Chimie IX EN
Un grafic pe fond întunecat: pe orizontală numărul de electroni, pe verticală temperatura de fierbere. Trei puncte, H₂S la <span class="n">−60,3 °C</span>, H₂Se la <span class="n">−41,6 °C</span> și H₂Te la <span class="n">−1,7 °C</span>, urcă spre dreapta; apa are coloana ei, cu un punct mult mai sus, la <span class="n">100 °C</span>, și o linie întreruptă care arată unde ar fi fost pe șir.

Interacțiuni intermoleculare

Capitolul 8

Între molecule – de ce apa fierbe la 100 °C

De ce fierbe apa la 100 °C, deși moleculele ei sunt atât de mici?

Trei hidruri din aceeași familie, H₂S, H₂Se și H₂Te, fierb la temperaturi care cresc ordonat. Apa, H₂O, este a patra din familie, dar locul ei din grafic este gol. Alege unde crezi că fierbe, apoi compară cu măsurătoarea. Diferența dintre cele două arată ce ține moleculele de apă laolaltă.

H₂S, H₂Se și H₂Te fierb tot mai sus, pe un șir aproape drept

Pe orizontală este numărul de electroni din moleculă, pe verticală temperatura la care substanța fierbe la presiunea normală. H₂S fierbe la −60,3 °C, H₂Se la −41,6 °C și H₂Te la −1,7 °C. În această serie, cu cât molecula are mai mulți electroni, cu atât forțele London dintre molecule sunt mai mari.

Apa are numai 10 electroni, mai puțini decât oricare dintre ele. Unde ar trebui să fiarbă, dacă ar urma șirul? Trage punctul de pe coloana H₂O sau alege o zonă.

Apa fierbe la 100 °C, cu 173 °C peste prelungirea șirului

Linia întreruptă este un calcul: ea unește H₂S și H₂Te și continuă până la 10 electroni. Panta este de aproximativ 1,63 °C pe electron, iar apa are cu opt electroni mai puțini decât H₂S, deci dreapta dă −73 °C.

Valoarea măsurată este 100 °C. Diferența este 100 − (−73) = 173 °C, de aproape trei ori cât tot intervalul pe care îl acoperă cele trei hidruri. Bara albă din grafic este alegerea ta, dacă ai făcut-o.

Apa nu urmează șirul. Motivul stă în felul în care se țin moleculele între ele.

Moleculele de apă se țin între ele prin legături de hidrogen

Un hidrogen legat de oxigen are o sarcină parțială pozitivă (δ+), iar oxigenul vecin are perechi de electroni neparticipante, cu sarcină parțială negativă (δ−). Hidrogenul atrage perechea: aceasta este legătura de hidrogen, scrisă O–H···O și desenată cu puncte. Legătura O–H din moleculă se desenează cu linie.

Energia medie a unei legături O–H este de aproximativ 464 kJ/mol, a unei legături de hidrogen de aproximativ 20 kJ/mol, adică de circa 23 de ori mai puțin. La fierbere se rup atracțiile dintre molecule; moleculele rămân întregi, iar vaporii sunt tot H₂O.

Amoniacul și fluorura de hidrogen ies din șir ca apa; metanul nu

Același calcul, pentru încă trei grupe: dreapta trece prin cea mai ușoară și cea mai grea hidrură cu perioada trei sau mai mare și se prelungește până la zece electroni.

NH₃ fierbe la −33,3 °C, cu 65 °C peste dreapta lui, iar HF la 19,5 °C, cu 116 °C peste. În amândouă, hidrogenul este legat de un atom foarte electronegativ (azot, fluor) și se formează legături de hidrogen.

CH₄ fierbe la −161,5 °C, cu 40 °C sub dreapta SiH₄–GeH₄. Hidrogenul din metan este legat de carbon, deci între molecule acționează numai forțele London. Dreapta este un model simplu, iar punctul metanului cade sub ea.

Prelungirea șirului prezice pentru apă −73 °C: gaz la 20 °C

O substanță care fierbe sub 20 °C, la presiunea normală, este gaz la temperatura camerei. H₂S, cu −60,3 °C, este gaz. Pe prelungirea șirului, apa ar fierbe la −73 °C.

Prelungirea prezice deci un gaz la 20 °C. Măsurat, cu legăturile de hidrogen, apa este lichidă între 0 °C și 100 °C, la 1 atm. Prelungirea este un calcul simplu, nu o măsurătoare; arată cât de mult contează atracțiile dintre molecule.

În gheață aceleași legături fac o rețea deschisă: 0,917 g/cm³

La 0 °C gheața are densitatea 0,917 g/cm³, iar apa lichidă 0,9998 g/cm³. Aceeași masă ocupă în gheață cu aproximativ 9% mai mult volum: 100 g de gheață au 109 cm³, iar 100 g de apă lichidă 100 cm³.

În gheață, legăturile de hidrogen țin moleculele în inele de șase, cu spațiu gol în mijloc. În apa lichidă, legăturile se rup și se refac mereu, iar moleculele se apropie. De aceea gheața plutește. Schema arată un singur inel, în plan.

Acum explică tu: etanol sau eter dimetilic?

Etanolul și eterul dimetilic au aceeași formulă, C₂H₆O. Care fierbe mai sus? Uită-te unde se află hidrogenii în fiecare moleculă.

