Capitolul 3 · Redox și pileLecția 3.2TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău
Competență: Recunoașterea unor reacții cu modificarea numărului de oxidare întâlnite în procese naturale sau tehnologice/ industriale
Zincul scoate cuprul din soluție, dar cuprul nu scoate zincul: seria activității metalelor
De ce o tablă zincată rezistă ani pe acoperiș, chiar și zgâriată?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Profesorul pune o sârmă de cupru într-o soluție de sulfat de zinc. Ce se observă după câteva ore?
Vezi răspunsul
Nu se întâmplă nimic. Zincul își pierde electronii mai ușor decât cuprul, deci zincul scoate cuprul din soluție, dar cuprul nu poate scoate zincul. Reacția merge într-un singur sens.
Tabla zincată de pe un acoperiș este oțel acoperit cu un strat subțire de zinc. Dacă stratul se zgârie până la oțel, oțelul poate rămâne protejat, pentru că zincul din jur se consumă primul. Același lucru se vede într-un pahar: zincul scoate cuprul dintr-o soluție, iar cuprul nu poate face invers.
Un metal îl scoate pe altul din soluțieCe vezi
Profesorul pune o bucată de zinc într-o soluție albastră de sulfat de cupru. Zincul se acoperă cu cupru roșiatic, iar albastrul soluției se estompează. Cu fier, același lucru: cuiul se acoperă cu cupru, iar soluția devine verde-pal. Cuprul pus într-o soluție de azotat de argint se acoperă cu argint, iar soluția devine albastră.
Zn + CuSO₄ → ZnSO₄ + Cu
Fe + CuSO₄ → FeSO₄ + Cu
Cu + 2AgNO₃ → Cu(NO₃)₂ + 2Ag
Încercările inverse nu dau nimic: cuprul într-o soluție de sulfat de zinc rămâne neschimbat. Din asemenea observații s-a alcătuit seria activității metalelor, în care un metal scoate din soluția unei sări orice metal aflat după el:
K, Ca, Na, Mg, Al, Zn, Fe, Ni, Sn, Pb, (H), Cu, Hg, Ag, Pt, Au
Hidrogenul nu este metal, dar are loc în serie, ca reper: el împarte metalele în cele care dau hidrogen cu acizii și cele care nu dau. Metalele K, Ca și Na reacționează întâi cu apa din soluție, de aceea regula nu se aplică lor în soluții apoase.
Cine se oxidează și cine se reduceCe fac particulele
Reacția dintre cupru și azotatul de argint se scrie pe ioni: Cu + 2Ag⁺ → Cu²⁺ + 2Ag. Atomii de cupru cedează electroni și devin ioni Cu²⁺ (oxidare, N.O. de la 0 la +2). Ionii Ag⁺ primesc câte un electron și devin atomi de argint (reducere, N.O. de la +1 la 0).
Metalul mai sus în serie își pierde electronii mai ușor, iar ionii metalului de mai jos îi primesc mai ușor. Acesta este sensul cuvântului „activ”: cel mai activ metal este cel care se oxidează. În reacția cu fierul, fierul devine Fe²⁺, nu Fe³⁺, iar sulfatul format este FeSO₄.
Pentru curioși
Ordinea din serie aproape coincide cu ordinea potențialelor standard de electrod, măsurate în volți. Potențialul perechii Zn²⁺/Zn este −0,7618 V, al perechii Cu²⁺/Cu este +0,34 V, iar al lui Au³⁺/Au este +1,498 V. Hidrogenul are 0 prin definiție. Mercurul (+0,851 V) și argintul (+0,7996 V) au valori apropiate, iar în tabelul de potențiale mercurul vine după argint; ordinea lor din seria de la clasă este o convenție de manual.

