Chimie IX EN
Un bloc de clorură de sodiu, 144 de ioni pe patru straturi: ioni Na⁺ mici, portocalii, și ioni Cl⁻ mari, verzi, alternând pe trei direcții, cu semnul + sau − pe fața din față; stratul de sus este împins lateral, iar un plan semitransparent marchează locul alunecării.

Legături chimice

Capitolul 6

Legătura ionică și metalică – de ce sarea se sparge și cuprul se îndoaie

De ce se sparge sarea, iar cuprul se îndoaie?

Sarea de bucătărie se sparge între două linguri, iar un fir de cupru se îndoaie fără să crape. Imaginea de lângă arată de ce, la scară: întâi un bloc de sare, apoi unul de cupru, fiecare cu particulele lui. Începe cu o predicție, apoi împinge un strat.

Același ciocan, două materiale

Un cristal de sare și un fir de cupru sunt lovite cu același ciocan. Blocul din imagine este un fragment de cristal de sare: 144 de ioni, 72 de Na⁺ și 72 de Cl⁻.

Ce se întâmplă cu fiecare material?

Fiecare ion are șase vecini de semn contrar

Blocul este desenat la scară: Na⁺ are raza 102 pm, Cl⁻ 181 pm (1 pm este a miliarda parte dintr-un milimetru). Muchia celulei elementare, măsurată, este 564 pm.

Un ion din interior atinge șase ioni de semn contrar: patru în același plan, unul deasupra și unul dedesubt. Distanța dintre centrele a doi vecini este 282 pm, jumătate din muchia celulei. Din raze rezultă o muchie de 2 · (102 + 181) = 566 pm: valori apropiate, nu identice.

Împinge stratul de sus cu jumătate de celulă

Cele două straturi de sus alunecă pe planul marcat. Trage lateral în imagine sau folosește butoanele. La 282 pm, jumătate din muchia celulei, fiecare ion de sus ajunge deasupra unui ion de același semn.

Numărul din colțul imaginii arată cât ai împins. Căsuța „Energia dintre jumătăți” arată energia electrostatică în electronvolți (eV; 1 eV este energia primită de un electron care trece printr-o tensiune de un volt): la început este −15,3 eV. Ionii nu își schimbă sarcinile; se schimbă doar cine se află lângă cine.

Energia dintre jumătăți trece de la negativă la pozitivă

Un ion de sus este atras de ionii de semn contrar și respins de cei de același semn. Pentru cei 144 de ioni desenați, energia dintre cele două jumătăți se calculează cu legea lui Coulomb, cu ionii ca sarcini punctiforme în vid.

Înainte de împingere energia este −15,3 eV: negativă, deci jumătățile sunt legate. Trece prin zero la 166 pm, iar la 282 pm este +3,3 eV: pozitivă, deci respingerea dintre ionii de același semn întrece atracția. Săgețile arată perechile de același semn aflate față în față.

Stratul se ridică puțin pe măsură ce alunecă, cât să nu se suprapună sferele (78 pm la capăt). Valorile sunt pentru blocul desenat.

Sarea nu se îndoaie: se desparte după plan

Cu stratul deplasat, ionii de același semn stau față în față. Dacă jumătățile se depărtează, energia scade: de la +3,3 eV la aproape zero, când jumătatea de sus este ridicată cu încă 423 pm. Ionii de același semn se resping, deci jumătățile tind să se despartă.

Așa se explică sarea tare, dar casantă: atracțiile dintre ioni sunt puternice, însă cristalul nu admite alunecarea unui strat. Sarea reală se desparte după plane paralele cu fețele cubului: este o proprietate observată, pe care calculul de aici, cu două jumătăți rigide, o ilustrează.

În cupru, stratul ajunge în poziții la fel ca înainte

Cuprul are ioni pozitivi într-un nor de electroni: câte unul de la fiecare atom, 216 ioni și 216 electroni în bloc. Doi ioni vecini sunt la 255,6 pm.

Împinge stratul de sus cu o distanță dintre vecini: ionii ajung în aceleași poziții unii față de alții, iar un ion din stratul împins are din nou 12 vecini apropiați (la jumătate de pas, 10). Ionii pozitivi se resping între ei, dar electronii comuni îi țin împreună: metalul se îndoaie fără să se spargă.

Într-un metal real alunecă defecte, nu straturi întregi; desenul arată varianta cea mai simplă.

Doar particulele libere duc curentul

Ce vezi. Două plăci, una negativă și una pozitivă, și un bec în circuit. Ce fac particulele. În sarea solidă ionii sunt la locul lor: 0 din 144 sunt liberi, iar becul rămâne stins. În sarea topită la 801 °C (demonstrație făcută numai de profesor; în imagine este un desen) toți cei 144 sunt liberi: Na⁺ merg spre placa negativă, Cl⁻ spre cea pozitivă. În cupru, 216 electroni circulă printre ionii ficși.

Cum se scrie. NaCl(s) → NaCl(l), cu aceiași ioni.

Acum explică tu

O cutie de aluminiu se strivește când o calci, dar nu se desface în cioburi. Aluminiul este un metal, ca și cuprul din imagine, cu stratul împins cu doi pași.

Explică, în câteva propoziții, de ce cutia se deformează și nu se sparge, folosind ce ai văzut despre strat și despre electroni.

Compară cu un răspuns

Într-un metal, un strat de ioni pozitivi alunecă peste altul și ajunge în poziții la fel ca înainte. Electronii sunt comuni întregului bloc și țin ionii împreună chiar și după alunecare, iar metalul se deformează. Într-un cristal ionic, stratul deplasat aduce față în față ioni de același semn, care se resping, și cristalul se sparge.

