Chimie IX EN

Capitolul 7 · Legătura covalentăLecția 7.6SN Științe ale naturii (3 ore) · în plus față de profilul tău

Legături covalente simple, duble, triple; lungimile acestor legături

De ce legătura triplă dintre doi atomi de carbon este mai scurtă decât cea simplă

În etan, carbonii sunt legați printr-o linie, în acetilenă prin trei. Ce înseamnă liniile și de ce se schimbă distanța dintre atomi?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 7

Înainte să citești: tu ce crezi?

O jumătate de moleculă se poate roti față de cealaltă în jurul legăturii dintre cei doi atomi de carbon. În care dintre aceste molecule rotirea este liberă la temperatura camerei?

Vezi răspunsul

Numai în etan. Legătura simplă este o legătură σ, cu aceeași formă în orice poziție a jumătăților de moleculă. Legătura dublă conține și o legătură π, a cărei suprapunere se strică dacă una dintre jumătăți se răsucește.

Un sudor taie oțel cu o flacără de acetilenă și oxigen, care atinge aproximativ 3.300 °C. Molecula de acetilenă, C₂H₂, are trei linii între cei doi atomi de carbon. În etan, C₂H₆, între carboni este o singură linie. Numărul de linii hotărăște cât de aproape stau atomii și cât de greu se rupe legătura.

Una, două sau trei perechi între aceiași doi atomi

Doi atomi pot pune în comun una, două sau trei perechi de electroni. Se formează o legătură simplă (o pereche, o liniuță), dublă (două perechi, două liniuțe) sau triplă (trei perechi, trei liniuțe). Exemple: H–H și C–C în etan, CH₃–CH₃; C=C în etenă, CH₂=CH₂, și C=O în CO₂; C≡C în acetilenă, HC≡CH, N≡N în azot și C≡N în acidul cianhidric, HCN. Numărul total de legături ale unui atom este covalența lui: carbonul face patru legături, azotul trei, oxigenul două, hidrogenul una. Cele patru legături ale carbonului pot fi patru simple, două simple și una dublă, două duble sau una simplă și una triplă.

Cu cât sunt mai multe perechi între doi atomi, cu atât atomii stau mai aproape și legătura este mai greu de rupt. Valorile medii pentru carbon: C–C are lungimea de 154 pm și energia de 345 kJ/mol, C=C are 134 pm și 611 kJ/mol, iar C≡C are 120 pm și 837 kJ/mol. Un picometru (pm) este 10⁻¹² m, deci 154 pm = 0,154 nm.

Energia nu crește proporțional cu numărul de perechi. De la C–C la C=C energia medie crește cu 611 − 345 = 266 kJ/mol, iar de la C=C la C≡C cu 837 − 611 = 226 kJ/mol, adică mai puțin decât cei 345 kJ/mol ai primei perechi. Perechile adăugate aduc mai puțin decât prima.

Legătura σ și legătura π se deosebesc prin felul suprapuneriiCe fac particulele

Legătura σ (sigma) se formează prin suprapunerea a doi orbitali de-a lungul axei care unește nucleele. Norul de electroni este simetric în jurul axei, deci rotirea unui atom în jurul ei nu schimbă suprapunerea: în jurul unei legături σ simple, rotația este ușoară. Un orbital este o regiune în care electronul se găsește cu mare probabilitate, nu o orbită.

Legătura π (pi) se formează prin suprapunerea laterală a doi orbitali p, paraleli. Norul de electroni se află deasupra și dedesubtul axei. Suprapunerea laterală este mai slabă decât cea axială, iar rotirea unui atom în jurul axei o strică: rotația în jurul unei legături duble este blocată.

Între doi atomi există cel mult o legătură σ. Legătura simplă este o σ, legătura dublă este o σ și o π, iar legătura triplă este o σ și două π. Cele două legături π ale unei triple legături stau în planuri perpendiculare.

σsuprapunere de-a lungul axei nucleelorrotația în jurul axei: ușoarăπnor πnor πsuprapunere laterală, deasupra și dedesubtul axeirotația în jurul axei: blocată
Figura 1Orbitalul atomului din stânga e albastru, al celui din dreapta roșu; zona galbenă este norul π. La σ suprapunerea e pe axă și rămâne aceeași dacă un atom se rotește; la π o rotire ar despărți orbitalii. Orbitalii sunt regiuni de probabilitate, nu orbite.
Etena, văzută din lateral: doi atomi de carbon la 134 pm unul de altul, cu legătura σ ca o lentilă pe axă și norul π ca doi lobi dubli, deasupra și dedesubtul axei, cu un hidrogen la fiecare capăt în față și în spate; jos, trei bare la scară cu lungimile 154, 134 și 120 pm.
Etan, etenă și acetilenă: legătura dintre carboni, lungimea și energia medie, legăturile σ și π și rotirea unui capăt al moleculei în jurul ei.
MoleculaLegătura C–CLungime medieEnergie medieÎntre carboniÎn moleculăRotirea în jurul legăturii
etan (C₂H₆)legătură simplă154 pm345 kJ/mol1σ7σliberă
etenă (C₂H₄)legătură dublă134 pm611 kJ/mol1σ + 1π5σ și 1πblocată
acetilenă (C₂H₂)legătură triplă120 pm837 kJ/mol1σ + 2π3σ și 2πblocată

Rotirea este liberă: legătura simplă este o legătură σ, cu aceeași formă în orice poziție a jumătăților de moleculă. Rotirea este blocată: o răsucire a unei jumătăți a moleculei strică suprapunerea laterală a legăturii π. La acetilenă, rotirea este blocată: o răsucire strică suprapunerea laterală a ambelor legături π.

