Chimie IX EN

Capitolul 2 · Reacțiile chimiceLecția 2.3TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

Reacții fără/ cu modificarea numărului de oxidare

Cum afli dacă o reacție schimbă numărul de oxidare

Un cui de fier într-o soluție albastră se acoperă cu cupru, iar două soluții incolore dau un solid alb. Ce deosebește cele două reacții?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 2

Înainte să citești: tu ce crezi?

Trei reacții: HCl cu NaOH (neutralizare), AgNO₃ cu NaCl (precipitare) și fierul în soluție de CuSO₄. În câte dintre ele își schimbă un element numărul de oxidare?

Vezi răspunsul

Numai în a treia. Fierul trece de la 0 la +2, iar cuprul de la +2 la 0. În primele două, toate elementele rămân la același număr de oxidare, deși se formează substanțe noi.

Profesorul scufundă un cui de fier curat într-o soluție albastră de sulfat de cupru. După câteva minute, cuiul are un strat roșiatic, iar albastrul soluției s-a estompat. În alt pahar, două soluții incolore, de azotat de argint și de clorură de sodiu, dau un solid alb. Ambele sunt reacții chimice, dar într-una dintre ele atomii își schimbă numărul de oxidare.

Criteriul: se schimbă sau nu numărul de oxidare?

Reacțiile chimice se pot împărți după mai multe criterii. Unul dintre ele este numărul de oxidare (N.O.). Dacă niciun element din ecuație nu își schimbă N.O., reacția este fără modificarea numărului de oxidare. Dacă cel puțin un element îl schimbă, reacția este cu modificarea numărului de oxidare, adică o reacție redox.

Creșterea N.O. al unui element se numește oxidare, iar scăderea lui reducere. Într-o reacție redox ele apar împreună: dacă un element are N.O. mai mare după reacție, altul are N.O. mai mic.

Se scrie ecuația egalată, se află N.O. ale fiecărui element, se compară N.O. din reactanți cu cele din produși și se formulează concluzia.

Fără modificarea N.O.: neutralizare, precipitare, carbonați

Neutralizarea: HCl + NaOH → NaCl + H₂O. HCl: H +1, Cl −1. NaOH: Na +1, O −2, H +1. NaCl: Na +1, Cl −1. H₂O: H +1, O −2. Niciun element nu și-a schimbat N.O., deși reacția degajă căldură.

Precipitarea: AgNO₃ + NaCl → AgCl + NaNO₃. Soluția de azotat de argint și cea de clorură de sodiu dau un solid alb, clorura de argint. Argintul rămâne la +1, clorul la −1, sodiul la +1, iar azotul și oxigenul din NO₃⁻ la +5 și −2. Ionii doar își schimbă partenerii.

Descompunerea carbonaților: CaCO₃ → CaO + CO₂. CaCO₃: Ca +2, C +4, O −2. CaO: Ca +2, O −2. CO₂: C +4, O −2. Nimic nu își schimbă N.O. Reacțiile de schimb dintre ioni, în care se formează un precipitat, un gaz sau apă, sunt fără modificarea N.O.

fără modificarea N.O. H Cl + Na O H → Na Cl + H₂ O +1 −1 +1 −2 +1 +1 −1 +1 −2 N.O. rămân aceleași, element cu element cu modificarea N.O. (redox) Fe + Cu S O₄ → Fe S O₄ + Cu 0 +2 +6 −2 +2 +6 −2 0 Fe: 0 → +2, crește: oxidare Cu: +2 → 0, scade: reducere
Figura 1Compară N.O. din stânga cu cele din dreapta, element cu element. La neutralizare nu se schimbă niciunul; la substituție fierul crește și cuprul scade, deci reacția este redox.

Cu modificarea N.O.: ardere, metal cu acid, substituție

Arderea: C + O₂ → CO₂. Carbonul crește de la 0 la +4 și se oxidează, oxigenul scade de la 0 la −2 și se reduce.

Metal cu acid: Zn + 2HCl → ZnCl₂ + H₂. Zincul crește de la 0 la +2, hidrogenul scade de la +1 la 0.

Substituție: Fe + CuSO₄ → FeSO₄ + Cu. Fierul crește de la 0 la +2, cuprul scade de la +2 la 0, iar sulful (+6) și oxigenul (−2) rămân neschimbate. Profesorul demonstrează reacția scufundând un cui de fier curat într-o soluție albastră de sulfat de cupru: cuiul se acoperă cu un strat roșiatic de cupru.

