Capitolul 8 · Între moleculeLecția 8.4TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău
Proprietăți fizice ale apei
De ce gheața plutește și lacurile îngheață de sus
La aproape orice substanță, solidul se scufundă în propriul lichid. Gheața plutește pe apă. Ce are apa special și ce consecințe are?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Un cub de gheață de 100 g, aflat la 0 °C, se topește complet. Ce volum are apa obținută, față de volumul cubului?
Vezi răspunsul
Masa se conservă, dar volumul scade: gheața are 0,917 g/cm³, deci cubul are 100 : 0,917 ≈ 109 cm³, iar apa lichidă de la 0 °C are aproape 100 cm³. Volumul apei este cu aproximativ 8% mai mic.
În pahar, cuburile de gheață plutesc, cu cea mai mare parte scufundată. Lacul Bâlea, aflat la 2.034 m altitudine în Munții Făgăraș, îngheață iarna de sus în jos, iar din gheața lui se taie blocuri pentru Hotelul de Gheață. Gheața rămâne la suprafață și dă un strat care izolează apa de dedesubt.
Temperaturi neobișnuit de mari pentru o moleculă atât de mică
La presiunea de 1 atm, apa îngheață la 0 °C și fierbe la 100 °C. Pentru o moleculă de 18 g/mol, valorile sunt neobișnuit de mari: H₂S, cu M = 2 + 32 = 34 g/mol, fierbe la −60 °C, iar CH₄, cu 16 g/mol, la −161,5 °C. Cauza este rețeaua de legături de hidrogen dintre moleculele de apă. Evaporarea unui mol de apă cere 40,7 kJ.
Gheața este mai puțin densă decât apa lichidăCe vezi
Gheața plutește. Densitatea ei la 0 °C este 0,917 g/cm³, față de aproape 1,000 g/cm³ pentru apa lichidă. Densitatea se calculează cu ρ = m : V, deci aceeași masă de apă ocupă în gheață un volum mai mare.
Ce fac moleculele când apa îngheațăCe fac particulele
În gheață, legăturile de hidrogen țin moleculele într-o rețea cu inele hexagonale și spații goale. La topire, o parte din legături se rup, moleculele se apropie și volumul scade. Încălzită mai departe, apa se contractă până la 3,98 °C, adică aproximativ 4 °C, unde densitatea este maximă, 1,000 g/cm³. Peste 4 °C se dilată, ca majoritatea lichidelor: la 25 °C densitatea este 0,997 g/cm³.
Într-un lac, apa de la suprafață se răcește și coboară atâta timp cât este mai densă decât cea de dedesubt. Apa de 4 °C, cea mai densă, ajunge la fund. Când temperatura de la suprafață scade sub 4 °C, apa se dilată și rămâne deasupra, iar la 0 °C se formează gheața, care plutește. Un strat de gheață izolează apa de dedesubt, unde plantele și animalele pot supraviețui iarna, fără să înghețe. Creșterea de volum la înghețare, de aproximativ 9%, poate sparge o sticlă plină cu apă.
Apa se încălzește greu și se răcește greuCum se scrie
Căldura specifică, c, este căldura necesară pentru a încălzi 1 g de substanță cu 1 K. Pentru apa lichidă la 25 °C, c = 4,18 J/(g·K), una dintre cele mai mari dintre lichide. Căldura absorbită sau cedată se calculează cu Q = m · c · ΔT.
Din cauza lui c mare, apa preia multă căldură fără să se încălzească mult. Căldura specifică a apei este de aproximativ cinci ori mai mare decât a nisipului, de aceea uscatul se răcește mai repede decât marea.
Tensiunea superficială și solventul polar
Moleculele de la suprafața apei sunt atrase de vecine numai dinspre interior și lateral, iar suprafața se comportă ca o piele elastică. Tensiunea superficială a apei este de 72 mN/m la 25 °C, de aproape trei ori mai mare decât a etanolului, 22 mN/m. De aceea un ac de oțel pus cu grijă, uscat, pe suprafața apei rămâne la suprafață, iar unele insecte merg pe apă fără să se scufunde. Tot de aceea picătura de apă are forma sferică, cea mai mică suprafață pentru un volum dat.
Apa este și un bun solvent pentru substanțe ionice, ca NaCl, și pentru substanțe polare, ca zahărul, pentru că moleculele ei polare formează atracții puternice cu ionii și legături de hidrogen cu moleculele polare.
Pentru curioși
Observația fără risc: pune un ac de cusut uscat pe o furculiță și coboară încet furculița în apă, în orizontală. Dacă acul rămâne pe suprafață, retrage furculița cu grijă. O picătură de detergent atinsă de suprafață scade tensiunea superficială și acul se scufundă.
