curba dă 2,10 D, iar H₂S măsoară 0,98 D. Apa stă pe curbă, pentru că dipolul legăturii a fost dedus din ea.
Patru legături polare, nicio moleculă polară
În CCl₄, fiecare legătură C–Cl este polară (diferența 0,61). Cele patru săgeți pornesc din carbon spre vârfurile unui tetraedru și au aceeași lungime. Suma lor este zero, iar momentul dipolar măsurat este 0 D.
Rotește molecula: din orice parte, cele patru săgeți se anulează între ele. Forma hotărăște suma, nu numărul legăturilor polare.
Cele cincisprezece molecule ale programei
Treci prin molecule cu butoanele ‹ și › din imagine. Fiecare legătură polară are o săgeată spre atomul mai electronegativ; suma lor dă direcția săgeții groase, iar lungimea ei vine din valoarea măsurată: 1 D este o săgeată de 0,5 Å.
Legătura C–H (diferența 0,35, sub pragul de 0,4) este foarte slab polară și are o săgeată scurtă; în CH₄ suma rămâne zero. Direcția sumei este o schemă: la metanol și la metilamină, dipolul real depinde și de perechile neparticipante.
Sumă zero, măsurată: H₂, Cl₂, N₂, CH₄, CO₂, CCl₄, C₂H₆, C₂H₄, C₂H₂. Molecule cu capete: HCl, H₂O, NH₃, CH₃Cl, CH₃NH₂, CH₃OH; momentele lor apar sub imagine.
Acum explică tu
Clorometanul, CH₃Cl, are patru legături: una C–Cl (diferența 0,61) și trei C–H (diferența 0,35, foarte slab polare, cu săgeți scurte spre carbon).
Este CH₃Cl polar? Explică în câteva propoziții, cu ce ai văzut la CCl₄ și la apă; apoi arată suma.
Compară cu un răspuns
Da: momentul dipolar măsurat este 1,87 D. În CCl₄ cele patru săgeți egale se anulează prin simetrie. În CH₃Cl un atom de clor ia locul unui hidrogen, simetria dispare, iar săgeata C–Cl și cele trei săgeți scurte C–H arată în aceeași parte, spre clor, deci se adună. Molecula are un capăt δ− la clor și unul δ+ la hidrogeni.