Chimie IX EN

Capitolul 8 · Între moleculeLecția 8.4TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

Proprietăți fizice ale apei

De ce gheața plutește și lacurile îngheață de sus

La aproape orice substanță, solidul se scufundă în propriul lichid. Gheața plutește pe apă. Ce are apa special și ce consecințe are?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 8

Înainte să citești: tu ce crezi?

Un cub de gheață de 100 g, aflat la 0 °C, se topește complet. Ce volum are apa obținută, față de volumul cubului?

Vezi răspunsul

Masa se conservă, dar volumul scade: gheața are 0,917 g/cm³, deci cubul are 100 : 0,917 ≈ 109 cm³, iar apa lichidă de la 0 °C are aproape 100 cm³. Volumul apei este cu aproximativ 8% mai mic.

În pahar, cuburile de gheață plutesc, cu cea mai mare parte scufundată. Lacul Bâlea, aflat la 2.034 m altitudine în Munții Făgăraș, îngheață iarna de sus în jos, iar din gheața lui se taie blocuri pentru Hotelul de Gheață. Gheața rămâne la suprafață și dă un strat care izolează apa de dedesubt.

Temperaturi neobișnuit de mari pentru o moleculă atât de mică

La presiunea de 1 atm, apa îngheață la 0 °C și fierbe la 100 °C. Pentru o moleculă de 18 g/mol, valorile sunt neobișnuit de mari: H₂S, cu M = 2 + 32 = 34 g/mol, fierbe la −60 °C, iar CH₄, cu 16 g/mol, la −161,5 °C. Cauza este rețeaua de legături de hidrogen dintre moleculele de apă. Evaporarea unui mol de apă cere 40,7 kJ.

Gheața este mai puțin densă decât apa lichidăCe vezi

Gheața plutește. Densitatea ei la 0 °C este 0,917 g/cm³, față de aproape 1,000 g/cm³ pentru apa lichidă. Densitatea se calculează cu ρ = m : V, deci aceeași masă de apă ocupă în gheață un volum mai mare.

aceeași masă: 1.000 g1,00 Lapă, 4 °C1,09 Lgheață8,3% deasupra91,7%sub apăgheață care plutește
Figura 1Aceeași masă de apă ocupă ca gheață un volum cu 9% mai mare, de aceea gheața plutește, cu 91,7% din înălțimea blocului sub apă. Desenul este la scară.

Ce fac moleculele când apa îngheațăCe fac particulele

În gheață, legăturile de hidrogen țin moleculele într-o rețea cu inele hexagonale și spații goale. La topire, o parte din legături se rup, moleculele se apropie și volumul scade. Încălzită mai departe, apa se contractă până la 3,98 °C, adică aproximativ 4 °C, unde densitatea este maximă, 1,000 g/cm³. Peste 4 °C se dilată, ca majoritatea lichidelor: la 25 °C densitatea este 0,997 g/cm³.

Într-un lac, apa de la suprafață se răcește și coboară atâta timp cât este mai densă decât cea de dedesubt. Apa de 4 °C, cea mai densă, ajunge la fund. Când temperatura de la suprafață scade sub 4 °C, apa se dilată și rămâne deasupra, iar la 0 °C se formează gheața, care plutește. Un strat de gheață izolează apa de dedesubt, unde plantele și animalele pot supraviețui iarna, fără să înghețe. Creșterea de volum la înghețare, de aproximativ 9%, poate sparge o sticlă plină cu apă.

0 °Csub gheață4 °C, la fundapa sub 4 °C stă deasupragolgheață, 0 °Capă, 4 °Cmolecule mai apropiate
Figura 2Apa de 4 °C, cea mai densă, stă la fund; gheața, cu inelele ei deschise, plutește și izolează apa de dedesubt. Moleculele din cele două lupe sunt o schemă.

Apa se încălzește greu și se răcește greuCum se scrie

Căldura specifică, c, este căldura necesară pentru a încălzi 1 g de substanță cu 1 K. Pentru apa lichidă la 25 °C, c = 4,18 J/(g·K), una dintre cele mai mari dintre lichide. Căldura absorbită sau cedată se calculează cu Q = m · c · ΔT.