Exemplu rezolvat
Ce se întâmplă cu 1,00 L de apă care îngheață
Un litru de apă la 4 °C îngheață în congelator. Ce volum are gheața și ce parte din bucata de gheață plutește deasupra apei?
Masa: densitatea la 4 °C este 1,000 g/cm³, iar 1,00 L = 1.000 cm³, deci m = 1,000 · 1.000 = 1.000 g.
Volumul gheții: V = m : ρ = 1.000 : 0,917 ≈ 1.091 cm³ ≈ 1,09 L. Creșterea este (1.091 − 1.000) : 1.000 ≈ 0,091, adică 9%.
Partea scufundată: o bucată de gheață plutește scufundată în proporția ρ(gheață) : ρ(apă) = 0,917 : 1,000 = 0,917, adică 91,7%. Deasupra apei rămâne 100 − 91,7 = 8,3%.
Verificare: gheața crește cu 9% în volum, așa că o sticlă plină și închisă, pusă în congelator, poate crăpa.
În România
Lacul Bâlea și Vârful Omu
Lacul Bâlea, la 2.034 m altitudine, îngheață iarna. Hotelul de Gheață de la Bâlea a fost construit din cărămizi de gheață tăiate din calota lacului glaciar: gheața rămâne la suprafață, unde poate fi tăiată.
Altitudinea schimbă și fierberea apei. Stația de pe Vârful Omu, la 2.504 m, are în atmosfera standard o presiune de 746 hPa, față de 1.013 hPa la nivelul mării. La 746 hPa apa fierbe la aproximativ 92 °C, nu la 100 °C: fierbe când presiunea vaporilor ei egalează presiunea aerului, iar aerul de acolo apasă mai puțin.
Pe scurt
- Apa îngheață la 0 °C și fierbe la 100 °C la 1 atm, valori neobișnuit de mari pentru o moleculă mică, din cauza legăturilor de hidrogen.
- Gheața (0,917 g/cm³) este mai puțin densă decât apa lichidă (aproape 1,000 g/cm³) și plutește; densitatea apei este maximă la aproximativ 4 °C.
- Lacurile îngheață de la suprafață în jos, iar gheața izolează apa de dedesubt.
- Apa are căldura specifică mare, c = 4,18 J/(g·K); Q = m · c · ΔT. Marea se răcește mai greu decât uscatul.
- Tensiunea superficială a apei, 72 mN/m, ține un ac pe suprafață și dă picăturii forma sferică. Apa dizolvă substanțe ionice și polare, iar la altitudine fierbe sub 100 °C.
Greșeli frecvente
GreșitApa este cea mai densă la 0 °C.
CorectApa lichidă este cea mai densă la aproximativ 4 °C. La 0 °C se formează gheața, mai puțin densă (0,917 g/cm³).
GreșitGheața ocupă același volum ca apa din care s-a format, pentru că masa se conservă.
CorectMasa se conservă, dar gheața are un volum cu aproximativ 9% mai mare, pentru că rețeaua de legături de hidrogen are spații goale.
GreșitApa fierbe la 100 °C oriunde.
Corect100 °C este valoarea la 1 atm. Cu cât presiunea este mai mică, la altitudine, cu atât apa fierbe mai jos.
Verifică-te
8 întrebări. La primele 7 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
De ce plutește gheața pe apa lichidă?
Răspuns
b) Pentru că gheața are densitatea 0,917 g/cm³, mai mică decât a apei lichide. Aceeași masă de apă ocupă în gheață un volum mai mare, deci densitatea este mai mică.
La ce temperatură are apa lichidă densitatea maximă, la presiune normală?
Răspuns
a) Aproximativ 4 °C. Sub 4 °C apa se dilată, pentru că legăturile de hidrogen încep să formeze rețeaua cu spații goale.
De ce nu îngheață un lac adânc până la fund într-o iarnă obișnuită?
Răspuns
d) Pentru că gheața se formează la suprafață, plutește și izolează apa de dedesubt. Gheața mai puțin densă rămâne deasupra și izolează apa de dedesubt.
Care proprietate explică de ce un ac de oțel uscat poate sta pe suprafața apei?
Răspuns
c) Tensiunea superficială mare. Atracțiile dintre moleculele de la suprafață dau suprafeței o rezistență elastică.
Ce căldură absorb 200 g de apă când se încălzesc de la 20 °C la 45 °C? Folosește c = 4,18 J/(g·K). Răspunde în kJ, cu o zecimală.
kJRăspuns
20,9 kJ. ΔT = 45 − 20 = 25 K; Q = 200 · 4,18 · 25 = 20.900 J = 20,9 kJ.