Descompunerea unor azotați este redox. În 2NaNO₃ → 2NaNO₂ + O₂ azotul scade de la +5 la +3, iar oxigenul din azotat urcă de la −2 la 0 în O₂. În NH₄NO₃ → N₂O + 2H₂O azotul din NH₄⁺ (−3) și cel din NO₃⁻ (+5) ajung amândoi la +1. Descompunerea azotatului de sodiu se descrie numai pe hârtie sau se vede într-o demonstrație a profesorului ori într-un film, pentru că degajă gaz și se face la căldură. Descompunerea azotatului de amoniu rămâne o ecuație: încălzit, este periculos.

Ce vezi înainte cui de fier soluție albastră după strat roșiatic de cupru mai palidă Ce fac particulele Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Cu Fe²⁺ trece în soluție Cu²⁺ se depune 2 electroni trec prin metal Cu²⁺ 2− 2− 2− Cum se scrie Fe + CuSO₄ → FeSO₄ + Cu ionii 2− sunt ionii sulfat: nu se schimbă
Figura 2Fiecare atom de fier care trece în soluție ca Fe²⁺ lasă în metal doi electroni, iar un ion Cu²⁺ îi ia și se depune ca atom de cupru: de aici stratul roșiatic. Demonstrație făcută de profesor; apa nu este desenată, iar particulele nu sunt la scară.

Aceeași reacție, mai multe criterii

Tipul reacției (combinare, descompunere, substituție, schimb) și criteriul N.O. sunt independente. O combinare poate fi fără modificarea N.O., ca CaO + H₂O → Ca(OH)₂, sau redox, ca 2Mg + O₂ → 2MgO. O descompunere poate fi fără modificarea N.O., ca CaCO₃ → CaO + CO₂, sau redox, ca 2H₂O₂ → 2H₂O + O₂.

Substituția, în care un element ia locul altuia dintr-un compus, este întotdeauna redox. Schimbul dintre doi compuși este fără modificarea N.O. O reacție se poate încadra și după alte criterii, de exemplu după căldura degajată sau absorbită.

Pentru curioși

În 2H₂O₂ → 2H₂O + O₂, același element urcă și coboară: oxigenul de la −1 ajunge la −2 în apă și la 0 în O₂. Un asemenea proces, în care o specie este în același timp oxidată și redusă, se numește disproporționare.

Exemplu rezolvat

Clasifică reacțiile după toate criteriile

Se dau reacțiile (a) 2Mg + O₂ → 2MgO și (b) CaCO₃ → CaO + CO₂. Pentru fiecare se cer tipul și criteriul N.O.

(a) Ecuația este egalată: Mg 2 = 2, O 2 = 2. Magneziul crește de la 0 la +2, oxigenul scade de la 0 la −2. N.O. se modifică, deci reacția este redox. Din două substanțe rezultă una: combinare.

(b) Ecuația este egalată: Ca 1 = 1, C 1 = 1, O 3 = 3. CaCO₃: Ca +2, C +4, O −2. CaO: Ca +2, O −2. CO₂: C +4, O −2. Niciun N.O. nu se modifică, deci reacția este fără modificarea N.O. Dintr-o substanță rezultă două: descompunere.

Concluzie: (a) combinare, cu modificarea N.O.; (b) descompunere, fără modificarea N.O.

În România

Cuprul din apa de mină, scos cu fier

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare (IMNR) a depus în 2015 o cerere de brevet pentru tratarea apelor acide de mină. Primul pas scoate cuprul cu pulbere de fier, după aceeași ecuație ca la cuiul din pahar: Fe + Cu²⁺ → Fe²⁺ + Cu. Fierul urcă de la 0 la +2, cuprul coboară de la +2 la 0.

În exemplul din brevet, 2 L de apă de mină, cu 0,46 g de cupru pe litru, au fost amestecați cu 12 g de pulbere de fier. Apa conținea 2 · 0,46 = 0,92 g de cupru. Cu M(Cu) = 64 g/mol, cantitatea de cupru este 0,92 : 64 ≈ 0,0144 mol. Pentru cupru singur sunt necesari 0,0144 · 56 ≈ 0,8 g de fier, cu M(Fe) = 56 g/mol, iar brevetul spune că pulberea de fier se adaugă în exces. Din amestec s-au separat 4,4 g de „cement de cupru”, un solid bogat în cupru.

