Chimie IX EN

Capitolul 8 · Între moleculeLecția 8.1MI Matematică-informatică (2 ore) · în plus față de profilul tău

Legătură dipol-dipol, legătură de hidrogen, forțe London

De ce clorul este gaz, bromul lichid și iodul solid

Clorul, bromul și iodul sunt făcute din molecule asemănătoare. De ce unul este gaz, altul lichid și al treilea solid?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 8

Înainte să citești: tu ce crezi?

La 20 °C, clorul (Cl₂) este gaz, iar bromul (Br₂) este lichid. Ambele molecule sunt nepolare. Ce explică diferența?

Vezi răspunsul

Moleculele de brom au 70 de electroni, cele de clor 34. Cu cât norul de electroni este mai mare, cu atât atracția dintre molecule, numită forță London, este mai mare. Bromul lichid fierbe la 59 °C, dar legătura Br–Br rămâne întreagă.

Într-o butelie de aragaz, butanul este lichid. Deschizi robinetul, presiunea scade, iar lichidul fierbe încet și iese ca gaz, care arde la flacără. Moleculele de butan sunt aceleași în lichid și în gaz; singura schimbare este că s-au depărtat unele de altele.

Trei halogeni, trei stări de agregareCe vezi

La 20 °C, clorul este gaz, bromul este lichid și iodul este solid. Starea la o temperatură dată se citește din temperaturile de topire și de fierbere: bromul se topește la −7 °C și fierbe la 59 °C, deci 20 °C se află între cele două temperaturi și bromul este lichid. Iodul se topește la 114 °C, deci la 20 °C este solid. Clorul fierbe la −34 °C, mult sub 20 °C, deci este gaz.

Cele trei substanțe sunt formate din molecule diatomice nepolare, Cl₂, Br₂ și I₂, cu aceeași legătură covalentă simplă. Diferența dintre stările lor vine din atracțiile dintre molecule; legătura din interiorul lor este aceeași.

Legătura din moleculă și atracția dintre moleculeCe fac particulele

Doi atomi de clor dintr-o moleculă se țin prin legătură covalentă. Între moleculele vecine acționează atracții mult mai slabe, numite interacțiuni intermoleculare. Când un lichid fierbe, moleculele se depărtează unele de altele și se rup aceste atracții; legăturile din interiorul moleculelor rămân întregi.

Ordinul de mărime se vede la acidul clorhidric gazos, HCl. Ruperea legăturii H–Cl cere 432 kJ/mol. Evaporarea lichidului HCl cere doar 16,2 kJ/mol, la temperatura lui de fierbere. Raportul este 432 : 16,2 ≈ 26,7, deci legătura din moleculă este de aproximativ 27 de ori mai tare decât atracțiile dintre molecule. Vaporii care se ridică din lichid sunt tot molecule HCl.

Dipol–dipol: capetele cu sarcini opuse se atragCe fac particulele

Molecula HCl este polară: clorul, mai electronegativ, are o sarcină parțial negativă (δ−), iar hidrogenul una parțial pozitivă (δ+). În lichid, moleculele polare se orientează cu capătul pozitiv spre capătul negativ al vecinei. Atracția dintre dipolii permanenți se numește legătură dipol–dipol (în manuale, și interacțiune dipol–dipol).

HClδ+δ−HClδ+δ−în moleculă:legătură covalentăîntre molecule:atracție dipol–dipolruperea legăturii H–Cl: 432 kJ/molevaporarea HCl: 16,2 kJ/mol≈ 27 de ori mai puțin
Figura 1Ruperea legăturii H–Cl din moleculă (linia) cere 432 kJ/mol; evaporarea HCl, care rupe numai atracțiile dintre molecule (punctele), cere 16,2 kJ/mol. Barele sunt desenate la scară.

Forțele London: și moleculele nepolare se atragCe fac particulele

Electronii unei molecule nepolare sunt în mișcare continuă. Pentru o fracțiune de secundă, ei pot fi mai mulți la un capăt al moleculei decât la celălalt și apare un dipol instantaneu. Acesta deformează norul de electroni al moleculei vecine și o transformă în dipol, orientat așa încât cele două se atrag. Atracția se numește forță London sau forță de dispersie; a fost explicată în 1930 de fizicianul Fritz London. Ea există între toate moleculele, polare sau nepolare, și între atomii gazelor rare.

În serii asemănătoare, cu cât molecula are mai mulți electroni, cu atât norul ei se deformează mai ușor și atracția London este mai mare. Gazele rare arată efectul fără nicio altă forță: heliul (2 electroni) fierbe la −269 °C, neonul (10) la −246 °C, argonul (18) la −186 °C, kriptonul (36) la −153 °C, xenonul (54) la −108 °C. La halogeni, trendul este același: F₂ (18 electroni) fierbe la −188 °C, Cl₂ (34) la −34 °C, Br₂ (70) la 59 °C, I₂ (106) la 184 °C.

