Chimie IX EN

Capitolul 7 · Legătura covalentăLecția 7.2TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

Molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan și de dioxid de carbon

De ce apa este îndoită, iar dioxidul de carbon stă drept

H₂O și CO₂ au trei atomi fiecare. De ce una este îndoită și cealaltă dreaptă?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 7

Înainte să citești: tu ce crezi?

Cei trei atomi din molecula de apă, H–O–H, formează un unghi. Cât măsoară el?

Vezi răspunsul

Unghiul H–O–H este de aproximativ 104,5°. Oxigenul are două perechi de electroni care nu fac legături, iar ele schimbă forma moleculei față de dioxidul de carbon, unde nu există astfel de perechi la carbon.

Pe aragaz arde metan, CH₄. Din ardere rezultă apă, H₂O, și dioxid de carbon, CO₂, pe care le simți ca abur și ca bulele din apa minerală. Toate trei au atomul central legat de alții prin aceleași legături covalente, dar una este dreaptă, una îndoită și una are forma unei piramide cu patru fețe. Forma vine din numărul de legături și din perechile de electroni rămase libere.

Patru pași ca să desenezi o moleculă

O moleculă se desenează în patru pași. Întâi se adună electronii de valență ai tuturor atomilor. Apoi atomii se leagă prin liniuțe, cu atomul care face cele mai multe legături la mijloc și cu hidrogenul numai la margine. După aceea se adaugă perechi neparticipante, până când hidrogenul are 2 electroni în jurul lui, iar ceilalți atomi au câte 8. La sfârșit se verifică totalul: electronii desenați trebuie să fie tot atâția câți au fost adunați la început.

Verificarea totalului prinde greșelile: dacă la HCl ai desenat 7 sau 9 electroni, desenul este greșit, oricât ar părea de bine echilibrat.

HCl: 1 + 7 = 8 electroni de valență. O pereche comună leagă H de Cl, iar clorul păstrează trei perechi neparticipante: 2 + 6 = 8 electroni. Covalența hidrogenului și a clorului este 1. Molecula are doi atomi, deci este liniară.

Apa și amoniacul: două și trei legături

H₂O: 2 · 1 + 6 = 8 electroni de valență. Oxigenul formează două legături, H–O–H, și are două perechi neparticipante: 4 + 4 = 8 electroni. Covalența oxigenului este 2.

NH₃: 3 · 1 + 5 = 8 electroni de valență. Azotul formează trei legături, în care intră 6 electroni, și are o pereche neparticipantă: 6 + 2 = 8 electroni. Covalența azotului este 3.

Metanul și dioxidul de carbon: patru legături

CH₄: 4 + 4 · 1 = 8 electroni de valență. Carbonul formează patru legături simple cu cei patru atomi de hidrogen și nu are nicio pereche neparticipantă. Covalența carbonului este 4.

CO₂: 4 + 2 · 6 = 16 electroni de valență. Cu două legături simple, O–C–O, carbonul ar avea în jurul lui doar 4 electroni. De aceea, din fiecare oxigen se mută o pereche neparticipantă în legătură și apar două legături duble: O=C=O. Fiecare oxigen păstrează două perechi neparticipante, iar carbonul nu are niciuna: 8 + 8 = 16 electroni.

Covalența se citește din desen: este numărul de liniuțe care pornesc dintr-un atom. În CO₂, carbonul are două legături duble, adică patru liniuțe, deci covalența 4, iar fiecare oxigen are două liniuțe, deci covalența 2.

HClHCl: 8 electronicovalența Cl: 1OHHH₂O: 8 electronicovalența O: 2NHHHNH₃: 8 electronicovalența N: 3CHHHHCH₄: 8 electronicovalența C: 4COOCO₂: 16 electronicovalența C: 4
Figura 1Covalența se citește numărând liniuțele care pornesc dintr-un atom; o legătură dublă din CO₂ se numără ca două liniuțe. Desenul nu arată forma moleculelor.

Forma: ce nu spune formula

Formula arată din ce atomi este făcută molecula, dar nu arată cum sunt așezați în spațiu. Forma se măsoară și se explică prin respingerea dintre perechile de electroni din jurul atomului central: ele se așază cât mai departe unele de altele.

