Capitolul 7 · Legătura covalentăLecția 7.2TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău
Molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan și de dioxid de carbon
De ce apa este îndoită, iar dioxidul de carbon stă drept
H₂O și CO₂ au trei atomi fiecare. De ce una este îndoită și cealaltă dreaptă?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Cei trei atomi din molecula de apă, H–O–H, formează un unghi. Cât măsoară el?
Vezi răspunsul
Unghiul H–O–H este de aproximativ 104,5°. Oxigenul are două perechi de electroni care nu fac legături, iar ele schimbă forma moleculei față de dioxidul de carbon, unde nu există astfel de perechi la carbon.
Pe aragaz arde metan, CH₄. Din ardere rezultă apă, H₂O, și dioxid de carbon, CO₂, pe care le simți ca abur și ca bulele din apa minerală. Toate trei au atomul central legat de alții prin aceleași legături covalente, dar una este dreaptă, una îndoită și una are forma unei piramide cu patru fețe. Forma vine din numărul de legături și din perechile de electroni rămase libere.
Patru pași ca să desenezi o moleculă
O moleculă se desenează în patru pași. Întâi se adună electronii de valență ai tuturor atomilor. Apoi atomii se leagă prin liniuțe, cu atomul care face cele mai multe legături la mijloc și cu hidrogenul numai la margine. După aceea se adaugă perechi neparticipante, până când hidrogenul are 2 electroni în jurul lui, iar ceilalți atomi au câte 8. La sfârșit se verifică totalul: electronii desenați trebuie să fie tot atâția câți au fost adunați la început.
Verificarea totalului prinde greșelile: dacă la HCl ai desenat 7 sau 9 electroni, desenul este greșit, oricât ar părea de bine echilibrat.
HCl: 1 + 7 = 8 electroni de valență. O pereche comună leagă H de Cl, iar clorul păstrează trei perechi neparticipante: 2 + 6 = 8 electroni. Covalența hidrogenului și a clorului este 1. Molecula are doi atomi, deci este liniară.
Apa și amoniacul: două și trei legături
H₂O: 2 · 1 + 6 = 8 electroni de valență. Oxigenul formează două legături, H–O–H, și are două perechi neparticipante: 4 + 4 = 8 electroni. Covalența oxigenului este 2.
NH₃: 3 · 1 + 5 = 8 electroni de valență. Azotul formează trei legături, în care intră 6 electroni, și are o pereche neparticipantă: 6 + 2 = 8 electroni. Covalența azotului este 3.
Metanul și dioxidul de carbon: patru legături
CH₄: 4 + 4 · 1 = 8 electroni de valență. Carbonul formează patru legături simple cu cei patru atomi de hidrogen și nu are nicio pereche neparticipantă. Covalența carbonului este 4.
CO₂: 4 + 2 · 6 = 16 electroni de valență. Cu două legături simple, O–C–O, carbonul ar avea în jurul lui doar 4 electroni. De aceea, din fiecare oxigen se mută o pereche neparticipantă în legătură și apar două legături duble: O=C=O. Fiecare oxigen păstrează două perechi neparticipante, iar carbonul nu are niciuna: 8 + 8 = 16 electroni.
Covalența se citește din desen: este numărul de liniuțe care pornesc dintr-un atom. În CO₂, carbonul are două legături duble, adică patru liniuțe, deci covalența 4, iar fiecare oxigen are două liniuțe, deci covalența 2.
Forma: ce nu spune formula
Formula arată din ce atomi este făcută molecula, dar nu arată cum sunt așezați în spațiu. Forma se măsoară și se explică prin respingerea dintre perechile de electroni din jurul atomului central: ele se așază cât mai departe unele de altele.
Apa este unghiulară: unghiul H–O–H măsurat în stare gazoasă este de 104,48°, aproape 104,5°. Amoniacul este o piramidă trigonală, cu azotul în vârf și cei trei hidrogeni la bază; unghiul H–N–H este de 106,67°, aproape 107°. Metanul este un tetraedru, cu carbonul în centru și hidrogenii în cele patru vârfuri, iar toate unghiurile H–C–H sunt de 109,5°. Dioxidul de carbon este liniar: unghiul O–C–O este de 180°.
