Chimie IX EN

Capitolul 7 · Legătura covalentăLecția 7.3MI Matematică-informatică (2 ore) · în plus față de profilul tău

Electronegativitatea

Cine trage mai tare de perechea comună de electroni

Într-o legătură covalentă electronii sunt „în comun”. Sunt împărțiți egal?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 7

Înainte să citești: tu ce crezi?

Între hidrogen (2,20) și clor (3,16), perechea comună din H–Cl este atrasă de ambii atomi. Cum stă ea?

Vezi răspunsul

Clorul are electronegativitatea mai mare, deci atrage perechea mai tare. Aceasta lasă la clor o sarcină parțială negativă, δ−, iar la hidrogen una pozitivă, δ+.

În H₂ cei doi atomi sunt la fel, așa că perechea de electroni stă exact la mijloc. În acidul clorhidric, HCl, atomii sunt diferiți, iar perechea nu mai stă la mijloc. Diferențe de același fel se află între atomii din apă, din amoniac și din metanolul care se găsea în lichidele de parbriz.

Cine trage mai tare de perechea comună

În HCl perechea comună nu stă la mijloc: clorul o atrage mai tare decât hidrogenul. Măsura acestei atracții este electronegativitatea: tendința unui atom legat chimic de a atrage spre sine electronii comuni.

Electronegativitatea se calculează pe o scară, pentru că un aparat nu o poate citi direct dintr-un atom. Cea mai folosită este scara Pauling, construită în 1932 pornind de la energiile legăturilor; valorile ei nu au unitate de măsură. Pe această scară: F 3,98; O 3,44; Cl 3,16; N 3,04; C 2,55; H 2,20.

Ordinea elementelor este F > O > Cl > N > C > H. Valorile cresc de la stânga la dreapta într-o perioadă (Li 0,98; C 2,55; N 3,04; O 3,44) și scad de sus în jos într-o grupă (Cl 3,16; Br 2,96; I 2,66). Fluorul are cea mai mare electronegativitate din tabelul periodic.

Pentru curioși

Manualele mai vechi rotunjesc valorile: H 2,1; C 2,5; N 3,0; O 3,5; Cl 3,0; F 4,0. Cu ele, azotul și clorul ies egale și ordinea dintre ele se pierde. Cu valorile cu două zecimale, clorul este puțin înaintea azotului.

H2,20Li0,98Na0,93C2,55N3,04O3,44F3,98Cl3,16Br2,96I2,66……crește spre dreapta în perioadăscade în josîn grupă
Figura 1Bara din fiecare căsuță are lungimea proporțională cu electronegativitatea: cea mai lungă este la fluor, în colțul din dreapta sus. Valorile nu au unitate de măsură.

Diferența de electronegativitate hotărăște tipul legăturii

Diferența dintre electronegativitățile celor doi atomi arată cât de deplasată este perechea comună. La H–H diferența este 0, iar legătura este nepolară. La H–Cl diferența este 3,16 − 2,20 = 0,96: perechea stă mai aproape de clor, iar legătura este covalentă polară. La NaCl diferența este 3,16 − 0,93 = 2,23: perechea este atât de deplasată spre clor, încât legătura este ionică.

Reperele folosite la clasă sunt: sub 0,4, legătura se consideră nepolară; între 0,4 și 1,8, polară; peste 1,8, ionică. Ele sunt orientative. Trecerea de la un tip de legătură la altul este treptată, iar unele substanțe nu respectă pragurile.

Sarcini parțiale: δ+ și δ−

Atomul mai electronegativ dintr-o legătură polară are în jurul lui puțin mai mult din perechea comună și poartă o sarcină parțială negativă, δ−. Celălalt atom are puțin mai puțin și poartă o sarcină parțială pozitivă, δ+. Acidul clorhidric se scrie Hδ⁺–Clδ⁻.

Sarcina parțială nu este sarcina unui ion. În Clδ⁻ clorul nu a primit un electron întreg, iar în NaCl ionii Na⁺ și Cl⁻ au sarcinile 1+ și 1−. Valorile numerice ale lui δ depind de metoda de calcul; semnul rămâne același.

