
Interacțiuni intermoleculare
Capitolul 8
Între molecule – de ce apa fierbe la 100 °C
De ce fierbe apa la 100 °C, deși moleculele ei sunt atât de mici?
Trei hidruri din aceeași familie, H₂S, H₂Se și H₂Te, fierb la temperaturi care cresc ordonat. Apa, H₂O, este a patra din familie, dar locul ei din grafic este gol. Alege unde crezi că fierbe, apoi compară cu măsurătoarea. Diferența dintre cele două arată ce ține moleculele de apă laolaltă.
H₂S, H₂Se și H₂Te fierb tot mai sus, pe un șir aproape drept
Pe orizontală este numărul de electroni din moleculă, pe verticală temperatura la care substanța fierbe la presiunea normală. H₂S fierbe la −60,3 °C, H₂Se la −41,6 °C și H₂Te la −1,7 °C. În această serie, cu cât molecula are mai mulți electroni, cu atât forțele London dintre molecule sunt mai mari.
Apa are numai 10 electroni, mai puțini decât oricare dintre ele. Unde ar trebui să fiarbă, dacă ar urma șirul? Trage punctul de pe coloana H₂O sau alege o zonă.
Apa fierbe la 100 °C, cu 173 °C peste prelungirea șirului
Linia întreruptă este un calcul: ea unește H₂S și H₂Te și continuă până la 10 electroni. Panta este de aproximativ 1,63 °C pe electron, iar apa are cu opt electroni mai puțini decât H₂S, deci dreapta dă −73 °C.
Valoarea măsurată este 100 °C. Diferența este 100 − (−73) = 173 °C, de aproape trei ori cât tot intervalul pe care îl acoperă cele trei hidruri. Bara albă din grafic este alegerea ta, dacă ai făcut-o.
Apa nu urmează șirul. Motivul stă în felul în care se țin moleculele între ele.
Moleculele de apă se țin între ele prin legături de hidrogen
Un hidrogen legat de oxigen are o sarcină parțială pozitivă (δ+), iar oxigenul vecin are perechi de electroni neparticipante, cu sarcină parțială negativă (δ−). Hidrogenul atrage perechea: aceasta este legătura de hidrogen, scrisă O–H···O și desenată cu puncte. Legătura O–H din moleculă se desenează cu linie.
Energia medie a unei legături O–H este de aproximativ 464 kJ/mol, a unei legături de hidrogen de aproximativ 20 kJ/mol, adică de circa 23 de ori mai puțin. La fierbere se rup atracțiile dintre molecule; moleculele rămân întregi, iar vaporii sunt tot H₂O.
Amoniacul și fluorura de hidrogen ies din șir ca apa; metanul nu
Același calcul, pentru încă trei grupe: dreapta trece prin cea mai ușoară și cea mai grea hidrură cu perioada trei sau mai mare și se prelungește până la zece electroni.
NH₃ fierbe la −33,3 °C, cu 65 °C peste dreapta lui, iar HF la 19,5 °C, cu 116 °C peste. În amândouă, hidrogenul este legat de un atom foarte electronegativ (azot, fluor) și se formează legături de hidrogen.
CH₄ fierbe la −161,5 °C, cu 40 °C sub dreapta SiH₄–GeH₄. Hidrogenul din metan este legat de carbon, deci între molecule acționează numai forțele London. Dreapta este un model simplu, iar punctul metanului cade sub ea.
Prelungirea șirului prezice pentru apă −73 °C: gaz la 20 °C
O substanță care fierbe sub 20 °C, la presiunea normală, este gaz la temperatura camerei. H₂S, cu −60,3 °C, este gaz. Pe prelungirea șirului, apa ar fierbe la −73 °C.
Prelungirea prezice deci un gaz la 20 °C. Măsurat, cu legăturile de hidrogen, apa este lichidă între 0 °C și 100 °C, la 1 atm. Prelungirea este un calcul simplu, nu o măsurătoare; arată cât de mult contează atracțiile dintre molecule.
În gheață aceleași legături fac o rețea deschisă: 0,917 g/cm³
La 0 °C gheața are densitatea 0,917 g/cm³, iar apa lichidă 0,9998 g/cm³. Aceeași masă ocupă în gheață cu aproximativ 9% mai mult volum: 100 g de gheață au 109 cm³, iar 100 g de apă lichidă 100 cm³.
În gheață, legăturile de hidrogen țin moleculele în inele de șase, cu spațiu gol în mijloc. În apa lichidă, legăturile se rup și se refac mereu, iar moleculele se apropie. De aceea gheața plutește. Schema arată un singur inel, în plan.
Acum explică tu: etanol sau eter dimetilic?
Etanolul și eterul dimetilic au aceeași formulă, C₂H₆O. Care fierbe mai sus? Uită-te unde se află hidrogenii în fiecare moleculă.
Lecția despre legătura de hidrogen, cu exemplul etanol–eter rezolvat
Lecția despre temperaturi de fierbere și solubilitate