Pentru curioși

Forma moleculei contează. Butanul și izobutanul au aceeași formulă, C₄H₁₀, și același număr de electroni, dar butanul, cu lanțul întins, fierbe la −0,5 °C, iar izobutanul, mai compact, la −11,7 °C. Moleculele alungite se ating pe o suprafață mai mare și se atrag mai tare.

1. Nori de electronisimetriciCl₂Cl₂2. Apare un dipolinstantaneuδ+δ−3. Vecina devine dipol:se atrag (forță London)δ+δ−δ+δ−
Figura 2Un dipol de o clipă într-o moleculă Cl₂ deformează norul de electroni al vecinei, iar cele două se atrag: aceasta este forța London. Desenul este o schemă; norii nu au margini precise.

Cum se scrie interacțiunea și cum se compară substanțeleCum se scrie

Atracția dintre molecule se notează cu puncte, ca să nu se confunde cu linia legăturii covalente:

Hδ+–Clδ− ··· Hδ+–Clδ−

Pentru a ordona temperaturile de fierbere, mai întâi se numără electronii, pentru că forțele London cresc cu ei, apoi se verifică polaritatea. H₂ are 2 electroni, este nepolară și fierbe la −253 °C. HCl are 18 electroni, este polară și fierbe la −85 °C. Cl₂ are 34 de electroni, este nepolară și fierbe la −34 °C.

Clorul nepolar fierbe deci mai sus decât HCl polar: cei 34 de electroni dau o atracție London mai mare decât ce adaugă dipolul lui HCl. Este capcana clasică a temei. La același număr de electroni și la forme asemănătoare, polaritatea face diferența: argonul și HCl au câte 18 electroni, iar argonul fierbe la −186 °C, HCl la −85 °C.

Exemplu rezolvat

Ordonează H₂, F₂, HCl și Cl₂ după temperatura de fierbere

Se cere ordinea crescătoare a temperaturilor de fierbere pentru H₂, F₂, HCl și Cl₂.

Pasul 1, numărul de electroni: H₂ are 2 · 1 = 2; F₂ are 2 · 9 = 18; HCl are 1 + 17 = 18; Cl₂ are 2 · 17 = 34.

Pasul 2, polaritatea: H₂, F₂ și Cl₂ sunt nepolare; HCl este polară.

Pasul 3, ordonarea: H₂ are cei mai puțini electroni și fierbe cel mai jos. F₂ și HCl au același număr de electroni, iar HCl are în plus atracția dipol–dipol, deci fierbe mai sus decât F₂. Cl₂ are aproape dublul electronilor lui HCl și fierbe cel mai sus.

Rezultat: H₂ < F₂ < HCl < Cl₂. Valorile măsurate confirmă ordinea: −253 °C, −188 °C, −85 °C, −34 °C. Verificare: toate patru sunt sub 0 °C, deci toate sunt gaze la temperatura camerei, ca în realitate.

În România

Butelia de aragaz

Butelia de aragaz conține gaz petrolier lichefiat (GPL). Fișa de securitate a produsului GPL butan, publicată de Petrom, dă hidrocarburile cu patru atomi de carbon la cel puțin 90% din masă și pe cele cu trei atomi de carbon la cel mult 10%. Butanul fierbe la −0,5 °C, iar propanul la −42,1 °C, la presiune normală. Fișa indică o presiune de vapori de cel mult 750 kPa la 50 °C, adică de aproximativ 7,4 ori presiunea atmosferică normală.

Moleculele ambelor hidrocarburi sunt nepolare, deci între ele acționează doar forțe London. Propanul are 26 de electroni, butanul 34, iar propanul fierbe mai jos. Când deschizi robinetul, presiunea de deasupra lichidului scade, lichidul fierbe și moleculele trec în gaz.

Pe scurt

  1. Interacțiunile intermoleculare sunt mult mai slabe decât legăturile covalente din moleculă: pentru HCl, 16,2 kJ/mol la evaporare față de 432 kJ/mol pentru legătura H–Cl.
  2. La topire și la fierbere se rup atracțiile dintre molecule; legăturile din interiorul moleculelor rămân întregi.
  3. Legătura dipol–dipol apare între molecule polare, între capătul δ+ al unei molecule și capătul δ− al alteia (de exemplu HCl).
  4. Forțele London (de dispersie) există între toate moleculele; ele cresc cu numărul de electroni: F₂ și Cl₂ sunt gaze, Br₂ este lichid, I₂ este solid.
  5. Ordinea temperaturilor de fierbere H₂ < HCl < Cl₂ arată că numărul de electroni poate conta mai mult decât polaritatea.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitCând fierbe HCl, se rup legăturile H–Cl.