În apă, oxigenul (3,44) este mai electronegativ decât hidrogenul (2,20): diferența este 1,24, deci oxigenul este δ− și fiecare hidrogen δ+. În NH₃ azotul este δ− (diferența N–H este 0,84), iar în CO₂ oxigenul este δ− și carbonul δ+ (diferența C=O este 0,89). În CH₄ diferența C–H este 0,35, sub pragul de 0,4: legătura este foarte slab polară și se tratează de obicei ca nepolară. Ambele afirmații sunt adevărate: legătura C–H este slab polară, iar molecula CH₄ este nepolară, fiindcă este simetrică.

HHHClδ+δ−Na⁺Cl⁻Cl⁻Na⁺nepolarăpolarăionicădiferența 03,16 − 2,20 = 0,963,16 − 0,93 = 2,2300,41,8H₂HClNaCldiferența de electronegativitate
Figura 2Cu cât diferența de electronegativitate este mai mare, cu atât perechea comună se mută spre atomul mai electronegativ, până când atomul devine ion. Pragurile 0,4 și 1,8 sunt orientative; scara de jos este desenată la scară.

Legăturile din clorometan, metilamină și metanol

În clorometan, CH₃Cl, legătura C–Cl are diferența 3,16 − 2,55 = 0,61: clorul este δ−, iar carbonul δ+. În metilamină, CH₃NH₂, legătura C–N are diferența 3,04 − 2,55 = 0,49, iar N–H are 0,84: azotul este δ− față de ambii vecini. În metanol, CH₃OH, legătura C–O are diferența 0,89, iar O–H are 1,24, cea mai polară din moleculă. Legăturile C–H din toate trei sunt foarte slab polare.

Exemplu rezolvat

Polaritatea legăturilor din metanol

Metanolul, CH₃OH, are trei legături C–H, una C–O și una O–H. Se cere ordinea lor după polaritate și semnele sarcinilor parțiale.

Electronegativitățile (Pauling): H 2,20; C 2,55; O 3,44.

Diferențele: C–H: 2,55 − 2,20 = 0,35; C–O: 3,44 − 2,55 = 0,89; O–H: 3,44 − 2,20 = 1,24.

Ordinea crescătoare a polarității: C–H < C–O < O–H.

Semnele: în C–O, oxigenul este δ− și carbonul δ+; în O–H, oxigenul este δ− și hidrogenul δ+. Oxigenul primește astfel δ− de la două legături.

Verificare: 0,35 este sub pragul de 0,4, deci C–H se tratează ca nepolară; 0,89 și 1,24 sunt între 0,4 și 1,8, deci C–O și O–H sunt polare.

În România

Metanolul din lichidul de parbriz

Metanolul, CH₃OH, are legăturile C–O și O–H polare. Este o substanță toxică, iar în Uniunea Europeană, deci și în România, nu se mai pune pe piață pentru publicul larg, după 9 mai 2019, în lichide de spălare sau de dejivrare a parbrizului, în concentrație de cel puțin 0,6% din masă. Restricția a venit după cazuri de otrăvire prin înghițirea acestor lichide, raportate în șapte state membre.

Un bidon cu 5 kg de lichid de parbriz poate conține deci mai puțin de 5.000 · 0,6 : 100 = 30 g de metanol. Pe etichetă se caută numele substanțelor și pictogramele de pericol; lichidul de parbriz nu se pune niciodată în sticle de băut.

Pe scurt

  1. Electronegativitatea este tendința unui atom legat chimic de a atrage electronii comuni; pe scara Pauling nu are unitate de măsură.
  2. Ordinea în Pauling: F 3,98 > O 3,44 > Cl 3,16 > N 3,04 > C 2,55 > H 2,20. Electronegativitatea crește într-o perioadă spre dreapta și scade într-o grupă în jos.
  3. Diferența de electronegativitate: sub 0,4 legătură nepolară, între 0,4 și 1,8 polară, peste 1,8 ionică; pragurile sunt orientative.
  4. Într-o legătură covalentă polară, atomul mai electronegativ este δ−, iar celălalt δ+; sarcinile parțiale nu sunt sarcini de ioni.
  5. HCl, H₂O, NH₃, CO₂, CH₃Cl, CH₃NH₂ și CH₃OH au legături polare; în CH₄ legătura C–H, cu diferența 0,35, este foarte slab polară, iar molecula este nepolară, fiindcă este simetrică.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitÎn Hδ⁺–Clδ⁻ hidrogenul a cedat clorului un electron și a devenit ion.