Din cauza lui c mare, apa preia multă căldură fără să se încălzească mult. Căldura specifică a apei este de aproximativ cinci ori mai mare decât a nisipului, de aceea uscatul se răcește mai repede decât marea.

Tensiunea superficială și solventul polar

Moleculele de la suprafața apei sunt atrase de vecine numai dinspre interior și lateral, iar suprafața se comportă ca o piele elastică. Tensiunea superficială a apei este de 72 mN/m la 25 °C, de aproape trei ori mai mare decât a etanolului, 22 mN/m. De aceea un ac de oțel pus cu grijă, uscat, pe suprafața apei rămâne la suprafață, iar unele insecte merg pe apă fără să se scufunde. Tot de aceea picătura de apă are forma sferică, cea mai mică suprafață pentru un volum dat.

Apa este și un bun solvent pentru substanțe ionice, ca NaCl, și pentru substanțe polare, ca zahărul, pentru că moleculele ei polare formează atracții puternice cu ionii și legături de hidrogen cu moleculele polare.

Pentru curioși

Observația fără risc: pune un ac de cusut uscat pe o furculiță și coboară încet furculița în apă, în orizontală. Dacă acul rămâne pe suprafață, retrage furculița cu grijă. O picătură de detergent atinsă de suprafață scade tensiunea superficială și acul se scufundă.

Exemplu rezolvat

Ce se întâmplă cu 1,00 L de apă care îngheață

Un litru de apă la 4 °C îngheață în congelator. Ce volum are gheața și ce parte din bucata de gheață plutește deasupra apei?

Masa: densitatea la 4 °C este 1,000 g/cm³, iar 1,00 L = 1.000 cm³, deci m = 1,000 · 1.000 = 1.000 g.

Volumul gheții: V = m : ρ = 1.000 : 0,917 ≈ 1.091 cm³ ≈ 1,09 L. Creșterea este (1.091 − 1.000) : 1.000 ≈ 0,091, adică 9%.

Partea scufundată: o bucată de gheață plutește scufundată în proporția ρ(gheață) : ρ(apă) = 0,917 : 1,000 = 0,917, adică 91,7%. Deasupra apei rămâne 100 − 91,7 = 8,3%.

Verificare: gheața crește cu 9% în volum, așa că o sticlă plină și închisă, pusă în congelator, poate crăpa.

În România

Lacul Bâlea și Vârful Omu

Lacul Bâlea, la 2.034 m altitudine, îngheață iarna. Hotelul de Gheață de la Bâlea a fost construit din cărămizi de gheață tăiate din calota lacului glaciar: gheața rămâne la suprafață, unde poate fi tăiată.

Altitudinea schimbă și fierberea apei. Stația de pe Vârful Omu, la 2.504 m, are în atmosfera standard o presiune de 746 hPa, față de 1.013 hPa la nivelul mării. La 746 hPa apa fierbe la aproximativ 92 °C, nu la 100 °C: fierbe când presiunea vaporilor ei egalează presiunea aerului, iar aerul de acolo apasă mai puțin.

Pe scurt

  1. Apa îngheață la 0 °C și fierbe la 100 °C la 1 atm, valori neobișnuit de mari pentru o moleculă mică, din cauza legăturilor de hidrogen.
  2. Gheața (0,917 g/cm³) este mai puțin densă decât apa lichidă (aproape 1,000 g/cm³) și plutește; densitatea apei este maximă la aproximativ 4 °C.
  3. Lacurile îngheață de la suprafață în jos, iar gheața izolează apa de dedesubt.
  4. Apa are căldura specifică mare, c = 4,18 J/(g·K); Q = m · c · ΔT. Marea se răcește mai greu decât uscatul.
  5. Tensiunea superficială a apei, 72 mN/m, ține un ac pe suprafață și dă picăturii forma sferică. Apa dizolvă substanțe ionice și polare, iar la altitudine fierbe sub 100 °C.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitApa este cea mai densă la 0 °C.

    CorectApa lichidă este cea mai densă la aproximativ 4 °C. La 0 °C se formează gheața, mai puțin densă (0,917 g/cm³).

  • GreșitGheața ocupă același volum ca apa din care s-a format, pentru că masa se conservă.

