Chimie IX EN

Capitolul 3 · Redox și pileLecția 3.4MI Matematică-informatică (2 ore) · în plus față de profilul tău

Stabilirea coeficienților ecuației unei reacții redox

De ce 3Cu + 8HNO₃ și nu Cu + HNO₃: cum se stabilesc coeficienții unei ecuații redox

Cuprul se dizolvă în acid azotic, dar câte molecule de acid sunt necesare pentru un atom de cupru?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 3

Înainte să citești: tu ce crezi?

Cuprul reacționează cu acidul azotic diluat, iar azotul din acid se reduce la NO. Pentru 3 atomi de cupru, câte molecule de HNO₃ sunt necesare, dacă numai o parte din ele se reduc, iar restul rămân ca ioni nitrat în sarea Cu(NO₃)₂?

Vezi răspunsul

Sunt necesare 8. Șase molecule rămân ca ioni nitrat în cele 3 unități Cu(NO₃)₂, iar două se reduc la NO. Ecuația 3Cu + 8HNO₃ → 3Cu(NO₃)₂ + 2NO + 4H₂O se obține din bilanțul electronic.

Cuprul nu reacționează cu acidul clorhidric, dar se dizolvă în acidul azotic. Dacă scrii simplu Cu + HNO₃ → Cu(NO₃)₂ + NO + H₂O, atomii nu ies nici la azot, nici la oxigen. În această reacție acidul azotic are două roluri: o parte din moleculele lui se reduc (oxidant), iar restul rămân ca ioni nitrat în sare. Numai bilanțul electronilor arată în ce raport.

Metoda bilanțului electronic, pas cu pasCum se scrie

Într-o reacție redox, electronii cedați de reducător sunt tot atâția câți primește oxidantul. Pe această egalitate se bazează metoda bilanțului electronic. Ordinea pașilor contează: întâi numerele de oxidare, apoi electronii, abia la sfârșit apa și hidrogenul.

1. Scrie schema, cu formulele reactanților și ale produșilor, fără coeficienți.

2. Determină numerele de oxidare și găsește elementele care își schimbă numărul de oxidare.

3. Scrie semireacțiile, cu electronii cedați sau primiți.

4. Egalează electronii: înmulțește semireacțiile cu numere întregi, astfel ca electronii cedați să fie egali cu cei primiți (cel mai mic multiplu comun).

5. Pune coeficienții obținuți în fața speciilor care conțin elementele redox.

6. Egalează restul: metalele, apoi nemetalele, apoi hidrogenul. Oxigenul se verifică ultimul.

Exemplu scurt, Al + O₂ → Al₂O₃. Aluminiul trece de la 0 la +3 și cedează 3 electroni. O moleculă de oxigen are doi atomi, care trec de la 0 la −2, deci primește 4 electroni. Cel mai mic multiplu comun al lui 3 și 4 este 12: patru atomi de aluminiu cedează 4 · 3 = 12 electroni, iar trei molecule de oxigen primesc 3 · 4 = 12 electroni.

4Al + 3O₂ → 2Al₂O₃

Verificare la oxigen: 3 · 2 = 6 atomi la stânga și 2 · 3 = 6 la dreapta.

1 Schema, fără coeficienți 2 Numerele de oxidare 3 Electronii cedați și primiți 4 Cel mai mic multiplu comun: 12 5 Coeficienții 6 Verificarea oxigenului reactanți: Al și O₂; produs: Al₂O₃ Al O₂ Al₂O₃ 0 0 +3 −2 Al: 0 → +3, cedează 3e⁻ O₂: doi atomi 0 → −2, primește 4e⁻ 4 · 3 = 12 e⁻ cedați 3 · 4 = 12 e⁻ primiți 4Al + 3O₂ → 2Al₂O₃ 3 · 2 = 6 la stânga, 2 · 3 = 6 la dreapta
Figura 1Bilanțul electronic merge într-o singură ordine: numerele de oxidare, electronii, multiplul comun, coeficienții, apoi verificarea. Cei 12 electroni cedați de patru atomi de aluminiu sunt primiți de trei molecule de oxigen.