Lecția despre legătura de hidrogen, cu exemplul etanol–eter rezolvat
Lecția despre temperaturi de fierbere și solubilitate

Măsurători, calcul și schemă. Punctele pline sunt temperaturi de fierbere date de NIST la presiunea normală. Punctele cu inel gol sunt calculate din ecuația presiunii vaporilor pe care NIST a ajustat-o pe măsurători vechi (Stull, 1947); la H₂Te, PH₃, AsH₃, GeH₄ și HI temperatura iese cu cel mult jumătate de kelvin în afara domeniului ecuației. Dreapta întreruptă și diferența sunt calcul: dreapta trece prin cea mai ușoară și cea mai grea hidrură din grupă cu perioada trei sau mai mare și se prelungește până la zece electroni. Moleculele sunt o schemă fără scară: atomii nu au culoare, sunt desenați foarte mărit și mult mai puțini decât în realitate. Pentru SnH₄ și SbH₃ NIST nu dă o temperatură de fierbere, deci lipsesc.

Surse și credite. Valori citate din: NIST Chemistry WebBook, SRD 69 (National Institute of Standards and Technology), pagini consultate în 2026 și listate la Surse (temperaturile de fierbere; densitatea apei lichide, din proprietățile de fluid). Etanol și eter dimetilic: PubChem (NIH), compuși 702 și 8254. Densitatea gheții: PubChem, compusul 962. Energia medie a legăturii O–H: OpenStax, Chemistry 2e, secțiunea 7.5.

Aceleași date, ca tabel
Măsurători: temperaturi de fierbere la 1 atm (NIST)
SubstanțaGrupaElectroniFierbe la, °CCum s-a obținut
H₂O1610100proprietățile fluidului NIST
H₂S1618−60,3dat de NIST
H₂Se1636−41,6calculat din ecuația NIST
H₂Te1654−1,7calculat din ecuația NIST (cu 0,46 K în afara domeniului ei)
NH₃1510−33,3proprietățile fluidului NIST
PH₃1518−87,3calculat din ecuația NIST (cu 0,15 K în afara domeniului ei)
AsH₃1536−61,9calculat din ecuația NIST (cu 0,15 K în afara domeniului ei)
HF171019,5dat de NIST
HCl1718−84,8calculat din ecuația NIST
HBr1736−66,5calculat din ecuația NIST
HI1754−34,6calculat din ecuația NIST (cu 0,42 K în afara domeniului ei)
CH₄1410−161,5proprietățile fluidului NIST
SiH₄1418−111,5calculat din ecuația NIST
GeH₄1436−88,8calculat din ecuația NIST (cu 0,04 K în afara domeniului ei)
Calcul: dreapta prin hidrurile cu perioada trei sau mai mare, prelungită până la zece electroni
GrupaDreapta trece prinValoarea dreptei la 10 electroni, °CMăsurat, °CDiferența, °C
16H₂S și H₂Te−73100+173
15PH₃ și AsH₃−99−33,3+65
17HCl și HI−9619,5+116
14SiH₄ și GeH₄−122−161,5−40
Cazul final și gheața
SubstanțaFierbe la / densitate
etanol, CH₃CH₂–OH78,2 °C
eter dimetilic, CH₃–O–CH₃−24,8 °C
gheață la 0 °C, densitate0,917 g/cm³
apă lichidă la 0 °C, densitate0,9998 g/cm³

Cu 10 electroni, apa fierbe la 100 °C, cu 173 °C peste −73 °C, valoarea dreptei prin H₂S și H₂Te. Energia medie a legăturii O–H: 464 kJ/mol; o legătură de hidrogen: aproximativ 20 kJ/mol.

Lecțiile capitolului

Lecții: 1 lecție TC, 3 lecții MI, 1 lecție SN. Insigna fiecărei lecții spune cărui profil îi aparține.

Ce profil ai?

  1. 8.1De ce clorul este gaz, bromul lichid și iodul solid MI · în plus față de profilul tăuLegătură dipol-dipol, legătură de hidrogen, forțe LondonClorul, bromul și iodul sunt făcute din molecule asemănătoare. De ce unul este gaz, altul lichid și al treilea solid?
  2. 8.2De ce un fulg de zăpadă are șase colțuri MI · în plus față de profilul tăuLegătură dipol-dipol, legătură de hidrogen, forțe LondonUn fulg de zăpadă are șase colțuri, iar apa lichidă fierbe la 100 °C, deși moleculele ei sunt mici. Ce atracție aparte există între moleculele de apă?
  3. 8.3De ce apa fierbe la 100 °C și H₂S la −60 °C MI · în plus față de profilul tăuInfluența interacțiunilor intermoleculare asupra temperaturii de topire, temperaturii de fierbere și asupra solubilitățiiHidrogenul sulfurat, H₂S, are molecule mai mari decât apa, dar fierbe la −60 °C, iar apa la 100 °C. Ce hotărăște cât de sus fierbe o substanță și ce se dizolvă în ce?
  4. 8.4De ce gheața plutește și lacurile îngheață de sus TC · în plus față de profilul tăuProprietăți fizice ale apeiLa aproape orice substanță, solidul se scufundă în propriul lichid. Gheața plutește pe apă. Ce are apa special și ce consecințe are?
  5. 8.5De ce 50 mL de etanol și 50 mL de apă fac mai puțin de 100 mL SN · în plus față de profilul tăuSolubilitatea metanolului, etanolului și a zaharozei în apă; proprietăți fizice ale apeiAmesteci 50 mL de etanol cu 50 mL de apă: obții 100 mL? Și de ce se dizolvă în apă etanolul, metanolul și zahărul, dar nu uleiul?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 8Pentru clasă: proiector, fișe, test comun