Perechile neparticipante contează: apa și amoniacul au patru perechi în jurul atomului central, ca metanul, dar în apă două dintre ele, iar în amoniac una, nu fac legături, și de aceea unghiurile lor sunt mai mici decât 109,5°.
Pentru curioși
Unghiul de 104,5° este o valoare măsurată pe molecule de apă izolate, în stare gazoasă. În apa lichidă, moleculele se influențează una pe alta, iar unghiul poate fi puțin diferit.
Exemplu rezolvat
Formula Lewis a dioxidului de carbon
Se cere formula Lewis a CO₂ și verificarea ei.
Pasul 1. Electronii de valență: carbonul are 4, fiecare oxigen are 6. Total: 4 + 2 · 6 = 16 electroni.
Pasul 2. Carbonul face mai multe legături și stă la mijloc: O–C–O. Două legături simple folosesc 4 electroni.
Pasul 3. Se completează oxigenii până la 8 electroni: fiecare primește trei perechi neparticipante, adică 6 · 2 = 12 electroni. Total desenat: 4 + 12 = 16 electroni, dar carbonul are în jurul lui numai 4.
Pasul 4. Din fiecare oxigen se mută o pereche în legătură. Rezultă O=C=O: patru perechi comune, adică 8 electroni, și patru perechi neparticipante, adică 8 electroni. 8 + 8 = 16, iar fiecare atom are 8 electroni în jurul lui.
Verificare: covalența carbonului este 2 · 2 = 4, a oxigenului 2, iar numărul total de electroni este cel de la pasul 1.
În România
Gazul metan de la Sărmășel
În 1909, la Sărmășel, în județul Mureș, un foraj adus la peste 300 m adâncime căuta săruri de potasiu și a dat în schimb gaz natural, care a ieșit liber la suprafață. Prima producție, din 1913, a fost de 113.000 m³ și a ars sub cazanele sondei. Gazul natural este în cea mai mare parte metan, CH₄, adică aceeași moleculă tetraedrică de mai sus.
Metanul din aragazul tău arde cu oxigenul din aer și dă apă și dioxid de carbon:
CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂O
O moleculă de metan dă o moleculă de CO₂ și două de H₂O: patru atomi de hidrogen merg în două molecule de apă, iar carbonul în dioxid de carbon.
Pe scurt
- Formula Lewis se face în patru pași: se adună electronii de valență, se leagă atomii, se adaugă perechile neparticipante, se verifică totalul.
- HCl: o legătură, trei perechi neparticipante la clor, liniară. H₂O: două legături, două perechi neparticipante la oxigen, unghiulară (104,5°).
- NH₃: trei legături, o pereche neparticipantă la azot, piramidă trigonală (107°). CH₄: patru legături, tetraedru (109,5°).
- CO₂: două legături duble, O=C=O, două perechi neparticipante la fiecare oxigen, liniar (180°).
- Covalențe: H 1, Cl 1, O 2, N 3, C 4.
- Forma moleculei nu rezultă din formulă: ea se măsoară și se explică prin perechile de electroni din jurul atomului central.
Greșeli frecvente
GreșitMolecula de apă este dreaptă: H–O–H pe o linie.
CorectApa este unghiulară, cu un unghi H–O–H de aproximativ 104,5°. Oxigenul are două perechi neparticipante care îndoaie molecula.
GreșitCO₂ se scrie O–C–O, cu legături simple.
CorectCu legături simple carbonul ar avea doar 4 electroni în jurul lui. Formula corectă este O=C=O, cu două legături duble.
GreșitMetanul este plat, cu hidrogenii într-un pătrat în jurul carbonului.
CorectHidrogenii stau în vârfurile unui tetraedru, cu unghiuri de 109,5°. Pătratul este doar o proiecție pe hârtie, în care molecula se desenează plană.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce formă are molecula de apă?
Răspuns
b) Unghiulară, cu unghi de aproximativ 104,5°. Oxigenul are două perechi neparticipante, iar molecula este unghiulară.
Câte perechi neparticipante are atomul de azot din NH₃?