| Metal | Semireacția de reducere | E° (V) | În pereche cu alt metal |
|---|---|---|---|
| Mg | Mg²⁺ + 2e⁻ → Mg | −2,37 (publicat: −2,372) | polul negativ față de metalele de după el |
| Al | Al³⁺ + 3e⁻ → Al | −1,66 (publicat: −1,662) | polul negativ față de metalele de după el |
| Zn | Zn²⁺ + 2e⁻ → Zn | −0,76 (publicat: −0,7618) | polul negativ față de metalele de după el |
| Fe | Fe²⁺ + 2e⁻ → Fe | −0,45 (publicat: −0,447) | polul negativ față de metalele de după el |
| Ni | Ni²⁺ + 2e⁻ → Ni | −0,26 (publicat: −0,257) | polul negativ față de metalele de după el |
| Sn | Sn²⁺ + 2e⁻ → Sn | −0,14 (publicat: −0,1375) | polul negativ față de metalele de după el |
| Pb | Pb²⁺ + 2e⁻ → Pb | −0,13 (publicat: −0,1262) | polul negativ față de metalele de după el |
| Cu | Cu²⁺ + 2e⁻ → Cu | +0,34 (publicat: +0,337) | polul negativ față de metalele de după el |
| Ag | Ag⁺ + e⁻ → Ag | +0,80 (publicat: +0,7996) | polul pozitiv față de toate celelalte |
| Tensiunea tabelului (V): polul negativ în stânga, polul pozitiv în rândul de sus | Al | Zn | Fe | Ni | Sn | Pb | Cu | Ag |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Mg | 0,71 | 1,61 | 1,92 | 2,11 | 2,23 | 2,25 | 2,71 | 3,17 |
| Al | 0,90 | 1,21 | 1,40 | 1,52 | 1,54 | 2,00 | 2,46 | |
| Zn | 0,31 | 0,50 | 0,62 | 0,64 | 1,10 | 1,56 | ||
| Fe | 0,19 | 0,31 | 0,32 | 0,78 | 1,25 | |||
| Ni | 0,12 | 0,13 | 0,59 | 1,06 | ||||
| Sn | 0,01 | 0,47 | 0,94 | |||||
| Pb | 0,46 | 0,93 | ||||||
| Cu | 0,46 |
| Mărime | Valoare | Cum se obține |
|---|---|---|
| Tensiunea pilei Zn | Cu | 1,10 V | +0,34 − (−0,76), din tabel la 1 mol/L și 25 °C |
| Rotunjirea | o singură dată, la două zecimale | tensiunea este diferența valorilor publicate, rotunjită o singură dată; la 7 din 36 perechi diferă cu 0,01 V de diferența potențialelor rotunjite ale primului tabel (Mg–Pb, Al–Pb, Zn–Pb, Fe–Cu, Ni–Cu, Sn–Cu, Pb–Cu) |
| Voltmetrul | 1,10 V | legat între cele două lame: cu puntea la locul ei arată tensiunea tabelului, cu întrerupătorul deschis sau închis; fără punte nu arată nimic |
| Pila cu lămâie | Zn → Zn²⁺ + 2e⁻ la zinc; 2H⁺ + 2e⁻ → H₂ la cupru | zincul se consumă, cuprul nu; în soluție nu sunt ioni Cu²⁺, deci tensiunea nu este cea din tabelul pilei Daniell |
| Notația pilei | (−) Zn | Zn²⁺ || Cu²⁺ | Cu (+) | anodul în stânga, catodul în dreapta; | limita electrod–soluție, || puntea |
| Ecuația globală | Zn + Cu²⁺ → Zn²⁺ + Cu | Zn → Zn²⁺ + 2e⁻ și Cu²⁺ + 2e⁻ → Cu |
| Zinc consumat, cantitate | 0,10 mol | exemplu de calcul |
| Electroni prin fir | 0,20 mol, aproximativ 1,2·10²³ | n(e⁻) = 2 · 0,10 mol |
| Masa de zinc consumat | 6,5 g | 0,10 mol · 65 g/mol |
| Masa de cupru depus | 6,4 g | 0,10 mol · 64 g/mol |
| Baterie de 3.000 mAh (exemplu de calcul) | 10.800 C, 0,112 mol de electroni, 0,78 g de litiu | Q = 3.000 · 3,6 C; n = Q : F, cu F = 96.485 C/mol; m = n · 7 g/mol. Estimare: un electron pentru fiecare ion Li⁺ și toată capacitatea de pe etichetă |
| Ce este litiul acesta | litiul care trece de la un electrod la celălalt într-o încărcare completă | un ion Li⁺ la un electron; nu este tot litiul din baterie |
Calcul și schemă. Tensiunile și potențialele sunt valori din tabel, la 1 mol/L și 25 °C; o pilă reală cu curent prin ea dă mai puțin. Voltmetrul din imagine arată valoarea din tabel, nu o măsurătoare. Mișcarea particulelor, numărul lor și locul lor sunt desen: fiecare punct înseamnă miliarde de particule, iar contoarele numără numai ce este desenat (opt atomi de zinc într-o rulare). Numerele din calculul bateriei se calculează în fața ta, din numărul scris de tine. Atomii și ionii nu au culoare: sunt desenați enorm de măriți și mult mai puțini decât în realitate, iar sarcina se vede din semnul + sau −. Din fir sunt desenați numai electronii care trec; ionii sulfat din pahare nu sunt desenați, iar ionii din punte sunt desenați generic. Demonstrație făcută de profesor.