Când acidul are două roluriCum se scrie

În Cu + HNO₃ diluat, azotul din HNO₃ care se reduce trece de la +5 la +2 (NO), iar azotul din nitratul de cupru rămâne la +5. Coeficientul acidului se găsește la sfârșit, numărând azotul din toți produșii. Același raționament dă ecuațiile cu acid concentrat, pentru care profesorul face demonstrația sub nișă, fiindcă gazul brun NO₂ este toxic:

Cu + 4HNO₃ → Cu(NO₃)₂ + 2NO₂ + 2H₂O

Azotul trece de la +5 la +4 și primește un electron, cuprul cedează doi, deci pentru un atom de cupru sunt doi atomi de azot reduși. HNO₃: 2 pentru sare și 2 reduși, în total 4.

Cu acid sulfuric concentrat, la cald, sulful trece de la +6 la +4 (SO₂), cu 2 electroni primiți, la fel de mulți ca cei cedați de cupru:

Cu + 2H₂SO₄ → CuSO₄ + SO₂ + 2H₂O

Din cele două molecule de H₂SO₄, una rămâne în sare și una se reduce (demonstrație făcută de profesor, sub nișă).

8HNO₃, două roluri Cu Cu Cu HNO₃ HNO₃ HNO₃ HNO₃ HNO₃ HNO₃ HNO₃ HNO₃ 6e⁻ 3Cu(NO₃)₂ 2NO 6 rămân în sare N rămâne +5 2 se reduc N: +5 → +2 3Cu + 8HNO₃ → 3Cu(NO₃)₂ + 2NO + 4H₂O
Figura 2Din cele opt molecule de HNO₃, doar două se reduc și primesc cei 6 electroni cedați de trei atomi de cupru; celelalte șase rămân în sare. De aceea coeficientul acidului se găsește la sfârșit.

Reacții în care același acid dă și reducătorul, și mediulCum se scrie

În MnO₂ + 4HCl → MnCl₂ + Cl₂ + 2H₂O, manganul trece de la +4 la +2 și primește 2 electroni, iar doi ioni clorură trec la Cl₂ și cedează 2 electroni. Din cei 4HCl, doi sunt reducător (dau Cl₂), iar doi rămân ca ioni clorură în MnCl₂ (demonstrație făcută de profesor, fiindcă clorul este toxic).

Cu permanganat, manganul trece de la +7 la +2 și primește 5 electroni, iar o moleculă Cl₂ înseamnă 2 electroni cedați. Cel mai mic multiplu comun este 10: 2 atomi de mangan și 5 molecule de Cl₂ (demonstrație făcută de profesor, fiindcă clorul este toxic):

2KMnO₄ + 16HCl → 2KCl + 2MnCl₂ + 5Cl₂ + 8H₂O

Clorul din HCl: 10 pentru Cl₂, 2 pentru KCl și 4 pentru MnCl₂, în total 16.

În Zn + 2HCl → ZnCl₂ + H₂, zincul cedează 2 electroni, iar hidrogenul din HCl trece de la +1 la 0, cu câte un electron primit de atom: 1 Zn la 2HCl. În Fe₂O₃ + 3CO → 2Fe + 3CO₂, 2 atomi de Fe primesc 2 · 3 = 6 electroni, iar carbonul trece de la +2 la +4 și cedează 2, deci 3 atomi de C cedează 3 · 2 = 6 electroni.

Același element poate veni din două specii. În 2H₂S + SO₂ → 3S + 2H₂O, sulful din H₂S (−2) cedează 2 electroni, iar cel din SO₂ (+4) primește 4. Cel mai mic multiplu comun este 4: două molecule de H₂S și una de SO₂.

Pentru o ecuație ionică, verifică și sarcina: 2Fe³⁺ + Sn²⁺ → 2Fe²⁺ + Sn⁴⁺. Fierul trece de la +3 la +2 (1 electron primit), staniul de la +2 la +4 (2 electroni cedați), deci doi ioni de fier la un ion de staniu. Sarcina: 2 · 3 + 2 = 8 la stânga și 2 · 2 + 4 = 8 la dreapta.

Pentru curioși

Reacția dintre MnO₂ și HCl este cea cu care Carl Wilhelm Scheele a obținut clor în 1774. O ecuație egalată arată raportul în care reacționează substanțele, nu viteza reacției și nu condițiile în care ea se petrece.

Exemplu rezolvat

Cuprul în acid azotic diluat

Egalează ecuația Cu + HNO₃ → Cu(NO₃)₂ + NO + H₂O și calculează volumul de NO, în condiții normale, care se degajă din 19,2 g de cupru.

