Capitolul 12 · Probleme de chimieLecția 12.4MI Matematică-informatică (2 ore) · în plus față de profilul tău
Competență: Rezolvarea problemelor de calcul stoechiometric pe baza ecuației unei reacții redox
De la electroni la grame: probleme pe ecuații redox
Într-o pilă Daniell au trecut 0,2 moli de electroni. Cu câte grame a scăzut zincul și cu câte a crescut cuprul?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Într-o pilă Daniell trec prin circuit 0,2 moli de electroni. Ce se întâmplă cu masa electrodului de zinc?
Vezi răspunsul
Zincul scade cu 6,5 g. Fiecare atom de zinc cedează doi electroni, deci 0,2 moli de electroni consumă 0,1 moli de zinc, adică 0,1 · 65 = 6,5 g. Zincul se dizolvă; cuprul este cel care se depune.
Într-o pilă, un electrod se subțiază, iar altul se îngroașă. Cântarul ar arăta cu cât se schimbă masa, dacă ai ști câți electroni au trecut prin fir. Ecuația redox egalată face legătura: același număr de electroni cedați de reducător este primit de oxidant, iar coeficienții dau raportul în moli.
Aceeași schemă, cu ecuația redox egalată
O problemă pe o reacție redox se rezolvă ca orice problemă de calcul pe ecuație, cu un singur pas în plus la început: ecuația trebuie egalată prin bilanț de electroni, ca la lecția despre stabilirea coeficienților. După aceea: (1) moli din datele cunoscute; (2) raportul molar din coeficienți; (3) moli ai substanței căutate; (4) masă, volum sau concentrație, cu unitate.
Electronii dau un al doilea raport, mai fin. Într-o semireacție, coeficienții spun câți electroni se schimbă pentru un mol de substanță. Din Zn → Zn²⁺ + 2e⁻ rezultă că 2 moli de electroni corespund la 1 mol de Zn. Oxidantul primește tot atâția electroni câți cedează reducătorul, iar acest număr leagă cele două semireacții.
Titrarea Fe²⁺ cu permanganat: raport 1 : 5
La titrare, o soluție acidulată de sulfat de fier(II) primește picătură cu picătură soluție de permanganat de potasiu, de concentrație cunoscută, în laborator, la clasă sau într-o demonstrație făcută de profesor. Ionii MnO₄⁻, violeți, se transformă în Mn²⁺, aproape incolori, atât timp cât mai există Fe²⁺. La sfârșit, prima picătură în exces colorează soluția în roz persistent.
Manganul trece de la N.O. +7 la +2 și primește 5 electroni; fierul trece de la +2 la +3 și cedează câte unul. Unui ion MnO₄⁻ îi trebuie deci cinci ioni Fe²⁺. Ecuația moleculară, egalată prin bilanț de electroni:
2KMnO₄ + 10FeSO₄ + 8H₂SO₄ → 2MnSO₄ + 5Fe₂(SO₄)₃ + K₂SO₄ + 8H₂O
Ecuația ionică arată raportul direct:
MnO₄⁻ + 5Fe²⁺ + 8H₃O⁺ → Mn²⁺ + 5Fe³⁺ + 12H₂O
Raportul este n(Fe²⁺) : n(MnO₄⁻) = 5 : 1. Din volumul și concentrația permanganatului consumat se află n(KMnO₄) = cM · V, apoi n(Fe²⁺) = 5 · n(KMnO₄), apoi concentrația soluției de fier.
Electrozii pilei Daniell după trecerea electronilor
La anodul de zinc, negativ, are loc oxidarea Zn → Zn²⁺ + 2e⁻. La catodul de cupru, pozitiv, are loc reducerea Cu²⁺ + 2e⁻ → Cu. Reacția globală este Zn + Cu²⁺ → Zn²⁺ + Cu.
Dacă problema dă numărul de moli de electroni care au trecut prin circuit, pentru 0,2 moli de electroni: n(Zn) = 0,2 : 2 = 0,1 mol, deci m(Zn) = 0,1 · 65 = 6,5 g, cu care scade electrodul de zinc. Tot 0,1 moli de Cu se depune: m(Cu) = 0,1 · 64 = 6,4 g, cu care crește electrodul de cupru. Cantitatea de electroni se dă în problemă.
Cuiul de fier în soluție de cupru și peroxidul de sodiu
Un cui de fier într-o soluție de CuSO₄ se acoperă cu cupru: Fe + Cu²⁺ → Fe²⁺ + Cu. Raportul este 1 : 1. Dacă se dizolvă 0,1 moli de Fe, adică 0,1 · 56 = 5,6 g, se depun 0,1 moli de Cu, adică 6,4 g. Masa cuiului crește cu 6,4 − 5,6 = 0,8 g, pentru că cuprul depus este mai greu decât fierul dizolvat.