Surse și credite. Potențiale standard de electrod: nouă valori măsurate, citate din OpenStax, Chemistry 2e, Anexa L și verificate pe pagina de date „Standard electrode potential” din Wikipedia. Reacțiile de la electrozii unei pile cu lămâie: Wikipedia, „Lemon battery”, citată. Constanta lui Faraday: F = NA · e, cu valorile exacte din definiția SI (NIST, CODATA). Mase atomice școlare: CIAAW, rotunjite ca în carte.
Metalele și acizii: de ce cuprul nu dă hidrogen cu acidul clorhidricCum se scrie
Majoritatea metalelor aflate înaintea hidrogenului reacționează cu acizii diluați (acidul clorhidric, acidul sulfuric diluat) și dau o sare și hidrogen. Cele de după hidrogen nu degajă hidrogen.
Zn + 2HCl → ZnCl₂ + H₂
Fe + 2HCl → FeCl₂ + H₂
Cuprul, argintul și aurul nu dau hidrogen cu acidul clorhidric. Un mol de zinc dă un mol de hidrogen, iar în condiții normale un mol de gaz ocupă 22,4 L. Acizii oxidanți, azotic și sulfuric concentrat, nu urmează regula: cu ei cuprul reacționează, dar se degajă alți produși, nu hidrogen.
De la serie la pilă și la protecția fierului
Dacă două metale diferite stau într-o soluție acidă și sunt legate printr-un fir, metalul mai activ se oxidează și trimite electronii prin fir la celălalt. Metalul mai activ este electrodul negativ al pilei. Un cui zincat și o sârmă de cupru înfipte în aceeași lămâie, la distanță unul de altul, formează o asemenea pilă: zincul se oxidează, Zn → Zn²⁺ + 2e⁻, iar la cupru ionii H⁺ din suc primesc electronii: 2H⁺ + 2e⁻ → H₂. Cuprul nu se consumă. Lămâia nu se mănâncă după aceea.
Același mecanism protejează fierul. Un strat de zinc sau un bloc de zinc ori de magneziu legat de o țeavă sau de un rezervor îngropat se oxidează în locul fierului: este protecție de sacrificiu. Pila Daniell, făcută tot din zinc și cupru, se studiază separat.
Exemplu rezolvat
Va reacționa sau nu, și cât argint se depune
Stabilește pentru fiecare pereche dacă are loc reacția: (a) Zn în soluție de FeSO₄; (b) Ag în soluție de CuSO₄; (c) Cu în acid clorhidric diluat. Apoi calculează masa de argint care se depune când 6,4 g de cupru reacționează complet cu azotat de argint.
(a) Zincul este înaintea fierului în serie, deci reacția are loc: Zn + Fe²⁺ → Zn²⁺ + Fe. (b) Argintul este după cupru: nu reacționează. (c) Cuprul este după hidrogen: nu reacționează.
Pentru Cu + 2AgNO₃ → Cu(NO₃)₂ + 2Ag: n(Cu) = 6,4 : 64 = 0,1 mol. Din ecuație, la 1 mol de Cu se depun 2 moli de Ag, deci n(Ag) = 0,1 · 2 = 0,2 mol. Masa de argint este m(Ag) = 0,2 · 108 = 21,6 g.