Răspuns
c) 1. Din cei 8 electroni ai moleculei, 6 sunt în cele trei legături N–H, iar ceilalți 2 formează o pereche neparticipantă.
De ce CO₂ se scrie O=C=O, și nu O–C–O?
Răspuns
d) Pentru că, cu legături simple, carbonul ar avea în jurul lui doar 4 electroni. Mutând câte o pereche neparticipantă din fiecare oxigen în legătură, carbonul ajunge la 8 electroni.
Câți electroni de valență are în total molecula CO₂?
electroniRăspuns
16,0 electroni. Carbonul are 4 electroni de valență, iar fiecare oxigen are câte 6; în total, 4 + 2 · 6 = 16.
Câte perechi neparticipante are în total molecula CO₂, în formula O=C=O?
perechiRăspuns
4,0 perechi. Fiecare oxigen are două perechi neparticipante, iar carbonul niciuna: 2 · 2 = 4 perechi.
Așază fiecare moleculă după cum atomul ei central (la HCl, atomul de clor) are sau nu perechi neparticipante.
Răspuns
Are perechi neparticipante: Oxigenul din H₂O; Azotul din NH₃; Clorul din HCl.
Nu are perechi neparticipante: Carbonul din CH₄; Carbonul din CO₂.
Oxigenul din apă are două perechi, azotul din amoniac una, clorul din HCl trei. Carbonul din CH₄ și din CO₂ folosește toți electronii în legături.
Metanul, amoniacul și apa au fiecare patru perechi de electroni în jurul atomului central, dar forme diferite. Ce deosebește cele trei molecule?
Un răspuns bun
Metanul are patru perechi comune și este un tetraedru cu unghiuri de 109,5°. Amoniacul are trei perechi comune și una neparticipantă, deci este o piramidă trigonală cu unghiul de circa 107°. Apa are două perechi comune și două neparticipante, deci este unghiulară, cu unghiul de circa 104,5°.
Un răspuns complet numără perechile comune și pe cele neparticipante la fiecare moleculă și leagă numărul lor de forma moleculei.
Termeni
- formulă Lewis
- Scriere a moleculei în care electronii de valență apar ca puncte sau ca liniuțe.
- pereche neparticipantă
- Pereche de electroni de valență care rămâne la un singur atom și nu face parte dintr-o legătură.
- covalență
- Numărul de legături covalente formate de un atom.
- legătură dublă
- Legătură formată din două perechi comune de electroni, ca în CO₂.
- moleculă unghiulară
- Moleculă cu trei atomi care nu stau pe o dreaptă, ca apa.
- piramidă trigonală
- Formă cu atomul central în vârf și trei atomi la baza triunghiulară, ca în amoniac.
- tetraedru
- Formă cu atomul central în centru și patru atomi în vârfuri, ca în metan.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Chemistry 2e, 7.3 Lewis Symbols and Structures – pașii de construire a unei formule Lewis; apa și amoniacul; CO₂ cu două legături duble; hidrogenul cu dublet
- OpenStax – Chemistry 2e, 7.6 Molecular Structure and Polarity – formele moleculelor, unghiul tetraedric de 109,5° și unghiul liniar de 180°; respingerea dintre perechile de electroni
- NIST CCCBDB – Experimental bond angles of type aHOH – unghiul H–O–H al apei, 104,48° (geometrie de echilibru, molecula în stare gazoasă)
- NIST CCCBDB – Experimental bond angles of type aHNH – unghiul H–N–H al amoniacului, 106,67°
- Romgaz – History – 1909, Sărmășel: foraj la peste 300 m după săruri de potasiu, din care a ieșit gaz natural
- Romgaz – Natural gas production – Sărmășel în județul Mureș; prima producție de gaz, 1913, 113.000 m³, folosită la cazanele sondei
- U.S. Energy Information Administration – Natural gas explained – metanul, CH₄, este cel mai mare component al gazului natural
Din programă: „Molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan și de dioxid de carbon”; „Legătura covalentă polară; molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan, de dioxid de carbon, de clorometan, de metilamină și de metanol” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 3.4.