    CorectSe rup atracțiile dintre molecule. Vaporii sunt tot molecule HCl, cu legătura H–Cl întreagă.

  • GreșitForțele London există numai între moleculele nepolare.

    CorectEle există între toate moleculele. HCl are atât atracții dipol–dipol, cât și forțe London.

  • GreșitHCl este polară, deci fierbe mai sus decât Cl₂, care este nepolar.

    CorectCl₂ are 34 de electroni și HCl numai 18, iar forțele London ale lui Cl₂ sunt mai mari. Cl₂ fierbe la −34 °C, HCl la −85 °C.

Verifică-te

8 întrebări. La primele 7 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce se rupe predominant când fierbe lichidul HCl?

    Răspuns

    b) Atracțiile dintre molecule. Vaporii de HCl sunt formați din molecule întregi. Se rup numai atracțiile dintre molecule, de ordinul a 16 kJ/mol.

  2. Care dintre substanțe are cea mai mare temperatură de fierbere: H₂, F₂, HCl sau Cl₂?

    Răspuns

    d) Cl₂. Cl₂ are 34 de electroni, deci cele mai mari forțe London. HCl este polară, dar are doar 18 electroni.

  3. Între ce molecule acționează forțele London?

    Răspuns

    c) Între toate moleculele. Dipolii instantanei apar în orice nor de electroni, indiferent dacă molecula are sau nu dipol permanent.

  4. Argonul și HCl au același număr de electroni (18). De ce fierbe HCl cu aproape 100 °C mai sus?

    Răspuns

    b) HCl are atracții dipol–dipol în plus față de forțele London. Cu același număr de electroni, forțele London sunt comparabile, iar polaritatea lui HCl adaugă atracția dipol–dipol.

  5. Evaporarea lichidului HCl cere 16,2 kJ pentru fiecare mol, la temperatura de fierbere. Câți kJ cere evaporarea a 73 g de HCl? Se dă M(HCl) = 36,5 g/mol. Rotunjește la o zecimală.

    kJ
    Răspuns

    32,4 kJ. n = 73 : 36,5 = 2 mol; Q = 2 · 16,2 = 32,4 kJ. Ruperea legăturilor H–Cl din aceiași 2 moli ar cere 2 · 432 = 864 kJ.

  6. Câți electroni are o moleculă de brom, Br₂? (Z pentru brom este 35.)

    electroni
    Răspuns

    70 de electroni. Fiecare atom de brom are 35 de electroni; molecula are 2 · 35 = 70.

  7. Ordonează gazele rare de la cea mai mică la cea mai mare temperatură de fierbere.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Heliu
    2. Neon
    3. Argon
    4. Kripton
    5. Xenon

    Temperatura de fierbere crește cu numărul de electroni: 2, 10, 18, 36, 54.

  8. HCl este polară, iar Cl₂ este nepolară. Explică de ce Cl₂ fierbe totuși mai sus.

    Un răspuns bun

    Ambele substanțe au forțe London, iar HCl are în plus atracții dipol–dipol. Molecula Cl₂ are însă 34 de electroni, față de 18 la HCl, deci norul ei se deformează mai ușor și forțele London dintre moleculele de Cl₂ sunt mult mai mari. Câștigul de la dipol nu acoperă această diferență, așa că Cl₂ (−34 °C) fierbe mai sus decât HCl (−85 °C).

    Un răspuns complet numește ambele tipuri de forțe, compară numărul de electroni și concluzionează cu valorile temperaturilor.

Termeni

interacțiune intermoleculară
Atracție slabă între molecule, mult mai mică decât legătura covalentă din interiorul lor.
legătură dipol–dipol
Atracția dintre capătul pozitiv al unei molecule polare și capătul negativ al alteia.
forță London (de dispersie)
Atracția dintre dipolii instantanei care apar în norul de electroni al oricărei molecule sau al oricărui atom.
dipol instantaneu
Separare trecătoare a sarcinilor într-o moleculă nepolară, provocată de mișcarea electronilor.
moleculă polară
Moleculă în care centrul sarcinilor parțiale pozitive nu coincide cu cel al sarcinilor parțiale negative.
temperatură de fierbere
Temperatura la care un lichid trece în gaz în toată masa lui, la o presiune dată.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Legătură dipol-dipol, legătură de hidrogen, forțe London” (MI: Matematică-informatică (2 ore)). Competențe specifice urmărite: 1.4, 2.4, 4.4, 5.4.