Peroxidul de sodiu reacționează cu dioxidul de carbon: 2Na₂O₂ + 2CO₂ → 2Na₂CO₃ + O₂. Este o reacție redox, pentru că oxigenul din peroxid, cu N.O. −1, trece în parte la −2, în carbonat, și în parte la 0, în O₂. Raportul este 2 moli de Na₂O₂ la 1 mol de O₂. Din 39 g de Na₂O₂, cu M = 2 · 23 + 2 · 16 = 78 g/mol: n = 39 : 78 = 0,5 mol, apoi n(O₂) = 0,5 : 2 = 0,25 mol și V = 0,25 · 22,4 = 5,6 L de O₂, în condiții normale. Peroxidul de sodiu a fost folosit în echipamente pentru submarine.
Pentru curioși
Numărul de moli de electroni se poate afla din curentul electric: n(e⁻) = I · t : F, unde F = 96.485 C/mol este constanta lui Faraday. Pentru 1 A timp de o oră, n(e⁻) = 1 · 3.600 : 96.485 ≈ 0,0373 mol.
Exemplu rezolvat
Titrarea unei soluții de sulfat de fier(II)
20 mL de soluție acidulată de FeSO₄ se titrează cu soluție de KMnO₄ 0,02 mol/L. Se consumă 16 mL. Care este concentrația molară a soluției de FeSO₄? Ecuația: 2KMnO₄ + 10FeSO₄ + 8H₂SO₄ → 2MnSO₄ + 5Fe₂(SO₄)₃ + K₂SO₄ + 8H₂O.
Permanganatul: V = 16 mL = 0,016 L, deci n(KMnO₄) = 0,02 · 0,016 = 0,00032 mol.
Raportul din ecuație: 10 moli de FeSO₄ la 2 moli de KMnO₄, adică 5 : 1. n(FeSO₄) = 5 · 0,00032 = 0,0016 mol.
Concentrația: V = 20 mL = 0,02 L, deci cM = 0,0016 : 0,02 = 0,08 mol/L.
Verificare: pentru un mol de permanganat sunt cinci moli de fier, iar volumul de fier este cu 4 mL mai mare decât cel de permanganat (20 față de 16 mL). Concentrația fierului este deci 5 · 16 : 20 = 4 ori cea a permanganatului, adică 4 · 0,02 = 0,08 mol/L. Răspuns: 0,08 mol/L.
În România
Oxidabilitatea apei potabile
Oxidabilitatea este unul dintre parametrii indicatori urmăriți la apa potabilă și figurează în Anexa 1 a Ordonanței Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman, care a înlocuit Legea 458/2002. Ea arată cât oxigen ar consuma substanțele oxidabile din apă, în principal cele organice.
Una dintre metodele de determinare folosește permanganatul de potasiu în mediu acid: proba se încălzește cu permanganat, iar cantitatea consumată arată cât de încărcată este apa cu substanțe oxidabile. Chimia este cea din titrarea Fe²⁺: manganul din MnO₄⁻ trece de la N.O. +7 la +2 și primește cinci electroni.
Pe scurt
- O problemă pe o reacție redox pornește de la ecuația egalată prin bilanț de electroni; coeficienții dau raportul molar.
- La titrarea Fe²⁺ cu MnO₄⁻ în mediu acid, n(Fe²⁺) : n(MnO₄⁻) = 5 : 1; din n = cM · V se află concentrația necunoscută.
- Un electrod al pilei Daniell consumă 1 mol de Zn la 2 moli de electroni, iar la catod se depune 1 mol de Cu la 2 moli de electroni.
- Cuiul de fier în CuSO₄: Fe + Cu²⁺ → Fe²⁺ + Cu; masa cuiului crește, pentru că M(Cu) = 64 g/mol este mai mare decât M(Fe) = 56 g/mol.
- Peroxidul de sodiu: 2Na₂O₂ + 2CO₂ → 2Na₂CO₃ + O₂; oxigenul din peroxid trece de la N.O. −1 la −2 și 0.
- Verifică masa și unitățile: volumul în litri la n = cM · V, volumul de gaz cu VM = 22,4 L/mol în condiții normale.
Greșeli frecvente
GreșitLa titrarea Fe²⁺ cu KMnO₄ raportul molar este 1 : 1.
CorectMnO₄⁻ primește 5 electroni, iar Fe²⁺ cedează câte unul, deci raportul este 5 moli de Fe²⁺ la 1 mol de MnO₄⁻.
GreșitDacă fierul se dizolvă din cui, masa cuiului scade întotdeauna.
CorectFierul care se dizolvă este înlocuit de cuprul care se depune, iar un mol de cupru are 64 g, față de 56 g la fier: masa cuiului crește.
GreșitDacă trec 0,2 moli de electroni, se consumă 0,2 moli de zinc.
CorectUn atom de zinc cedează doi electroni, deci se consumă 0,2 : 2 = 0,1 moli de zinc.
Verifică-te
8 întrebări. La primele 7 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
În ecuația MnO₄⁻ + 5Fe²⁺ + 8H₃O⁺ → Mn²⁺ + 5Fe³⁺ + 12H₂O, ce raport au n(Fe²⁺) și n(MnO₄⁻)?
Răspuns
b) 5 : 1. Coeficienții sunt 5 pentru Fe²⁺ și 1 pentru MnO₄⁻.