Lecția despre cristalul de clorură de sodiu · Lecția despre legătura metalică

Schemă și calcul. Schemă la scară: pozițiile ionilor vin din muchiile măsurate ale celulei (NaCl 564 pm, Cu 361,5 pm), iar razele Na⁺ și Cl⁻ sunt razele ionice Shannon (102 și 181 pm). Energia electrostatică dintre jumătăți este calculată pentru cei 144 de ioni desenați, ca sarcini punctiforme în vid, fără alte forțe, iar jumătățile sunt rigide; ca să nu se suprapună sferele, jumătatea de sus se ridică atât cât trebuie, o alegere a desenului. Clivajul sării este o proprietate observată; calculul îl ilustrează, nu îl demonstrează. Miezurile de cupru sunt desenate mai mici decât în realitate, ca să se vadă electronii, iar sarea topită este un desen, nu un calcul. Într-un metal real alunecă defecte, nu straturi întregi. Atomii și ionii nu au culoare: sunt desenați enorm de măriți și mult mai puțini decât în realitate. Topirea sării se face numai ca demonstrație a profesorului.

Surse și credite. Muchia celulei NaCl: 564,02 pm, valoare citată din Wikipedia, „Sodium chloride”, și verificată în Crystallography Open Database (intrările 9003308 și 7132177, domeniu public). Muchia celulei Cu: 361,5 pm (Swanson și Tatge, National Bureau of Standards, în Crystallography Open Database, intrarea 5000216, domeniu public). Raze ionice: R. D. Shannon, Acta Crystallographica A32, 751 (1976), baza de date a Imperial College London. Permitivitatea vidului: CODATA, NIST. Temperatura de topire a NaCl: PubChem.

Aceleași date, ca tabel
MărimeValoareCum se obține
Muchia celulei NaCl564,02 pmmăsurată
Muchia din suma razelor ionice566 pmcalculată: 2 · (102 + 181)
Distanța dintre un Na⁺ și un Cl⁻ vecin282 pmjumătate din muchia măsurată
Raza Na⁺, raza Cl⁻102 pm, 181 pmShannon, coordinare 6
Blocul desenat144 de ioni: 72 Na⁺, 72 Cl⁻patru straturi de câte 6 × 6
Energia electrostatică dintre jumătățile blocului, înainte de împingere−15,3 eVcalculată: negativă, jumătățile sunt legate
Împingerea la care energia trece prin zero166 pmcalculată
Energia după o împingere de 282 pm+3,3 eVcalculată: pozitivă, ionii de același semn față în față
Muchia celulei Cu361,5 pmmăsurată
Distanța dintre doi ioni vecini de cupru255,6 pmmuchia împărțită la √2
Vecini cei mai apropiați ai unui ion de cupru12, înainte și după o împingere de 255,6 pmnumărați în blocul desenat
Vecinii unui ion de cupru din stratul împins, la jumătate de pas10numărați în blocul desenat
Particule libere: sare solidă, sare topită, cupru0 din 144 de ioni; 144 din 144 de ioni; 216 electroni din 216 ioni de cuprudesen al mișcării, numere din bloc
Temperatura de topire a NaCl801 °Cmăsurată

Lecțiile capitolului

Lecții: 3 lecții TC, 2 lecții MI. Insigna fiecărei lecții spune cărui profil îi aparține.

Ce profil ai?

  1. 6.1Ce ține laolaltă ionii din cristalul de sare TC · în plus față de profilul tăuClasificarea legăturilor chimiceSodiul este un metal care reacționează violent cu apa, iar clorul este un gaz otrăvitor. Cum pot da împreună sarea de pe masă?
  2. 6.2De ce se scrie NaF, dar CaF₂ și Na₂O TC · în plus față de profilul tăuCompuși ionici – formarea compușilor: fluorură de sodiu, fluorură de calciu, clorură de sodiu, oxid de sodiu, oxid de calciuPe eticheta pastei de dinți scrie fluorură de sodiu, NaF. Fluorura de calciu se scrie CaF₂. De unde vine indicele 2?
  3. 6.3De ce sarea este tare, dar se sparge TC · în plus față de profilul tăuCristalul de clorură de sodiu: caracterizareUn bob de sare se sparge fără să se îndoaie, iar sarea se topește abia la 801 °C. Cum sunt așezați ionii ca să iasă așa?
  4. 6.4De ce oxidul de magneziu se topește peste 2.800 °C și sarea la 801 °C MI · în plus față de profilul tăuProprietățile substanțelor ionice: stare de agregare, temperatură de topire, variația temperaturilor de topire pentru: - fluorură de sodiu, clorură de sodiu - fluorură de sodiu, fluorură de potasiu - fluorură de sodiu, oxid de magneziu - fluorură de sodiu, fluorură de magneziu, fluorură de aluminiuSarea de bucătărie se topește la 801 °C, iar oxidul de magneziu abia peste 2.800 °C. Ce au ionii lor ca să țină cu atâta putere?
  5. 6.5De ce cuprul conduce curentul și se îndoaie, iar sarea se sparge MI · în plus față de profilul tăuLegătura metalicăUn fir de cupru se îndoaie și conduce curentul în stare solidă. Un cristal de sare se sparge și nu conduce. Ce e diferit înăuntru?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 6Pentru clasă: proiector, fișe, test comun