Apa este unghiulară: unghiul H–O–H măsurat în stare gazoasă este de 104,48°, aproape 104,5°. Amoniacul este o piramidă trigonală, cu azotul în vârf și cei trei hidrogeni la bază; unghiul H–N–H este de 106,67°, aproape 107°. Metanul este un tetraedru, cu carbonul în centru și hidrogenii în cele patru vârfuri, iar toate unghiurile H–C–H sunt de 109,5°. Dioxidul de carbon este liniar: unghiul O–C–O este de 180°.

Perechile neparticipante contează: apa și amoniacul au patru perechi în jurul atomului central, ca metanul, dar în apă două dintre ele, iar în amoniac una, nu fac legături, și de aceea unghiurile lor sunt mai mici decât 109,5°.

Pentru curioși

Unghiul de 104,5° este o valoare măsurată pe molecule de apă izolate, în stare gazoasă. În apa lichidă, moleculele se influențează una pe alta, iar unghiul poate fi puțin diferit.

HClHCl, liniarăOCO180°CO₂, liniarăOHH104,5°H₂O, unghiularăHHNH107°NH₃, piramidă trigonalăHHCHH109,5°CH₄, tetraedru
Figura 2Perechile neparticipante, desenate ca nori mici, strâng unghiul: 109,5° fără ele, 107° cu una, 104,5° cu două. Unghiurile sunt cele măsurate; piramida și tetraedrul sunt desenate în perspectivă, iar lungimile legăturilor nu sunt la scară.

Exemplu rezolvat

Formula Lewis a dioxidului de carbon

Se cere formula Lewis a CO₂ și verificarea ei.

Pasul 1. Electronii de valență: carbonul are 4, fiecare oxigen are 6. Total: 4 + 2 · 6 = 16 electroni.

Pasul 2. Carbonul face mai multe legături și stă la mijloc: O–C–O. Două legături simple folosesc 4 electroni.

Pasul 3. Se completează oxigenii până la 8 electroni: fiecare primește trei perechi neparticipante, adică 6 · 2 = 12 electroni. Total desenat: 4 + 12 = 16 electroni, dar carbonul are în jurul lui numai 4.

Pasul 4. Din fiecare oxigen se mută o pereche în legătură. Rezultă O=C=O: patru perechi comune, adică 8 electroni, și patru perechi neparticipante, adică 8 electroni. 8 + 8 = 16, iar fiecare atom are 8 electroni în jurul lui.

Verificare: covalența carbonului este 2 · 2 = 4, a oxigenului 2, iar numărul total de electroni este cel de la pasul 1.

În România

Gazul metan de la Sărmășel

În 1909, la Sărmășel, în județul Mureș, un foraj adus la peste 300 m adâncime căuta săruri de potasiu și a dat în schimb gaz natural, care a ieșit liber la suprafață. Prima producție, din 1913, a fost de 113.000 m³ și a ars sub cazanele sondei. Gazul natural este în cea mai mare parte metan, CH₄, adică aceeași moleculă tetraedrică de mai sus.

Metanul din aragazul tău arde cu oxigenul din aer și dă apă și dioxid de carbon:

CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂O

O moleculă de metan dă o moleculă de CO₂ și două de H₂O: patru atomi de hidrogen merg în două molecule de apă, iar carbonul în dioxid de carbon.

Pe scurt

  1. Formula Lewis se face în patru pași: se adună electronii de valență, se leagă atomii, se adaugă perechile neparticipante, se verifică totalul.
  2. HCl: o legătură, trei perechi neparticipante la clor, liniară. H₂O: două legături, două perechi neparticipante la oxigen, unghiulară (104,5°).
  3. NH₃: trei legături, o pereche neparticipantă la azot, piramidă trigonală (107°). CH₄: patru legături, tetraedru (109,5°).
  4. CO₂: două legături duble, O=C=O, două perechi neparticipante la fiecare oxigen, liniar (180°).
  5. Covalențe: H 1, Cl 1, O 2, N 3, C 4.
  6. Forma moleculei nu rezultă din formulă: ea se măsoară și se explică prin perechile de electroni din jurul atomului central.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitMolecula de apă este dreaptă: H–O–H pe o linie.