O sticlă conține 500 g de apă la 4 °C (500 cm³, ρ = 1,000 g/cm³). Apa îngheață complet. Ce volum ocupă gheața formată, în cm³? Se dă ρ(gheață) = 0,917 g/cm³. Rotunjește la întreg.
cm³Răspuns
545 cm³. V = m : ρ = 500 : 0,917 ≈ 545 cm³, cu aproximativ 45 cm³ mai mult decât cei 500 cm³ ai apei.
Ordonează în timp ce se întâmplă într-un lac care se răcește iarna.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Apa de la suprafață se răcește și coboară, fiind mai densă
- Apa de 4 °C, cea mai densă, ajunge la fund
- Apa de la suprafață scade sub 4 °C și rămâne deasupra
- La 0 °C se formează gheața la suprafață
- Stratul de gheață izolează apa de dedesubt
Densitatea maximă la 4 °C face ca gheața să se formeze la suprafață.
De ce fierbe apa la mai puțin de 100 °C pe un vârf de munte? Leagă răspunsul de presiune.
Un răspuns bun
Apa fierbe când presiunea vaporilor ei egalează presiunea aerului de deasupra. Pe un vârf de munte presiunea aerului este mai mică, de exemplu 746 hPa pe Vârful Omu, deci această egalitate se atinge la o temperatură mai mică, aproximativ 92 °C. Legăturile O–H nu se rup; se rup legăturile de hidrogen dintre molecule.
Un răspuns complet spune că fierberea depinde de presiunea externă și că temperatura scade o dată cu ea, cu un exemplu numeric.
Termeni
- densitate
- Raportul dintre masa și volumul unei substanțe, ρ = m : V.
- căldură specifică
- Căldura necesară pentru a încălzi 1 g de substanță cu 1 K.
- tensiune superficială
- Forța pe unitatea de lungime care face ca suprafața unui lichid să se comporte ca o membrană elastică.
- dilatare
- Creșterea volumului unui corp, de exemplu la încălzire sau la înghețarea apei.
- solvent polar
- Solvent format din molecule polare, ca apa, care dizolvă bine substanțe ionice și polare.
Surse și legătura cu programa
- NIST Chemistry WebBook – Fluid properties, Water (1 atm) – densitatea apei lichide, maximă (999,97 kg/m³) între 3 și 5 °C; fierberea la 1 atm la 373,12 K (99,97 °C)
- NIST Chemistry WebBook – Fluid properties, Water (74,6 kPa) – temperatura de fierbere la 74,6 kPa (746 hPa): 364,8 K (91,6 °C); căldura specifică la 25 °C, 4,18 J/(g·K), din aceeași sursă
- PubChem – Water – densitate maximă la 3,98 °C; gheața 0,917 g/cm³ la 0 °C; tensiune superficială 71,97 dyn/cm la 25 °C; entalpia de vaporizare 9,717 kcal/mol (40,7 kJ/mol)
- LibreTexts – Structure of Ice (CK-12) – tabelul densității apei între 0 și 25 °C (0,9998 la 0 °C lichid; 1,000 la 4 °C; 0,9971 la 25 °C; gheața 0,9168); structura hexagonală cu spații deschise
- OpenStax – Biology 2e, 2.2 Water – cea mai mare căldură specifică dintre lichidele obișnuite; de aproximativ cinci ori cea a nisipului; gheața mai puțin densă izolează apa din lacuri
- OpenStax – Chemistry 2e, 10.2 Properties of Liquids – tensiunea superficială: apă 71,99 mN/m, etanol 21,97 mN/m la 25 °C; acul de oțel și insectele care stau pe apă
- NASA Glenn – Earth atmosphere model – formula presiunii în atmosfera standard, folosită și în cartea de Geografie: 746 hPa la 2.504 m
- Antena 3 CNN – Hotelul de Gheață „Europa”, de la Bâlea Lac – hotelul construit din cărămizi de gheață tăiate din calota lacului glaciar
- Geoecomar – Ecosisteme semiînchise: lacul alpin Bâlea – Lacul Bâlea, cel mai mare lac glaciar din Făgăraș, la altitudine de aproximativ 2.040 m (alte surse: 2.034 m)
Din programă: „Proprietăți fizice ale apei”; „Solubilitatea metanolului, etanolului și a zaharozei în apă; proprietăți fizice ale apei” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.4, 2.4, 2.5, 4.4, 5.4, 6.4.