Chimie IX EN

Capitolul 1 · Limbajul chimiei și molulLecția 1.2TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor

Cum numeri particulele pe care nu le poți vedea: molul

Într-un gram de sare sunt peste 10²² de ioni. Cum afli numărul lor, fără să-i numeri?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 1

Înainte să citești: tu ce crezi?

Cântărești pe cântarul de bucătărie 18 g de apă într-un pahar și 18 g de zahăr în altul. În care pahar sunt mai multe molecule?

Vezi răspunsul

Apa are de 19 ori mai multe molecule. O moleculă de apă este mult mai ușoară decât una de zahăr: 18 g de apă sunt un mol, adică 6,022·10²³ de molecule, iar 18 g de zahăr sunt cam a 19-a parte dintr-un mol.

Pe cântarul de bucătărie, 18 g de apă și 342 g de zahăr conțin același număr de molecule. Nicio moleculă nu se vede, dar numărul lor se poate calcula din cântărire. Mărimea care leagă cele două lucruri este cantitatea de substanță, iar unitatea ei este molul.

Un mol are un număr fix de particule

Atomii și moleculele sunt prea mici și prea numeroși ca să fie numărați pe rând, așa că chimia le numără în pachete. Un pachet se numește mol și conține 6,022·10²³ de particule. Particulele pot fi atomi, molecule, ioni sau unități de formulă; trebuie să spui care. Numărul de particule dintr-un mol este constanta lui Avogadro: NA = 6,022·10²³ mol⁻¹. Valoarea exactă, fixată prin definiția din 2019 a molului, este 6,02214076·10²³; la clasă se folosește rotunjirea.

Cantitatea de substanță se notează n (în unele culegeri, ν) și se măsoară în mol. Numărul de particule N se află din N = n · NA. Exemplu: 1 mol de molecule de O₂ are NA molecule și 2 · NA atomi de oxigen, deci conține 2 moli de atomi de oxigen.

Cât cântărește un mol: masa molară

Masa atomică relativă Ar compară masa unui atom cu a 12-a parte din masa atomului de carbon-12; nu are unitate. Valorile rotunjite folosite în carte: H 1, Li 7, B 11, C 12, N 14, O 16, F 19, Na 23, Mg 24, Al 27, S 32, Cl 35,5, K 39, Ca 40, Cr 52, Mn 55, Fe 56, Co 59, Cu 64, Zn 65, Br 80, Ag 108, I 127, Pb 207. Masa moleculară relativă Mr este suma maselor atomice relative din formulă: Mr(H₂O) = 2 · 1 + 16 = 18.

Masa molară M este masa unui mol de substanță și se măsoară în g/mol. Numeric este egală cu masa atomică sau moleculară relativă: M(H₂O) = 18 g/mol, M(NaCl) = 23 + 35,5 = 58,5 g/mol, M(C₁₂H₂₂O₁₁) = 12 · 12 + 22 · 1 + 11 · 16 = 342 g/mol. De aici vin cele două formule de lucru: n = m : M și m = n · M. Pe cântarul de bucătărie, 18 g de apă, 58,5 g de sare și 342 g de zahăr sunt câte un mol din fiecare substanță.

La substanțele ionice, molul se numără în unități de formulă: 1 mol de NaCl conține 1 mol de ioni Na⁺ și 1 mol de ioni Cl⁻.

În fiecare rând: 1 mol = 6,022·10²³ particule H H O apă · H₂O 18 g M(H₂O) = 18 g/mol Na⁺ Cl⁻ sare · NaCl 58,5 g M(NaCl) = 23 + 35,5 = 58,5 g/mol zahăr · C₁₂H₂₂O₁₁ 342 g M(C₁₂H₂₂O₁₁) = 342 g/mol
Figura 1Câte un mol de apă, de sare și de zahăr: același număr de particule, 6,022·10²³, și mase de la 18 g la 342 g. La sare se numără unități de formulă, un ion Na⁺ și un ion Cl⁻. Barele sunt la scară; particulele nu.
Cinci cântare de bucătărie într-un rând, cu masele 18 g, 58,5 g, 342 g, 56 g și 197 g; pe fiecare stă un bloc translucid cu semnul întrebării, toate de aceeași mărime, care ascunde volumul unui mol din apă, sare, zahăr, fier și aur.
SubstanțaMasa unui molDensitateaVolumul unui molLatura blocului desenatParticule într-un mol
Apă, H₂O18 g1 g/cm³18,0 cm³2,62 cm6,022·10²³ molecule
Sare, NaCl58,5 g2,17 g/cm³27,0 cm³3 cm6,022·10²³ unități de formulă
Zahăr, C₁₂H₂₂O₁₁342 g1,59 g/cm³215 cm³5,99 cm6,022·10²³ molecule
Fier, Fe56 g7,87 g/cm³7,1 cm³1,92 cm6,022·10²³ atomi
Aur, Au197 g19,3 g/cm³10,2 cm³2,17 cm6,022·10²³ atomi

Volumul unui mol este masa molară împărțită la densitate (calcul). Latura blocului este latura unui cub cu acel volum. Un mol de aur cântărește de 11 ori mai mult decât unul de apă și ocupă 10,2 cm³, față de 18 cm³. Pentru 9 g de apă: n = 9 : 18 = 0,5 mol și N = 3,011·10²³ molecule. Pentru 1 kg de zahăr: n = 1.000 : 342 ≈ 2,92 mol.

