Chimie IX EN
Un pahar așezat pe un cântar de bucătărie, cu bucăți de coajă de ou pe fundul lui, și o sticlă de oțet înclinată deasupra; din lichid urcă bule. Cântarul arată 153,0 g, iar în dreapta, într-un pătrat mărit, se văd particulele numărate: pătrate pentru CaCO₃, cercuri pentru CH₃COOH, romburi pentru Ca(CH₃COO)₂ și capsule pentru CO₂ care pleacă.

Calcule stoechiometrice

Capitolul 12

Probleme de chimie – cât reacționează de fapt și cât obții

Cât reacționează de fapt și cât obții?

Torni oțet peste coajă de ou și apar bule. Dacă paharul stă pe un cântar, valoarea de pe cântar scade. Imaginea de lângă arată în stânga paharul și cântarul, iar în dreapta particulele din pahar, numărate. Începe cu o predicție, apoi toarnă.

Un pahar, un cântar și o coajă de ou

Un pahar gol stă pe un cântar de bucătărie, tarat: arată zero. În pahar sunt 5 g de coajă de ou ruptă bucăți, iar alături stă o sticlă cu 150 g de oțet. Pentru calcul, oțetul are 9% acid acetic în masă; pe etichetele din magazine scrie „9%” sau „9 grade”.

Torni tot oțetul peste coajă și aștepți să nu se mai vadă bule. Masa pusă pe cântar este 155 g. Ce arată cântarul la sfârșit?

Cântarul arată cu 2,0 g mai puțin decât ai pus

Ce vezi. Bulele ies din lichid și se pierd în aer, iar valoarea de pe cântar coboară de la 155 g la 153,0 g.

Ce fac particulele. În fereastra din dreapta, fiecare reacție dintre o particulă de CaCO₃ și două de CH₃COOH dă o particulă de CO₂, care pleacă din pahar. Particulele plecate au masă, iar masa lor lipsește de pe cântar.

Masa nu a dispărut: din cei 155 g, 2,0 g sunt acum în aer. Cei 153,0 g sunt un calcul; dacă o parte din CO₂ rămâne dizolvată, scăderea reală este mai mică.

Poți vedea același lucru acasă, cu un pahar, oțet alimentar, o coajă de ou ruptă bucăți și un cântar de bucătărie. La sfârșit spală-te pe mâini.

Ecuația spune câte particule intră în fiecare reacție

Cum se scrie. Ecuația reacției, egalată:

CaCO₃ + 2CH₃COOH → Ca(CH₃COO)₂ + CO₂ + H₂O

Coeficienții sunt raportul în care particulele reacționează: o particulă de CaCO₃ ia două de CH₃COOH. În fereastră, o particulă desenată înseamnă 0,0015 mol.

Zece grame de oțet conțin 10 · 9 : 100 = 0,9 g de acid acetic, adică 0,9 : 60 = 0,015 mol, deci 10 particule. Ele fac 5 reacții: dispar 5 particule de CaCO₃ și 10 particule de CH₃COOH, apar 5 particule de Ca(CH₃COO)₂ și pleacă 5 particule de CO₂.

Din moli se ajunge la grame: 0,046 mol de CO₂ cântăresc 2,0 g

Cum se scrie. Coaja: 5 · 92 : 100 = 4,6 g de CaCO₃. M(CaCO₃) = 40 + 12 + 3 · 16 = 100 g/mol, deci n = 4,6 : 100 = 0,046 mol.

Raportul CaCO₃ : CO₂ este 1 : 1, deci n(CO₂) = 0,046 mol. M(CO₂) = 12 + 2 · 16 = 44 g/mol, deci m = 0,046 · 44 = 2,024 g ≈ 2,0 g.

Verificare: se consumă 4,6 g de CaCO₃ și 5,52 g de acid, în total 10,12 g; se formează 7,268 g de Ca(CH₃COO)₂, 2,024 g de CO₂ și 0,828 g de H₂O, tot 10,12 g.

Cu 10 g de coajă, masa de CO₂ se dublează: 4,0 g.

Cu mai puțin oțet se termină acidul, nu coaja

Cu doar 30 g de oțet turnat: md = 30 · 9 : 100 = 2,7 g de acid, adică 2,7 : 60 = 0,045 mol.

Se compară n : coeficient. Acid: 0,045 : 2 = 0,0225. CaCO₃: 0,046 : 1 = 0,046. Valoarea mai mică arată reactantul limitativ, cel care se termină primul: aici este acidul. Din coajă rămân 0,0235 mol de CaCO₃ nereacționat, iar în pahar se văd bucățile.

Scăderea de pe cântar este 0,0225 · 44 = 0,99 g ≈ 1,0 g, deci cântarul arată 34,0 g.

După 61 g de oțet, masa de CO₂ plecată nu mai crește

Coaja se termină când acidul ajunge la 2 · 0,046 = 0,092 mol, adică 0,092 · 60 = 5,52 g, în 5,52 · 100 : 9 ≈ 61,3 g de oțet. Peste această cantitate, restul acidului nu mai are cu cine reacționa.

Cu 150 g de oțet sunt 0,225 mol de acid, deci rămân 0,225 − 0,092 = 0,133 mol, adică 8,0 g de acid acetic în exces. Masa de CO₂ plecată rămâne 2,0 g.

CO₂ plecat: 1,0 g la 30 g de oțet, aproape 2,0 g la 60 g, 2,0 g la 90 g și 2,0 g la 150 g. După ce coaja s-a terminat, mai mult oțet nu mai scoate gaz, iar cântarul crește doar cu masa oțetului turnat.