Măsurători medii și schemă. Lungimile C–C sunt valori medii din tabelele de legături (154, 134 și 120 pm; energii medii 345, 611 și 837 kJ/mol), nu lungimea dintr-o moleculă anume, și sunt desenate la scară, între centrele atomilor de carbon; lungimea C–H și mărimea bilelor sunt o schemă, la fel ca unghiurile din desen. Norii σ și π sunt regiuni de probabilitate ale electronilor, nu orbite. Rotirea este arătată doar ca încercare: unde legătura π ar fi răsucită, lobii ei se despart, iar molecula nu rămâne răsucită. Atomii nu au culoare: sunt desenați enorm de măriți.

Surse și credite. Lungimi și energii medii de legătură: OpenStax, Chemistry 2e, secțiunea 7.5, sursa (doar cele șase numere, ca fapte citate), interogat la 16.11.2026. Numărul legăturilor σ și π și rotirea: după lecția despre legăturile multiple și OpenStax, secțiunea 8.3, sursa.

Cum se numără legăturile σ și π într-o moleculăCum se scrie

Se desenează formula cu toate legăturile, inclusiv cele cu hidrogen. Fiecare legătură simplă este σ; fiecare legătură dublă sau triplă are o σ și, în plus, una sau două π.

Etan, C₂H₆: șase C–H și o C–C, adică 7σ și nicio π. Etenă, C₂H₄: patru C–H și o C=C, adică 5σ și 1π. Acetilenă, C₂H₂: două C–H și o C≡C, adică 3σ și 2π. Tetraclorură de carbon, CCl₄: patru C–Cl, adică 4σ. Azot, N₂: 1σ și 2π. Dioxid de carbon, O=C=O: 2σ și 2π.

Etanul și CCl₄ nu au legături π; etena, acetilena, N₂ și CO₂ au.

Formele se potrivesc cu modelul VSEPR: în etan, carbonul are patru legături σ și unghiuri de aproximativ 109,5°; în etenă, trei σ în plan, la 120°; în acetilenă, două σ pe o dreaptă, la 180°.

Pentru curioși

Ionul acetilură, C₂²⁻, din carbidul de calciu are tot o legătură triplă. Explicația ține de orbitalii hibrizi ai carbonului, tratați mai departe.

legătură σlegătură πCCHHHHHHetan, C₂H₆: 7σCCHHHHetenă, C₂H₄: 5σ și 1πCCHHacetilenă, C₂H₂: 3σ și 2πCClClClClCCl₄: 4σ
Figura 2Fiecare legătură simplă este σ; dubla legătură are o σ și o π, tripla o σ și două π. Formulele sunt plane, cu toate legăturile, și nu arată forma în spațiu.

Exemplu rezolvat

Σ și π în HCN și în propenă

Acidul cianhidric are formula H–C≡N. Legătura simplă C–H este o σ, iar legătura triplă C≡N are o σ și două π. Total: 2σ și 2π.

Propena, CH₃–CH=CH₂, are nouă atomi. Șase legături C–H (trei la CH₃, una la CH, două la CH₂) sunt σ. Cele două legături dintre carboni sunt una simplă, C–C, adică o σ, și una dublă, C=C, adică o σ și o π. Total: 6 + 1 + 1 = 8σ și 1π.

Verificare: într-o moleculă fără cicluri, numărul legăturilor σ este numărul de atomi minus unu: 9 − 1 = 8. Și pentru HCN: 3 − 1 = 2. Legăturile π nu intră în această verificare.

În România

Carbidul de la Târnăveni, acetilena și flacăra sudorului

Acetilena pentru sudură se obține din carbid, CaC₂, care reacționează cu apa: CaC₂ + 2H₂O → C₂H₂ + Ca(OH)₂. Carbidul se prepară din var și cocs într-un cuptor electric, la peste 2.000 °C.

În 2006, Carbid-Fox din Târnăveni era singurul producător de carbid din România; la începutul acelui an, producția s-a oprit pentru că fabricii i se oprise curentul electric. Societatea a intrat în lichidare judiciară și a fost vândută în 2009 cu 4,5 milioane de euro.

Un mol de CaC₂ dă un mol de C₂H₂. Din M(CaC₂) = 40 + 2·12 = 64 g/mol și M(C₂H₂) = 2·12 + 2·1 = 26 g/mol, rezultă că 1.000 g de carbid pur dau 1.000 · 26 : 64 ≈ 406 g de acetilenă.