Prin circuitul unei pile Daniell trec 0,4 moli de electroni. Cu cât scade masa electrodului de zinc? M(Zn) = 65 g/mol.
Răspuns
d) 13 g. n(Zn) = 0,4 : 2 = 0,2 mol, deci m = 0,2 · 65 = 13 g.
De ce crește masa unui cui de fier ținut într-o soluție de CuSO₄?
Răspuns
a) Cuprul depus are masa molară mai mare decât fierul dizolvat. Pentru fiecare mol de Fe dizolvat (56 g) se depune un mol de Cu (64 g): masa crește cu 8 g la mol.
De ce 2Na₂O₂ + 2CO₂ → 2Na₂CO₃ + O₂ este o reacție redox?
Răspuns
c) Pentru că oxigenul din peroxid trece parțial la N.O. −2 și parțial la 0. Oxigenul din peroxid (N.O. −1) se oxidează la 0 în O₂ și se reduce la −2 în carbonat; sodiul rămâne +1.
30 mL de soluție acidulată de FeSO₄ se titrează cu KMnO₄ 0,01 mol/L și se consumă 24 mL, după ecuația MnO₄⁻ + 5Fe²⁺ + 8H₃O⁺ → Mn²⁺ + 5Fe³⁺ + 12H₂O. Care este concentrația molară a soluției de FeSO₄, în mol/L?
mol/LRăspuns
0,040 mol/L. n(KMnO₄) = 0,01 · 0,024 = 0,00024 mol; n(FeSO₄) = 5 · 0,00024 = 0,0012 mol; cM = 0,0012 : 0,03 = 0,04 mol/L.
Prin circuitul unei pile Daniell trec 0,5 moli de electroni. Cu câte grame scade masa electrodului de zinc? Se dă M(Zn) = 65 g/mol. Rotunjește la două zecimale.
gRăspuns
16,25 g. n(Zn) = 0,5 : 2 = 0,25 mol; m = 0,25 · 65 = 16,25 g.
Așază pașii unei probleme de titrare a Fe²⁺ cu permanganat.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Se scrie ecuația egalată prin bilanț de electroni
- Se transformă volumul de KMnO₄ în litri
- Se calculează n(KMnO₄) = cM · V
- Cu raportul 5 : 1 se află n(Fe²⁺)
- Se împarte n(Fe²⁺) la volumul probei, în litri
Se pornește de la substanța cunoscută, permanganatul, se trece prin ecuație la fier și se termină cu concentrația cerută.
Un cui de fier de 10,0 g stă în soluție de CuSO₄ (Fe + Cu²⁺ → Fe²⁺ + Cu) până când se dizolvă 5,6 g de fier. Se dau M(Fe) = 56 g/mol și M(Cu) = 64 g/mol. Ce masă are cuiul la sfârșit, uscat? Explică.
Un răspuns bun
5,6 g de Fe sunt 0,1 mol. Se depun 0,1 moli de Cu, adică 6,4 g. Masa cuiului: 10,0 − 5,6 + 6,4 = 10,8 g.
Un răspuns complet transformă gramele în moli, folosește raportul 1 : 1 din Fe + Cu²⁺ → Fe²⁺ + Cu și scade fierul dizolvat, apoi adaugă cuprul depus.
Termeni
- titrare
- Determinarea concentrației unei soluții prin adăugarea treptată a unei soluții de concentrație cunoscută, până la terminarea reacției.
- bilanț de electroni
- Egalitatea dintre numărul de electroni cedați de reducător și numărul de electroni primiți de oxidant.
- anod
- Electrodul la care are loc oxidarea; la pila Daniell este electrodul negativ, de zinc.
- catod
- Electrodul la care are loc reducerea; la pila Daniell este electrodul pozitiv, de cupru.
- peroxid
- Substanță cu gruparea peroxidică O–O, în care oxigenul are în mod obișnuit N.O. −1, ca în H₂O₂ sau Na₂O₂.
- oxidabilitate
- Măsura substanțelor oxidabile dintr-o apă, exprimată ca mg de O₂ pe litru.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Chemistry 2e, 4.5 Quantitative Chemical Analysis – titrarea cu permanganat de potasiu și calculul concentrației din volumul consumat
- Wikipedia – Daniell cell – oxidarea zincului la anodul negativ și reducerea cuprului la catodul pozitiv
- Wikipedia – Sodium peroxide – reacția peroxidului de sodiu cu dioxidul de carbon și utilizarea lui în echipamente pentru submarine
- Ministerul Sănătății – Ghid de evaluare și inspecție sanitară a sistemelor de aprovizionare cu apă – oxidabilitatea este parametru indicator în Anexa 1, Tabelele A–C, din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023
- Wikipedia – Permanganate index – metoda cu permanganat pentru oxidabilitate: proba încălzită cu permanganat de potasiu și acid sulfuric
- NIST – CODATA: Faraday constant – constanta lui Faraday, 96.485 C/mol
Din programă: „Rezolvarea problemelor de calcul stoechiometric pe baza ecuației unei reacții redox” (MI: Matematică-informatică (2 ore)). Competențe specifice urmărite: 5.1, 5.2.