Coaja reală nu este CaCO₃ pur

Calculul a luat 92% din coajă drept CaCO₃. Restul, 5 − 4,6 = 0,4 g, sunt alte substanțe, care în calcul nu reacționează și rămân în pahar: bucățelele mici din imagine. În studiul citat sub imagine, cojile albe analizate au avut 91% CaCO₃, iar cele brune 95%.

Cu 95% ar pleca 2,1 g de CO₂, iar cu coajă pură, 2,2 g. Alege procentul și urmărește masa plecată.

Pe un cântar real, scăderea măsurată se compară cu cea calculată; raportul lor, înmulțit cu 100, este randamentul, η = mpractică · 100 : mteoretică, dacă tot CO₂ a ieșit din pahar. Imaginea nu are nicio valoare citită pe un cântar, deci niciun randament.

Acum explică tu: calcarul dintr-un fierbător

Într-un fierbător s-au depus 10 g de calcar. Pentru calcul se presupune CaCO₃ pur; o depunere reală are și alte substanțe. Reacția cu acidul acetic este aceeași ca la coajă. Este un exercițiu de calcul, nu o rețetă pentru fierbător.

Ce masă de oțet de 9% consumă exact tot calcarul? Poți verifica în pahar, turnând câte 10 g.

Compară cu un răspuns

n(CaCO₃) = 10 : 100 = 0,1 mol, deci acidul trebuie să fie 2 · 0,1 = 0,2 mol. Masa de acid este 0,2 · 60 = 12 g, iar masa soluției este 12 · 100 : 9 ≈ 133,3 g. Cu mai puțin oțet se termină acidul, iar calcarul rămâne; cu mai mult, rămâne acid.

Lecția cu problema în mai mulți pași · Lecția despre reactantul în exces

Calcul. Calcul exact din masele atomice ale cărții, pentru 5 g de coajă cu 92% CaCO₃ (cojile albe analizate în studiul citat au avut 91%, cele brune 95%; literatura citată de studiu dă 92–97%) și oțet cu 9% acid acetic în masă, ipoteza exercițiului: pe etichetele din România scrie „9%” sau „9 grade”. Restul cojii nu reacționează în calcul. Cântarul este tarat cu paharul gol. Scăderea de pe un cântar real poate fi mai mică decât cea calculată, pentru că o parte din CO₂ rămâne dizolvată în lichid. Atomii și moleculele nu au culoare: sunt desenate enorm de mărite și mult mai puține decât în realitate, câte o particulă pentru 0,0015 mol; apa din oțet nu este desenată.

Surse și credite. Tăria oțetului: titlul produsului Carrefour România, „Oțet 9% 1 L Vinalcool”, și fișa Auchan România, „Oțet de Bistrița, 9 grade, 1 L” (citite la 2026-11-16); baza masică a celor 9% este ipoteza exercițiului. Conținutul de CaCO₃ al cojii: valori citate din C. O. Ogah, K. U. Nwaeze, O. O. Adetifa, Journal of Basic and Social Pharmacy Research 2(2), 27–34 (2021): 91% la cojile albe și 95% la cele brune analizate de ei, 92–97% în literatura citată de ei. Mase atomice: CIAAW, valorile rotunjite ale cărții.

Aceleași date, ca tabel
Oțet turnat (g)Cântarul (g)CO₂ plecat (g)Reactant limitativAcid acetic rămas (mol)Reacții desenate
05,00,0—0,0000
1014,70,3acidul0,0005
2024,30,7acidul0,00010
3034,01,0acidul0,00015
4043,71,3acidul0,00020
5053,41,6acidul0,00025
6063,02,0acidul0,00030
7073,02,0coaja0,01331
100103,02,0coaja0,05831
150153,02,0coaja0,13331
Coajă (g)CaCO₃ în coajăCO₂ plecat cu 150 g de oțet (g)Cântarul (g)
292%0,8151,2
592%2,0153,0
1092%4,0156,0
595%2,1152,9
5100%2,2152,8

Coajă de 5,0 g cu 92% CaCO₃ (4,6 g, 0,046 mol) și oțet cu 9% acid acetic în masă (ipoteza exercițiului). Calculat; cântarul este tarat cu paharul gol. Ecuația: CaCO₃ + 2CH₃COOH → Ca(CH₃COO)₂ + CO₂ + H₂O. O particulă desenată înseamnă 0,0015 mol.

Lecțiile capitolului

Lecții: 2 lecții TC, 2 lecții MI. Insigna fiecărei lecții spune cărui profil îi aparține.

Ce profil ai?

  1. 12.1Cât din piatra de calcar reacționează și cât produs obții TC · în plus față de profilul tăuse vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilorO piatră de calcar cântărește 500 g. Câte grame de var poți scoate din ea?
  2. 12.2Cine se termină primul când amestecul nu respectă ecuația MI · în plus față de profilul tăuse vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilorAmesteci 6 g de hidrogen cu 32 g de oxigen. Hidrogenul are masa mai mică. Se termină el primul?
  3. 12.3De la oțetul din pahar la gazul din balon: problema în mai mulți pași TC · în plus față de profilul tăuse vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilorTorni oțet peste coajă de ou, pe cântar, și masa scade. Ce a plecat din pahar și cât?
  4. 12.4De la electroni la grame: probleme pe ecuații redox MI · în plus față de profilul tăuRezolvarea problemelor de calcul stoechiometric pe baza ecuației unei reacții redoxÎntr-o pilă Daniell au trecut 0,2 moli de electroni. Cu câte grame a scăzut zincul și cu câte a crescut cuprul?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 12Pentru clasă: proiector, fișe, test comun