Chimie IX EN
Diagramă cu 11 bare, energiile de ionizare succesive ale sodiului, de la 5,14 eV la 1.648,70 eV, pe scară logaritmică. Barele sunt de trei feluri: pline (valori experimentale), hașurate (semiempirice) și cu contur punctat (calculate). Între primul și al doilea electron și între al nouălea și al zecelea apar salturi. În stânga sus, schema atomului de sodiu, cu straturile K, L și M.

Învelișul de electroni al atomului. Caracter metalic. Caracter nemetalic

Capitolul 4

Atomul – unde stau electronii

Unde stau electronii într-un atom?

Dintr-un atom de sodiu se pot smulge electroni, unul după altul, iar fiecare cere o energie diferită. Șirul acestor energii arată cum sunt grupați electronii în atom. Începe cu o predicție, apoi rupe electroni.

Primul electron al sodiului cere 5,14 eV

Un atom de sodiu gazos are 11 electroni. Smulgerea primului cere 5,14 eV, adică 496 kJ/mol (un electronvolt pe atom este 96,485 kJ pe mol de atomi).

Bara din imagine are deasupra un cerc: semnul unei valori experimentale. Scara este logaritmică: fiecare linie numerotată este de zece ori mai sus decât cea dinainte.

Cât cere al doilea electron?

Al doilea electron cere de 9,2 ori mai mult

Bara a doua urcă la 47,29 eV (4.562 kJ/mol), față de 5,14 eV pentru primul. După primul electron, atomul a devenit ionul Na⁺, cu 10 electroni; după al doilea, este Na²⁺, cu nouă electroni.

Pe o scară logaritmică, un salt de 9,2 ori ocupă aproape o linie întreagă a grilei, care înseamnă zece ori. Numerele din bula albă și din căsuțele de citire dau mărimea reală.

Al doilea electron este scos dintr-un strat plin, apropiat de nucleu. Valoarea lui este tot experimentală.

Cei 11 electroni se despart în grupe de 1, 8 și 2

Rupe-i pe toți. După primul salt, următorii opt electroni cer între 47,29 și 299,86 eV, fără alt salt mare. Al zecelea cere 1.465,10 eV, de 4,9 ori mai mult decât al nouălea.

Culorile și parantezele arată grupele: stratul M cu 1, stratul L cu 8, stratul K cu 2. Grupele sunt un desen al schemei; saltul este în valori.

Felul fiecărei valori îl scrie NIST. Bara plină și cercul: valoare experimentală. Bara hașurată, rombul și parantezele drepte: semiempirică, dedusă din valori experimentale prin interpolare sau alte metode. Contur punctat, triunghi și paranteze rotunde: calculată. La sodiu sunt trei experimentale, cinci semiempirice și trei calculate.

Saltul se mută cu un pas la fiecare element

Alege un element. Primul salt vine la magneziu după electronul 2 (de 5,3 ori), la aluminiu după electronul 3 (de 4,2 ori), la siliciu după electronul 4 (de 3,7 ori). Locul lui este numărul electronilor de pe stratul exterior.

Al doilea salt, spre stratul K, vine după electronul Z − 2. Ultimele trei valori ale fiecărui element sunt calculate, nu experimentale: NIST nu are pentru ele valori din spectre.

Locul primului salt este numărul electronilor de valență

Imaginea arată toate cele opt elemente. Fiecare rând este un element, fiecare coloană un electron smuls, culoarea arată energia (mai cald, mai mult), iar forma felul valorii.

Linia albă plină vine după electronii de valență: Na 1, Mg 2, Al 3, Si 4, P 5, S 6, Cl 7, Ar 8. Linia punctată desparte stratul L de stratul K. Atinge o celulă ca să-i vezi valoarea.

La elementele principale, numărul electronilor de valență este numărul grupei la grupele 1 și 2 și numărul grupei minus zece la grupele 13–18.

Primul salt stă pe valori experimentale la șase din opt elemente, al doilea pe valori calculate

Au rămas luminoase numai valorile experimentale. La șase elemente din cele opt, ambele valori de lângă primul salt sunt experimentale. La fosfor și argon, una dintre ele este semiempirică: P: 65,03 → 220,43 eV; Ar: 143,46 → 422,60 eV.