Pe scurt

  1. Doi atomi pot pune în comun una, două sau trei perechi: legătură simplă, dublă sau triplă.
  2. Lungimile și energiile medii: C–C 154 pm și 345 kJ/mol, C=C 134 pm și 611 kJ/mol, C≡C 120 pm și 837 kJ/mol. Cu cât sunt mai multe perechi, cu atât legătura este mai scurtă și mai puternică.
  3. Legătura σ se formează prin suprapunere de-a lungul axei și permite rotirea; legătura π se formează prin suprapunere laterală a orbitalilor p, este mai slabă și blochează rotirea.
  4. Simplă = σ; dublă = σ + π; triplă = σ + 2π.
  5. Etan: 7σ; etenă: 5σ și 1π; acetilenă: 3σ și 2π; CCl₄: 4σ; N₂: 1σ și 2π; CO₂: 2σ și 2π; HCN: 2σ și 2π.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitO legătură triplă înseamnă trei legături σ identice.

    CorectLegătura triplă este o σ și două π. Legăturile π au altă formă și sunt mai slabe decât σ.

  • GreșitLegătura C=C este de două ori mai puternică decât C–C.

    CorectEnergia medie a legăturii C=C este de 611 kJ/mol, mai mică decât dublul lui 345 kJ/mol. A doua pereche este legată mai slab decât prima.

  • GreșitLa numărarea legăturilor σ se iau în calcul doar cele dintre carboni.

    CorectSe numără toate legăturile simple, inclusiv C–H și C–Cl, și câte una din fiecare legătură multiplă.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Câte legături σ și π are molecula de azot, N≡N?

    Răspuns

    c) 1σ și 2π. Legătura triplă este o σ și două π.

  2. De ce rotația în jurul legăturii C=C din etenă este blocată?

    Răspuns

    c) Pentru că răsucirea strică suprapunerea laterală a legăturii π. Legătura π se formează prin suprapunerea laterală a doi orbitali p paraleli; o răsucire a unei jumătăți a moleculei îi strică suprapunerea.

  3. Care este ordinea corectă a lungimilor legăturilor dintre carboni?

    Răspuns

    b) C–C > C=C > C≡C. Cu cât sunt mai multe perechi între atomi, cu atât distanța dintre ei este mai mică: 154, 134 și 120 pm.

  4. Câte legături σ are molecula de etan, C₂H₆, în total?

    legături σ
    Răspuns

    7 legături σ. Șase legături C–H și o legătură C–C, toate simple, deci toate σ: 6 + 1 = 7.

  5. Cu câți kJ/mol este mai mare energia medie a legăturii C=C (611 kJ/mol) decât cea a legăturii C–C (345 kJ/mol)?

    kJ/mol
    Răspuns

    266 kJ/mol. 611 − 345 = 266 kJ/mol, mai puțin decât cei 345 kJ/mol ai legăturii C–C.

  6. Așază fiecare moleculă la categoria potrivită.

    Răspuns

    Fără legături π: C₂H₆ (etan); CCl₄.

    Cu cel puțin o legătură π: C₂H₄ (etenă); C₂H₂ (acetilenă); N₂; CO₂.

    Numai moleculele cu legături duble sau triple au legături π.

  7. Explică de ce energia legăturii C=C (611 kJ/mol) este mai mică decât dublul energiei legăturii C–C (2 · 345 = 690 kJ/mol).

    Un răspuns bun

    Legătura dublă este o σ și o π. Legătura π se formează prin suprapunere laterală, care este mai slabă decât suprapunerea axială a legăturii σ. De aceea trecerea de la C–C la C=C adaugă mai puțină energie decât prima pereche: 611 − 345 = 266 kJ/mol.

    Un răspuns complet spune că dubla legătură este σ + π și că suprapunerea laterală a lui π este mai slabă.

Termeni

legătură simplă, dublă, triplă
Legătură covalentă formată din una, două, respectiv trei perechi de electroni puse în comun între aceiași doi atomi.
legătură σ (sigma)
Legătură formată prin suprapunerea orbitalilor de-a lungul axei dintre nuclee; permite rotirea atomilor în jurul axei.
legătură π (pi)
Legătură formată prin suprapunerea laterală a doi orbitali p paraleli; este mai slabă decât σ și blochează rotirea.
lungimea legăturii
Distanța medie dintre nucleele a doi atomi legați, măsurată în picometri (pm).
energia de legătură
Energia necesară pentru a rupe un mol de legături, exprimată în kJ/mol.
orbital
Regiune din jurul nucleului în care electronul se găsește cu mare probabilitate.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Legături covalente simple, duble, triple; lungimile acestor legături”; „Legătura covalentă sigma și legătura pi”; „Moleculele de etan, de etenă, de acetilenă și de tetraclorură de carbon”; „Tipul de hibridizare în funcție de numărul de legături sigma și pi realizate de atomul de carbon” (SN: Științe ale naturii (3 ore)). Competențe specifice urmărite: 5.4.