N.O.: Cu trece de la 0 la +2, iar azotul din HNO₃ de la +5 la +2 (în NO). Azotul din Cu(NO₃)₂ rămâne +5. Semireacțiile: Cu⁰ → Cu⁺² + 2e⁻ și N⁺⁵ + 3e⁻ → N⁺².

Cel mai mic multiplu comun al lui 2 și 3 este 6: prima semireacție se înmulțește cu 3, a doua cu 2. Rezultă 3Cu, 3Cu(NO₃)₂ și 2NO. Azotul din produși: 3 · 2 + 2 = 8, deci 8HNO₃; hidrogenul: 8 atomi, deci 4H₂O. Oxigen: 8 · 3 = 24 la stânga, 3 · 6 + 2 + 4 = 24 la dreapta.

3Cu + 8HNO₃ → 3Cu(NO₃)₂ + 2NO + 4H₂O

n(Cu) = 19,2 : 64 = 0,3 mol. Din ecuație, 3 moli de Cu dau 2 moli de NO: n(NO) = 0,3 · 2 : 3 = 0,2 mol. V(NO) = 0,2 · 22,4 = 4,48 L.

În România

Sudarea șinelor cu termit

Șinele de cale ferată se pot îmbina prin sudare aluminotermică: oțelul se obține chiar în locul îmbinării, dintr-un amestec de termit (oxid de fier, aluminiu și ferroaliaje), și se toarnă peste capetele șinelor, într-o formă refractară. Reacția de bază este:

2Al + Fe₂O₃ → Al₂O₃ + 2Fe

Aluminiul trece de la 0 la +3, cu 2 · 3 = 6 electroni cedați, iar fierul de la +3 la 0, cu 2 · 3 = 6 electroni primiți. Aluminiul este reducător, iar Fe₂O₃ oxidant. Procedeul are standard român, SR EN 14730-1+A1:2011, pentru aprobarea procedeelor de sudare, iar un studiu din Buletinul Universității Transilvania din Brașov (2014) analizează oțelul de termit la șine de tip 60E1, calitatea R260. Reacția se face industrial, de personal instruit, nu la școală sau acasă.

Pe scurt

  1. Bilanțul electronic: electronii cedați de reducător sunt egali cu cei primiți de oxidant.
  2. Pașii: schema; numerele de oxidare; semireacțiile; egalarea electronilor (cel mai mic multiplu comun); coeficienții speciilor redox; metale, nemetale, hidrogen; oxigenul ca verificare.
  3. 3Cu + 8HNO₃ → 3Cu(NO₃)₂ + 2NO + 4H₂O: din 8HNO₃, 2 se reduc (oxidant), iar 6 rămân ca ioni nitrat.
  4. Cu acid concentrat se formează NO₂: Cu + 4HNO₃ → Cu(NO₃)₂ + 2NO₂ + 2H₂O. Cu H₂SO₄ concentrat, la cald: Cu + 2H₂SO₄ → CuSO₄ + SO₂ + 2H₂O.
  5. Ecuațiile se verifică la atomi (oxigenul ultimul) și, pentru ioni, la sarcină.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitDin cele 8 molecule de HNO₃ din ecuația cuprului, toate se reduc.

    CorectSe reduc numai 2, din care rezultă 2NO. Celelalte 6 rămân ca ioni nitrat în 3Cu(NO₃)₂.

  • GreșitPentru a egala o ecuație redox schimb indicii formulelor până ies atomii.

    CorectIndicii fac parte din formula substanței și nu se schimbă. Se modifică doar coeficienții, în fața formulelor.

  • GreșitCoeficientul acidului se citește direct din semireacție: 2 atomi de azot se reduc, deci 2HNO₃.

    CorectCoeficientul acidului se găsește la sfârșit, numărând azotul din toți produșii: 2 atomi reduși și 6 rămași în nitrat dau 8HNO₃.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care este coeficientul lui HNO₃ în ecuația Cu + HNO₃ → Cu(NO₃)₂ + NO + H₂O, după egalare (acid diluat)?

    Răspuns

    c) 8. Azotul din produși: 3 · 2 în nitratul de cupru și 2 în NO, deci 8. Ecuația este 3Cu + 8HNO₃ → 3Cu(NO₃)₂ + 2NO + 4H₂O.