    CorectApa este unghiulară, cu un unghi H–O–H de aproximativ 104,5°. Oxigenul are două perechi neparticipante care îndoaie molecula.

  • GreșitCO₂ se scrie O–C–O, cu legături simple.

    CorectCu legături simple carbonul ar avea doar 4 electroni în jurul lui. Formula corectă este O=C=O, cu două legături duble.

  • GreșitMetanul este plat, cu hidrogenii într-un pătrat în jurul carbonului.

    CorectHidrogenii stau în vârfurile unui tetraedru, cu unghiuri de 109,5°. Pătratul este doar o proiecție pe hârtie, în care molecula se desenează plană.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce formă are molecula de apă?

    Răspuns

    b) Unghiulară, cu unghi de aproximativ 104,5°. Oxigenul are două perechi neparticipante, iar molecula este unghiulară.

  2. Câte perechi neparticipante are atomul de azot din NH₃?

    Răspuns

    c) 1. Din cei 8 electroni ai moleculei, 6 sunt în cele trei legături N–H, iar ceilalți 2 formează o pereche neparticipantă.

  3. De ce CO₂ se scrie O=C=O, și nu O–C–O?

    Răspuns

    d) Pentru că, cu legături simple, carbonul ar avea în jurul lui doar 4 electroni. Mutând câte o pereche neparticipantă din fiecare oxigen în legătură, carbonul ajunge la 8 electroni.

  4. Câți electroni de valență are în total molecula CO₂?

    electroni
    Răspuns

    16,0 electroni. Carbonul are 4 electroni de valență, iar fiecare oxigen are câte 6; în total, 4 + 2 · 6 = 16.

  5. Câte perechi neparticipante are în total molecula CO₂, în formula O=C=O?

    perechi
    Răspuns

    4,0 perechi. Fiecare oxigen are două perechi neparticipante, iar carbonul niciuna: 2 · 2 = 4 perechi.

  6. Așază fiecare moleculă după cum atomul ei central (la HCl, atomul de clor) are sau nu perechi neparticipante.

    Răspuns

    Are perechi neparticipante: Oxigenul din H₂O; Azotul din NH₃; Clorul din HCl.

    Nu are perechi neparticipante: Carbonul din CH₄; Carbonul din CO₂.

    Oxigenul din apă are două perechi, azotul din amoniac una, clorul din HCl trei. Carbonul din CH₄ și din CO₂ folosește toți electronii în legături.

  7. Metanul, amoniacul și apa au fiecare patru perechi de electroni în jurul atomului central, dar forme diferite. Ce deosebește cele trei molecule?

    Un răspuns bun

    Metanul are patru perechi comune și este un tetraedru cu unghiuri de 109,5°. Amoniacul are trei perechi comune și una neparticipantă, deci este o piramidă trigonală cu unghiul de circa 107°. Apa are două perechi comune și două neparticipante, deci este unghiulară, cu unghiul de circa 104,5°.

    Un răspuns complet numără perechile comune și pe cele neparticipante la fiecare moleculă și leagă numărul lor de forma moleculei.

Termeni

formulă Lewis
Scriere a moleculei în care electronii de valență apar ca puncte sau ca liniuțe.
pereche neparticipantă
Pereche de electroni de valență care rămâne la un singur atom și nu face parte dintr-o legătură.
covalență
Numărul de legături covalente formate de un atom.
legătură dublă
Legătură formată din două perechi comune de electroni, ca în CO₂.
moleculă unghiulară
Moleculă cu trei atomi care nu stau pe o dreaptă, ca apa.
piramidă trigonală
Formă cu atomul central în vârf și trei atomi la baza triunghiulară, ca în amoniac.
tetraedru
Formă cu atomul central în centru și patru atomi în vârfuri, ca în metan.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan și de dioxid de carbon”; „Legătura covalentă polară; molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan, de dioxid de carbon, de clorometan, de metilamină și de metanol” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 3.4.