Verificare: la fiecare atom de cupru se depun doi atomi de argint, iar un atom de argint este mai greu decât unul de cupru (108 față de 64). Masa depusă trebuie deci să fie de câteva ori mai mare decât 6,4 g: 21,6 g este plauzibil.
În România
Aurul nativ de la Brad
Aurul este la capătul seriei: nu își pierde electronii în aer, în apă sau în acizii obișnuiți, de aceea se găsește în natură ca metal, adică aur nativ. Muzeul Aurului din Brad, în județul Hunedoara, păstrează peste 1.300 de piese de aur nativ din Munții Metaliferi și din alte locuri.
Fierul și zincul, aflate sus în serie, se găsesc în scoarță aproape numai în minereuri, adică în combinații, iar metalul se obține din ele prin reacții de reducere. Locul unui metal în serie îți spune, în linii mari, dacă îl găsești ca metal curat sau în minereu.
Pe scurt
- În seria activității metalelor (K, Ca, Na, Mg, Al, Zn, Fe, Ni, Sn, Pb, (H), Cu, Hg, Ag, Pt, Au), un metal scoate din soluția unei sări orice metal aflat după el.
- Metalul mai activ se oxidează (cedează electroni), iar ionii metalului mai puțin activ se reduc: în Zn + CuSO₄ → ZnSO₄ + Cu, zincul se oxidează, cuprul se reduce.
- Metalele de dinaintea hidrogenului dau hidrogen cu acizii diluați (Zn + 2HCl → ZnCl₂ + H₂); cuprul, argintul și aurul nu reacționează cu acidul clorhidric.
- Fierul dă ioni Fe²⁺ în aceste reacții: Fe + CuSO₄ → FeSO₄ + Cu.
- Metalul mai activ este electrodul negativ într-o pilă și protejează fierul prin sacrificiu, oxidându-se în locul lui.
Greșeli frecvente
GreșitCuprul reacționează cu acidul clorhidric diluat și dă hidrogen.
CorectCuprul este după hidrogen în serie și nu dă hidrogen cu acidul clorhidric. Cu acizii oxidanți reacționează, dar nu se degajă hidrogen.
GreșitDacă pun fier într-o soluție de sulfat de cupru, se formează sulfat de fier(III).
CorectSe formează sulfat de fier(II), FeSO₄: fierul cedează doi electroni, nu trei, în această reacție.
GreșitOrice metal scoate orice alt metal din soluția sării lui.
CorectDoar metalul aflat înaintea celuilalt în serie îl scoate. Cuprul nu scoate zincul din sulfatul de zinc.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care dintre perechi dă o reacție vizibilă?
Răspuns
b) Zn în soluție de CuSO₄. Zincul este înaintea cuprului în serie, deci îl scoate din soluție. În celelalte trei perechi, metalul introdus este după cel din soluție.
De ce cuprul nu dă hidrogen cu acidul clorhidric diluat?
Răspuns
d) Pentru că este aflat după hidrogen în seria activității. Numai metalele de dinaintea hidrogenului dau hidrogen cu acizii diluați; cuprul este după hidrogen.
În reacția Cu + 2AgNO₃ → Cu(NO₃)₂ + 2Ag, ce se oxidează?
Răspuns
a) Cuprul, care cedează electroni. Cuprul trece de la N.O. 0 la +2, deci cedează electroni și se oxidează. Ionii Ag⁺ primesc electroni și se reduc.
Ce masă de argint, în grame, se depune când reacționează complet 3,2 g de cupru cu azotat de argint? Se dau M(Cu) = 64 g/mol și M(Ag) = 108 g/mol.
gRăspuns
10,8 g. n(Cu) = 3,2 : 64 = 0,05 mol; la 1 mol de Cu se depun 2 moli de Ag, deci n(Ag) = 0,1 mol și m(Ag) = 0,1 · 108 = 10,8 g.
Ce volum de hidrogen, în litri, în condiții normale, se degajă când reacționează complet 6,5 g de zinc cu acid clorhidric diluat? Se dau M(Zn) = 65 g/mol și VM = 22,4 L/mol.