  2. Câți electroni primește un atom de azot care trece de la N.O. +5 la +2?

    Răspuns

    a) 3. De la +5 la +2 numărul de oxidare scade cu 3, deci azotul primește 3 electroni.

  3. În MnO₂ + 4HCl → MnCl₂ + Cl₂ + 2H₂O, câte dintre cele 4 molecule de HCl au rol de reducător?

    Răspuns

    b) 2. Doi ioni clorură se oxidează la Cl₂ (reducător), iar doi rămân ca ioni clorură în MnCl₂.

  4. Ce volum de NO, în litri, în condiții normale, se degajă când reacționează complet 9,6 g de cupru cu acid azotic diluat, după ecuația 3Cu + 8HNO₃ → 3Cu(NO₃)₂ + 2NO + 4H₂O? Se dau M(Cu) = 64 g/mol și VM = 22,4 L/mol.

    L
    Răspuns

    2,24 L. n(Cu) = 9,6 : 64 = 0,15 mol; 3 moli de Cu dau 2 moli de NO, deci n(NO) = 0,15 · 2 : 3 = 0,1 mol; V = 0,1 · 22,4 = 2,24 L.

  5. Ce volum de clor, în litri, în condiții normale, se degajă când reacționează complet 3,16 g de KMnO₄ cu acid clorhidric concentrat, după 2KMnO₄ + 16HCl → 2KCl + 2MnCl₂ + 5Cl₂ + 8H₂O? Se dau M(KMnO₄) = 158 g/mol și VM = 22,4 L/mol.

    L
    Răspuns

    1,12 L. n(KMnO₄) = 3,16 : 158 = 0,02 mol; 2 moli de KMnO₄ dau 5 moli de Cl₂, deci n(Cl₂) = 0,02 · 5 : 2 = 0,05 mol; V = 0,05 · 22,4 = 1,12 L.

  6. Pune în ordine pașii metodei bilanțului electronic.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Scrii schema fără coeficienți
    2. Determini numerele de oxidare
    3. Scrii semireacțiile cu electronii
    4. Egalezi electronii (cel mai mic multiplu comun)
    5. Pui coeficienții în fața speciilor redox
    6. Egalezi metalele, nemetalele, hidrogenul, apoi verifici oxigenul

    Electronii se egalează înaintea apei și a hidrogenului; oxigenul este verificarea de la sfârșit.

  7. În reacția 3Cu + 8HNO₃ → 3Cu(NO₃)₂ + 2NO + 4H₂O, de ce numai 2 din cele 8 molecule de HNO₃ sunt oxidant? Folosește bilanțul electronic.

    Un răspuns bun

    Bilanțul electronic arată doar azotul care își schimbă numărul de oxidare: 3 atomi de cupru cedează 6 electroni, iar fiecare atom de azot primește 3 (de la +5 la +2), deci doar 2 atomi de azot se reduc și dau 2NO. Celelalte molecule de HNO₃ furnizează ionii nitrat din 3Cu(NO₃)₂: 6 atomi de azot rămân la +5. De aceea coeficientul acidului, 8, se află la sfârșit, numărând azotul din toți produșii.

    Un răspuns complet leagă 6 electroni (3 · 2) de 2 atomi de azot reduși (2 · 3) și explică de unde vin celelalte 6 molecule de acid.

Termeni

bilanț electronic
Egalitatea dintre electronii cedați de reducător și electronii primiți de oxidant, pe care se bazează stabilirea coeficienților unei ecuații redox.
coeficient stoechiometric
Număr întreg scris în fața unei formule dintr-o ecuație chimică, care arată în ce raport reacționează substanțele.
semireacție
Jumătate dintr-o reacție redox: scrie separat oxidarea sau reducerea, cu electronii cedați sau primiți.
cel mai mic multiplu comun
Cel mai mic număr întreg divizibil cu mai multe numere date; cu el se egalează electronii cedați și primiți.
termit
Amestec de oxid de fier și aluminiu, folosit industrial la sudarea șinelor prin reacția 2Al + Fe₂O₃ → Al₂O₃ + 2Fe.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Stabilirea coeficienților ecuației unei reacții redox” (MI: Matematică-informatică (2 ore)). Competențe specifice urmărite: 2.2, 3.1, 3.2, 4.2, 5.2.