Calcul. Calcul din mase atomice (cele ale cărții) și densități măsurate: volumul unui mol este masa molară împărțită la densitate, iar blocurile sunt desenate la aceeași scară, ca solid compact, fără aerul dintre cristale (sarea și zahărul din bucătărie ocupă mai mult loc). Particulele nu sunt desenate la scară: discurile din imagine sunt un desen în care aria arată masa unei particule, iar în imagine sunt câteva discuri, față de 6,022·10²³ de particule într-un mol. Atomii, moleculele și ionii nu au culoare.

Surse și credite. Densități: PubChem (apă, compusul 962: 1,00 g/mL la 3,98 °C; clorură de sodiu, 5234: 2,17 la 25 °C; zaharoză, 5988: 1,59 la 20 °C; fier, 23925: 7,87 g/cm³; aur, 23985: 19,3 g/cm³), valori preluate din HSDB și CAMEO Chemicals. Mase atomice: CIAAW, rotunjite ca în carte. Constanta lui Avogadro: NIST (CODATA). Lingura: NIST SP 811, anexa B.8 (14,79 mL). Vârsta Universului: NASA / WMAP (13,77 miliarde de ani).

Volumul molar: gazele se măsoară cu volumul

Particulele unui gaz sunt departe unele de altele, iar volumul gazului depinde de numărul lor, nu de felul lor. De aceea un mol din orice gaz, la aceeași temperatură și presiune, ocupă același volum. În condiții normale (c.n.: 0 °C și 1 atm) volumul molar este VM = 22,4 L/mol. Din el rezultă n = V : VM. Un mol de O₂ (32 g) și un mol de CO₂ (44 g) ocupă fiecare 22,4 L, deși masele lor diferă.

Valoarea de 22,4 L/mol este valabilă numai pentru gaze: un mol de apă lichidă are aproximativ 18 mL, nu 22,4 L.

În industrie se lucrează cu kilomoli: 1 kmol = 1.000 mol. Un kilomol de gaz ocupă 22,4 m³ în c.n., iar masa lui în kilograme are aceeași valoare numerică cu M: 1 kmol de CO₂ are 44 kg și 22,4 m³.

Pentru curioși

La 273,15 K și 100 kPa, adică la presiunea de aproape 1 atm folosită în tabelele moderne, volumul molar al gazului ideal este 22,711 L/mol (CODATA); la 273,15 K și 101,325 kPa, adică exact 1 atm, este 22,414 L/mol. Școala folosește a doua valoare, rotunjită la 22,4 L/mol. Gazele reale se abat de la gazul ideal, mai ales la presiune mare și la temperatură joasă, deci 22,4 L/mol este o valoare de referință.

1 mol din fiecare O₂ · 32 g 22,4 L în c.n. CO₂ · 44 g 22,4 L în c.n. apă · 18 g aprox. 18 mL gaz: particule departe unele de altele · lichid: lipite
Figura 2Cuburile sunt la scară: un mol de O₂ și un mol de CO₂ ocupă câte 22,4 L în c.n., deși cântăresc 32 g și 44 g; un mol de apă lichidă încape în aproximativ 18 mL. Moleculele sunt mărite și mult mai puține decât în realitate.

Exemplu rezolvat

Ce conțin 11 g de dioxid de carbon

Se dau 11 g de CO₂. Află cantitatea de substanță, numărul de molecule, volumul în condiții normale și cantitatea de atomi de oxigen.

Masa molară: M(CO₂) = 12 + 2 · 16 = 44 g/mol. Cantitatea: n = 11 : 44 = 0,25 mol. Verificare de ordin de mărime: 11 g este a patra parte din 44 g, deci un sfert de mol.

Numărul de molecule: N = 0,25 · 6,022·10²³ ≈ 1,5·10²³ de molecule. Volumul: V = 0,25 · 22,4 = 5,6 L.

Fiecare moleculă are doi atomi de oxigen, deci n(O) = 2 · 0,25 = 0,5 moli de atomi de oxigen.

În România

Câți moli sunt într-un sac de la Azomureș

Azomureș din Târgu Mureș livrează azotat de amoniu granulat în saci de 50 kg, după fișa tehnică a producătorului, actualizată în februarie 2024. Masa molară: M(NH₄NO₃) = 14 + 4 · 1 + 14 + 3 · 16 = 80 g/mol.

Un sac de 50 kg de NH₄NO₃ pur ar avea n = 50.000 : 80 = 625 de moli de unități de formulă, adică 0,625 kmol. Fiecare unitate NH₄NO₃ are doi atomi de azot, deci n(N) = 2 · 625 = 1.250 de moli de atomi de azot. Numărul de unități de formulă este 625 · 6,022·10²³ ≈ 3,76·10²⁶. Cu kilomoli, aceeași socoteală este 50 kg : 80 kg/kmol = 0,625 kmol. Produsul din sac are 33,5% azot, nu 35% ca NH₄NO₃ pur (28 : 80), deci valorile de mai sus sunt pentru substanța pură, iar în sacul real sunt cu puțin mai mici.