LRăspuns
2,24 L. n(Zn) = 6,5 : 65 = 0,1 mol; un mol de zinc dă un mol de hidrogen, deci V = 0,1 · 22,4 = 2,24 L.
Pune metalele în ordinea seriei activității, de la cel mai activ la cel mai puțin activ.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Mg
- Zn
- Fe
- Cu
- Ag
Ordinea din serie este K, Ca, Na, Mg, Al, Zn, Fe, Ni, Sn, Pb, (H), Cu, Hg, Ag, Pt, Au.
O țeavă de oțel este îngropată în pământ și legată de un bloc de magneziu. Explică, cu semireacții, de ce țeava ruginește mai greu.
Un răspuns bun
Magneziul este mai activ decât fierul, deci se oxidează primul: Mg → Mg²⁺ + 2e⁻. Electronii trec prin legătură la țeavă, iar la suprafața ei se reduce oxigenul dizolvat, iar fierul nu se oxidează. Țeava nu își pierde electronii, deci nu se oxidează. Blocul de magneziu se consumă și se înlocuiește din când în când: este protecție de sacrificiu.
Un răspuns complet compară locul în serie, scrie oxidarea magneziului și spune că metalul sacrificat se consumă.
Termeni
- seria activității metalelor
- Șir de metale ordonate după cât de ușor își pierd electronii în soluție apoasă; un metal scoate din soluție metalele de după el.
- metal activ
- Metal care se oxidează ușor, aflat sus în serie.
- reacție de înlocuire
- Reacție în care un element ia locul altui element dintr-un compus, ca zincul din cupru în CuSO₄.
- electrod negativ
- Electrodul pilei la care are loc oxidarea; este metalul mai activ.
- protecție de sacrificiu
- Protejarea unui metal prin legarea lui de un metal mai activ, care se oxidează în locul lui.
- aur nativ
- Aur care se găsește în natură ca metal, nu în compuși.
Surse și legătura cu programa
- Royal Society of Chemistry – Displacement reactions between metals and their salts – un metal mai reactiv scoate din combinație un metal mai puțin reactiv; ordinea reactivității se deduce din perechile care reacționează
- OpenStax – Chemistry 2e, 4.2 Classifying chemical reactions – Zn + 2HCl → ZnCl₂ + H₂ și Cu + 2AgNO₃ → Cu(NO₃)₂ + 2Ag ca reacții redox de înlocuire; ionii Cu²⁺ colorează soluția în albastru
- OpenStax – Chemistry 2e, Appendix L: Standard electrode (half-cell) potentials – potențialele standard ale perechilor Zn²⁺/Zn (−0,7618 V), Cu²⁺/Cu (+0,34 V), Hg²⁺/Hg (+0,851 V), Ag⁺/Ag (+0,7996 V) și Au³⁺/Au (+1,498 V)
- OpenStax – Chemistry 2e, 17.6 Corrosion – galvanizarea cu zinc; fierul rămâne protejat și când stratul de zinc este spart; țevi și rezervoare îngropate protejate prin legarea de zinc sau magneziu; anozi de sacrificiu
- Australian National University – How to make a lemon battery – cui zincat ca electrod negativ și cupru ca electrod pozitiv; zincul se oxidează și trimite electroni prin fir; lămâile nu se mănâncă după experiment
- Goodisman, J. Chem. Educ. 78 (2001) 516–518 – Observations on lemon cells (rezumat, Syracuse University SURFACE) – în pila din fruct metalul mai activ se dizolvă, iar hidrogenul se formează la celălalt metal (cuprul)
- Wikipedia – Lemon battery – la cupru, ionii H⁺ din suc primesc electronii și formează hidrogen, 2H⁺ + 2e⁻ → H₂, care iese ca bule; zincul se oxidează
- Puterea.ro – Muzeul aurului, peste 1300 de piese din aur nativ – colecția de aur nativ a Muzeului Aurului din Brad: peste 1300 de piese
- Wikipedia – Muzeul Aurului din Brad – peste 1.300 de exponate de aur nativ, din Munții Metaliferi și din alte locuri
Din programă: „Recunoașterea unor reacții cu modificarea numărului de oxidare întâlnite în procese naturale sau tehnologice/ industriale” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 4.1.