    CorectPerechea de electroni rămâne comună, doar că stă mai aproape de clor. δ înseamnă sarcină parțială, mult mai mică decât sarcina 1+ sau 1− a unui ion.

  • GreșitDacă diferența este peste 1,8, legătura este întotdeauna ionică.

    CorectPragurile sunt reguli orientative. Trecerea de la covalent la ionic este treptată, iar unele substanțe nu respectă limitele.

  • GreșitHidrogenul este δ− în O–H, fiindcă a primit un electron în legătură.

    CorectSemnul vine din electronegativitate: oxigenul (3,44) atrage perechea mai tare decât hidrogenul (2,20), deci oxigenul este δ− și hidrogenul δ+.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care dintre atomi are cea mai mare electronegativitate?

    Răspuns

    c) Fluorul. Pe scara Pauling fluorul are 3,98, iar oxigenul 3,44, clorul 3,16 și azotul 3,04.

  2. În legătura O–H din apă, care sunt semnele sarcinilor parțiale?

    Răspuns

    b) Oxigenul δ−, hidrogenul δ+. Oxigenul este mai electronegativ, deci atrage perechea comună mai tare și este δ−.

  3. Cum se tratează de obicei legătura C–H din metan, cu diferența de electronegativitate 0,35?

    Răspuns

    c) Ca legătură nepolară sau foarte slab polară. 0,35 este sub pragul orientativ de 0,4.

  4. Calculează diferența de electronegativitate pentru legătura H–Cl (H 2,20; Cl 3,16), cu două zecimale.

    Răspuns

    0,96. Se scade valoarea mai mică din cea mai mare: 3,16 − 2,20 = 0,96. Valoarea este între 0,4 și 1,8, deci legătura este polară.

  5. Așază fiecare legătură în categoria potrivită, după diferența de electronegativitate.

    Răspuns

    Nepolară sau foarte slab polară (sub 0,4): H–H (diferența 0); C–H (diferența 0,35).

    Covalentă polară (0,4–1,8): N–H (diferența 0,84); O–H (diferența 1,24).

    Ionică (peste 1,8): Na–Cl (diferența 2,23).

    Se compară fiecare diferență cu reperele 0,4 și 1,8.

  6. Pune elementele în ordinea crescătoare a electronegativității.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. H
    2. C
    3. N
    4. Cl
    5. O
    6. F

    Valorile Pauling sunt H 2,20; C 2,55; N 3,04; Cl 3,16; O 3,44; F 3,98.

  7. HCl și NaCl conțin amândouă clor. De ce legătura din HCl este covalentă polară, iar cea din NaCl ionică?

    Un răspuns bun

    Diferența de electronegativitate este 3,16 − 2,20 = 0,96 la H–Cl, între 0,4 și 1,8, deci perechea de electroni este comună, dar deplasată spre clor. La NaCl este 3,16 − 0,93 = 2,23, peste 1,8, iar perechea este atât de deplasată spre clor, încât legătura se consideră ionică. Pragurile sunt orientative.

    Un răspuns complet calculează cele două diferențe, le compară cu reperele 0,4 și 1,8 și precizează că pragurile sunt orientative.

Termeni

electronegativitate
Tendința unui atom legat chimic de a atrage spre sine electronii comuni; se exprimă pe o scară, de exemplu cea a lui Pauling.
legătură covalentă polară
Legătură covalentă între atomi diferiți, în care perechea comună este deplasată spre atomul mai electronegativ.
legătură covalentă nepolară
Legătură covalentă între atomi identici sau cu electronegativități foarte apropiate.
sarcină parțială
Sarcină electrică mai mică decât a unui ion, notată δ+ sau δ−, apărută din deplasarea perechii comune.
diferență de electronegativitate
Diferența dintre valorile electronegativității celor doi atomi legați; indică polaritatea legăturii.
scara Pauling
Scară de electronegativitate fără unitate de măsură, construită din energiile legăturilor; hidrogenul are 2,20.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Electronegativitatea”; „Legătura covalentă polară; molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan, de dioxid de carbon, de clorometan, de metilamină și de metanol” (MI: Matematică-informatică (2 ore)). Competențe specifice urmărite: 1.4, 5.4.