Al doilea salt, spre stratul K, are pe ambele părți valori calculate la toate cele opt elemente. Aici saltul rezultă din calcul, nu din spectre.

Energiile de ionizare nu arată straturile direct; arată un șir cu salturi, iar straturile sunt explicația lui. Cu cât mai multe valori experimentale stau de ambele părți ale unui salt, cu atât explicația are un sprijin mai bun.

În aceeași perioadă, primele energii nu cresc în linie dreaptă

Pentru matematică-informatică și științe ale naturii

Primele energii ale elementelor de la sodiu la argon, în eV: Na 5,14; Mg 7,65; Al 5,99; Si 8,15; P 10,49; S 10,36; Cl 12,97; Ar 15,76. Toate sunt experimentale. Aluminiul (5,99) este sub magneziu (7,65), iar sulful (10,36) sub fosfor (10,49).

Explicația cere substraturi: la aluminiu electronul smuls este 3p, mai puțin legat decât 3s, iar la sulf, în substratul 3p⁴, doi electroni din aceeași căsuță se resping și unul pleacă mai ușor. Substraturile sunt un model; scăderile sunt în valori.

Lecția despre orbitali și substraturi

Acum explică tu

Un element are primul salt al energiilor de ionizare după al patrulea electron. Cercetează rândurile din imagine și găsește-l.

Spune, în câteva propoziții, ce element este, câți electroni de valență are și între ce două valori se află saltul.

Compară cu un răspuns

Este siliciul. Primul salt vine după al patrulea electron: de la 45,14 eV la 166,77 eV, adică de 3,7 ori. Siliciul are patru electroni de valență, configurația 2, 8, 4, și se află în grupa 14.

Lecția despre configurația pe straturi · Lecția despre configurațiile de la hidrogen la argon

Valori NIST și schemă. Valori din baza de date NIST (ver. 5.12, interogată la 16.11.2026), de trei feluri, pe care NIST le marchează la fiecare: experimentale (bară plină, cerc; valori evaluate din spectre măsurate), semiempirice (bară hașurată, romb, între paranteze drepte: deduse din valori experimentale prin interpolare, extrapolare sau alte metode semiempirice) și calculate (contur punctat, triunghi, între paranteze rotunde: din calcul teoretic, nu din date experimentale evaluate). Din cele 116 valori, 33 sunt experimentale, 59 semiempirice și 24 calculate. Primul salt are valori experimentale pe ambele părți la șase din cele opt elemente; al doilea are valori calculate pe ambele părți la toate cele opt. Energia este pentru atomi sau ioni izolați, în stare gazoasă; kJ/mol se calculează din eV cu 1 eV = 96,485 kJ/mol. Atomul din stânga este o schemă pe straturi: arată câți electroni sunt pe fiecare strat, nu locul lor real, iar electronii nu se rotesc pe cercuri. Atomii și ionii nu au culoare: sunt desenați enorm de măriți.

Surse și credite. NIST Atomic Spectra Database (ver. 5.12), „Ground States and Ionization Energies”, A. Kramida, Yu. Ralchenko, J. Reader și NIST ASD Team (2024), sursa, DOI 10.18434/T4W30F, interogat la 16.11.2026; lucrare a guvernului SUA, domeniu public. Sarcina elementară și numărul lui Avogadro: valori exacte din Sistemul Internațional, NIST CODATA.