    CorectMasa se conservă, dar gheața are un volum cu aproximativ 9% mai mare, pentru că rețeaua de legături de hidrogen are spații goale.

  • GreșitApa fierbe la 100 °C oriunde.

    Corect100 °C este valoarea la 1 atm. Cu cât presiunea este mai mică, la altitudine, cu atât apa fierbe mai jos.

Verifică-te

8 întrebări. La primele 7 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. De ce plutește gheața pe apa lichidă?

    Răspuns

    b) Pentru că gheața are densitatea 0,917 g/cm³, mai mică decât a apei lichide. Aceeași masă de apă ocupă în gheață un volum mai mare, deci densitatea este mai mică.

  2. La ce temperatură are apa lichidă densitatea maximă, la presiune normală?

    Răspuns

    a) Aproximativ 4 °C. Sub 4 °C apa se dilată, pentru că legăturile de hidrogen încep să formeze rețeaua cu spații goale.

  3. De ce nu îngheață un lac adânc până la fund într-o iarnă obișnuită?

    Răspuns

    d) Pentru că gheața se formează la suprafață, plutește și izolează apa de dedesubt. Gheața mai puțin densă rămâne deasupra și izolează apa de dedesubt.

  4. Care proprietate explică de ce un ac de oțel uscat poate sta pe suprafața apei?

    Răspuns

    c) Tensiunea superficială mare. Atracțiile dintre moleculele de la suprafață dau suprafeței o rezistență elastică.

  5. Ce căldură absorb 200 g de apă când se încălzesc de la 20 °C la 45 °C? Folosește c = 4,18 J/(g·K). Răspunde în kJ, cu o zecimală.

    kJ
    Răspuns

    20,9 kJ. ΔT = 45 − 20 = 25 K; Q = 200 · 4,18 · 25 = 20.900 J = 20,9 kJ.

  6. O sticlă conține 500 g de apă la 4 °C (500 cm³, ρ = 1,000 g/cm³). Apa îngheață complet. Ce volum ocupă gheața formată, în cm³? Se dă ρ(gheață) = 0,917 g/cm³. Rotunjește la întreg.

    cm³
    Răspuns

    545 cm³. V = m : ρ = 500 : 0,917 ≈ 545 cm³, cu aproximativ 45 cm³ mai mult decât cei 500 cm³ ai apei.

  7. Ordonează în timp ce se întâmplă într-un lac care se răcește iarna.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Apa de la suprafață se răcește și coboară, fiind mai densă
    2. Apa de 4 °C, cea mai densă, ajunge la fund
    3. Apa de la suprafață scade sub 4 °C și rămâne deasupra
    4. La 0 °C se formează gheața la suprafață
    5. Stratul de gheață izolează apa de dedesubt

    Densitatea maximă la 4 °C face ca gheața să se formeze la suprafață.

  8. De ce fierbe apa la mai puțin de 100 °C pe un vârf de munte? Leagă răspunsul de presiune.

    Un răspuns bun

    Apa fierbe când presiunea vaporilor ei egalează presiunea aerului de deasupra. Pe un vârf de munte presiunea aerului este mai mică, de exemplu 746 hPa pe Vârful Omu, deci această egalitate se atinge la o temperatură mai mică, aproximativ 92 °C. Legăturile O–H nu se rup; se rup legăturile de hidrogen dintre molecule.

    Un răspuns complet spune că fierberea depinde de presiunea externă și că temperatura scade o dată cu ea, cu un exemplu numeric.

Termeni

densitate
Raportul dintre masa și volumul unei substanțe, ρ = m : V.
căldură specifică
Căldura necesară pentru a încălzi 1 g de substanță cu 1 K.
tensiune superficială
Forța pe unitatea de lungime care face ca suprafața unui lichid să se comporte ca o membrană elastică.
dilatare
Creșterea volumului unui corp, de exemplu la încălzire sau la înghețarea apei.
solvent polar
Solvent format din molecule polare, ca apa, care dizolvă bine substanțe ionice și polare.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Proprietăți fizice ale apei”; „Solubilitatea metanolului, etanolului și a zaharozei în apă; proprietăți fizice ale apei” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.4, 2.4, 2.5, 4.4, 5.4, 6.4.