Pe scurt

  1. Un mol conține 6,022·10²³ de particule (NA = 6,022·10²³ mol⁻¹); numărul de particule este N = n · NA, iar n se notează și ν.
  2. Masa molară M se măsoară în g/mol și este egală numeric cu masa atomică sau moleculară relativă: M(H₂O) = 18 g/mol.
  3. Din masă se află cantitatea: n = m : M, iar din cantitate masa: m = n · M.
  4. Un mol din orice gaz ocupă 22,4 L în condiții normale (0 °C, 1 atm): VM = 22,4 L/mol și n = V : VM.
  5. 1 kmol = 1.000 mol; în c.n., 1 kmol de gaz ocupă 22,4 m³.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitUn mol din orice substanță cântărește la fel.

    CorectNumărul de particule este același, dar masa depinde de masa molară: 1 mol de apă are 18 g, iar 1 mol de zahăr are 342 g.

  • GreșitUn mol de orice substanță ocupă 22,4 L.

    Corect22,4 L/mol este valabil numai pentru gaze, în condiții normale. Un mol de apă lichidă are aproximativ 18 mL.

  • Greșit1 mol de O₂ înseamnă 6,022·10²³ de atomi de oxigen.

    CorectÎnseamnă 6,022·10²³ de molecule, adică 2 · 6,022·10²³ de atomi de oxigen. Trebuie spus mereu ce particulă se numără.

Verifică-te

8 întrebări. La primele 7 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care este masa molară a clorurii de sodiu, cu Ar(Na) = 23 și Ar(Cl) = 35,5?

    Răspuns

    c) 58,5 g/mol. Se adună masele atomice ale elementelor din formulă: 23 + 35,5 = 58,5.

  2. Ce volum ocupă 1 mol de oxigen gazos în condiții normale?

    Răspuns

    b) 22,4 L. Orice gaz ocupă 22,4 L/mol în c.n. Masa de 32 g nu intervine în volum.

  3. Câți atomi de oxigen sunt în 1 mol de molecule de O₂?

    Răspuns

    c) 1,2044·10²⁴. Un mol de molecule are NA molecule, fiecare cu doi atomi: 2 · 6,022·10²³ = 1,2044·10²⁴ de atomi.

  4. De ce 18 g de apă conțin mai multe molecule decât 18 g de zahăr?

    Răspuns

    c) Moleculele de apă sunt mai ușoare, deci încap mai multe în aceeași masă. M(H₂O) = 18 g/mol, iar M(C₁₂H₂₂O₁₁) = 342 g/mol: aceeași masă înseamnă mai mulți moli de substanță cu masă molară mai mică.

  5. Câți moli sunt în 4,4 g de CO₂? Se dă M(CO₂) = 44 g/mol. Rezultatul se dă cu două zecimale.

    mol
    Răspuns

    0,10 mol. n = 4,4 : 44 = 0,10 mol.

  6. Ce volum, în litri, ocupă în condiții normale 0,5 moli de azot, N₂?

    L
    Răspuns

    11,2 L. V = n · VM = 0,5 · 22,4 = 11,2 L.

  7. Ordonează pașii pentru a afla numărul de molecule dintr-o probă de apă cântărită.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Calculezi masa molară din formula H₂O
    2. Împarți masa probei la masa molară și obții n
    3. Înmulțești n cu NA
    4. Scrii rezultatul ca număr de molecule

    Din masă se ajunge la moli prin n = m : M, iar din moli la particule prin N = n · NA.

  8. Un coleg afirmă că 22,4 L de apă lichidă conțin un mol de molecule, pentru că „un mol ocupă 22,4 L”. Explică unde greșește și care este volumul real al unui mol de apă lichidă.

    Un răspuns bun

    Volumul molar de 22,4 L/mol este valabil numai pentru gaze, în condiții normale, pentru că particulele unui gaz sunt departe unele de altele. În apa lichidă moleculele sunt apropiate, iar un mol, adică 18 g, are aproximativ 18 mL.

    Un răspuns complet limitează 22,4 L/mol la gaze în c.n. și dă ordinul de mărime al unui mol de lichid, aproximativ 18 mL.

Termeni

mol
Cantitatea de substanță care conține 6,022·10²³ de particule (atomi, molecule, ioni sau unități de formulă).
constanta lui Avogadro
Numărul de particule dintr-un mol: NA = 6,022·10²³ mol⁻¹.
masă atomică relativă
Numărul care arată de câte ori masa unui atom este mai mare decât a 12-a parte din masa atomului de carbon-12.
masă molară
Masa unui mol de substanță, în g/mol; M = m : n.
volum molar
Volumul unui mol de gaz; în condiții normale, 22,4 L/mol.
condiții normale
Temperatura de 0 °C și presiunea de 1 atm.
kilomol
O mie de moli; 1 kmol = 1.000 mol.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 5.1, 3.6.