Aceleași date, ca tabel
Energiile de ionizare succesive, în eV, valori NIST. Fără semn: experimentală. Între paranteze drepte [ ]: semiempirică. Între paranteze rotunde ( ): calculată.
Electronul smulsNaMgAlSiPSClAr
15,147,655,998,1510,4910,3612,9715,76
247,2915,0418,8316,35[19,77]23,3423,8127,63
3[71,62]80,1428,4533,4930,20[34,86][39,80][40,73]
4[98,94][109,27]119,9945,1451,44[47,22][53,24][59,58]
5138,40[141,33][153,83]166,7765,0372,59[67,68][74,84]
6[172,23][186,76][190,49][205,28][220,43]88,05[96,94]91,29
7[208,50][225,02][241,76][246,57][263,57]280,95114,20[124,41]
8[264,19][265,92][284,64][303,59][309,60]328,79348,31[143,46]
9(299,86)[327,99][330,21][351,28][372,31][379,84]400,85[422,60]
10(1.465)(367,49)[398,65][401,38][424,40][447,70][456,70][479,76]
11(1.649)(1.762)(442,00)[476,27][479,44][504,55][530,00][540,40]
12(1.963)(2.086)(523,41)[560,62][564,41][591,58][619,00]
13(2.304)(2.438)(611,74)[651,96][656,30][685,50]
14(2.673)(2.817)(706,99)[750,23][755,13]
15(3.070)(3.224)(809,20)[855,50]
16(3.494)(3.658)(918,38)
17(3.946)(4.121)
18(4.426)
Pe element: primul electron în kJ/mol, câte valori sunt experimentale / semiempirice / calculate, și cele două salturi.
ElementPrimul electronValori exp. / semiemp. / calc.Primul saltAl doilea salt
Na, sodiuNa⁺: 496 kJ/mol3 / 5 / 3după electronul 1: ×9,2după electronul 9: ×4,9
Mg, magneziuMg⁺: 738 kJ/mol3 / 6 / 3după electronul 2: ×5,3după electronul 10: ×4,8
Al, aluminiuAl⁺: 578 kJ/mol4 / 6 / 3după electronul 3: ×4,2după electronul 11: ×4,7
Si, siliciuSi⁺: 787 kJ/mol5 / 6 / 3după electronul 4: ×3,7după electronul 12: ×4,7
P, fosforP⁺: 1.012 kJ/mol4 / 8 / 3după electronul 5: ×3,4după electronul 13: ×4,6
S, sulfS⁺: 1.000 kJ/mol6 / 7 / 3după electronul 6: ×3,2după electronul 14: ×4,6
Cl, clorCl⁺: 1.251 kJ/mol5 / 9 / 3după electronul 7: ×3,0după electronul 15: ×4,5
Ar, argonAr⁺: 1.521 kJ/mol3 / 12 / 3după electronul 8: ×2,9după electronul 16: ×4,5

Lecțiile capitolului

Lecții: 2 lecții TC, 2 lecții MI, 1 lecție SN. Insigna fiecărei lecții spune cărui profil îi aparține.

Ce profil ai?

  1. 4.1Ce se schimbă când adaugi sau scoți o particulă dintr-un atom TC · în plus față de profilul tăuConfigurația electronică pe straturi a primelor 20 de elemente chimice din Tabelul periodicAtomul de sodiu și ionul Na⁺ sunt același element? Dar doi atomi de clor care cântăresc diferit?
  2. 4.2Câți electroni încap pe un strat: primele 20 de elemente TC · în plus față de profilul tăuConfigurația electronică pe straturi a primelor 20 de elemente chimice din Tabelul periodicSodiul pierde ușor un electron, dar al doilea cere de peste nouă ori mai multă energie. Ce spune asta despre cum sunt așezați electronii?
  3. 4.3Unde este probabil să găsești electronul: orbitali și substraturi MI · în plus față de profilul tăuOrbitali, substraturi; ocuparea cu electroni a straturilor și substraturilorPe stratul al doilea încap opt electroni. Sunt toți opt la fel de legați de nucleu?
  4. 4.4Cum scrii configurația oricărui element de la hidrogen la argon MI · în plus față de profilul tăuConfigurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2 și 3 ale Tabelului periodicȚi se spune că un atom are trei electroni necuplați pe ultimul strat. Cum afli ce element este?
  5. 4.5De ce 4s se ocupă înaintea lui 3d, iar cromul și cuprul sunt excepții SN · în plus față de profilul tăuConfigurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2, 3 și 4 ale Tabelului periodicLa argon, stratul al treilea are 8 electroni, deși ar încăpea 18. Unde intră al 19-lea electron, al potasiului?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 4Pentru clasă: proiector, fișe, test comun