Pe scurt

  1. O reacție este fără modificarea numărului de oxidare dacă niciun element nu își schimbă N.O., și cu modificarea numărului de oxidare (redox) dacă cel puțin un element îl schimbă.
  2. Creșterea N.O. este oxidare, scăderea este reducere; într-o reacție redox ele apar împreună.
  3. Fără modificarea N.O. sunt neutralizarea, precipitarea (AgNO₃ + NaCl → AgCl + NaNO₃), descompunerea carbonaților și reacțiile de schimb dintre ioni.
  4. Cu modificarea N.O. sunt arderile, reacțiile metal + acid, substituțiile (Fe + CuSO₄ → FeSO₄ + Cu) și descompunerea azotaților.
  5. O reacție se clasifică după mai multe criterii independente: tipul (combinare, descompunere, substituție, schimb) și N.O.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitDacă reacția degajă căldură sau un gaz, este redox.

    CorectCriteriul este numai schimbarea N.O. Neutralizarea degajă căldură și descompunerea carbonatului de calciu degajă dioxid de carbon, dar în niciuna nu se schimbă un N.O.

  • GreșitOxidarea înseamnă întotdeauna combinarea cu oxigenul.

    CorectOxidarea este creșterea N.O. a unui element. Zincul se oxidează și în soluția de cupru, fără oxigen: trece de la 0 la +2.

  • GreșitLa precipitare nu se petrece nicio reacție, pentru că niciun N.O. nu se schimbă.

    CorectSe formează o substanță nouă, solidă. Reacția este chimică, dar fără modificarea N.O.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care dintre reacții este fără modificarea numărului de oxidare?

    Răspuns

    c) AgNO₃ + NaCl → AgCl + NaNO₃. În precipitarea AgCl, argintul rămâne la +1, clorul la −1, sodiul la +1. În celelalte trei se schimbă un N.O.

  2. Ce se întâmplă cu fierul în reacția Fe + CuSO₄ → FeSO₄ + Cu?

    Răspuns

    d) Crește de la 0 la +2. Fierul metalic are N.O. 0, iar în FeSO₄ are +2: crește, deci se oxidează.

  3. Care afirmație despre tipul reacției și N.O. este adevărată?

    Răspuns

    c) O descompunere poate fi redox sau fără modificarea N.O. CaCO₃ → CaO + CO₂ nu schimbă niciun N.O., iar 2H₂O₂ → 2H₂O + O₂ schimbă N.O. al oxigenului. Ambele sunt descompuneri.

  4. Câte grame de cupru conțin 2 L de apă de mină cu 0,46 g de cupru pe litru? Rotunjește la două zecimale.

    g
    Răspuns

    0,92 g. Masa de cupru este volumul înmulțit cu concentrația: 2 · 0,46 = 0,92 g.

  5. Așază în ordine pașii clasificării unei reacții după N.O.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Se scrie ecuația egalată
    2. Se află N.O. ale fiecărui element în fiecare formulă
    3. Se compară N.O. din reactanți cu cele din produși
    4. Se formulează concluzia: fără modificare sau redox

    Ecuația egalată vine prima. Fără N.O. nu se poate compara, iar concluzia urmează comparației.

  6. Pune fiecare reacție în categoria ei.

    Răspuns

    Fără modificarea N.O.: HCl + NaOH → NaCl + H₂O; BaCl₂ + Na₂SO₄ → BaSO₄ + 2NaCl; CaCO₃ → CaO + CO₂.

    Cu modificarea N.O. (redox): 2Mg + O₂ → 2MgO; Zn + CuSO₄ → ZnSO₄ + Cu; 2H₂O₂ → 2H₂O + O₂.

    În primele trei niciun element nu își schimbă N.O. În ultimele trei, cel puțin un element îl schimbă: Mg, Zn și Cu, O.

  7. Un coleg spune că orice reacție de descompunere este redox, pentru că substanța „se strică”. Dă un contraexemplu și un exemplu, cu N.O.

    Un răspuns bun

    Contraexemplu: CaCO₃ → CaO + CO₂, în care Ca este +2, C este +4 și O este −2 în toate formulele, deci nu se schimbă niciun N.O. Exemplu redox: 2H₂O₂ → 2H₂O + O₂, în care oxigenul de la −1 ajunge la −2 în apă și la 0 în O₂.

    Un răspuns complet dă un contraexemplu cu N.O. neschimbate, un exemplu cu N.O. schimbate și concluzia că tipul reacției nu hotărăște criteriul N.O.

Termeni

reacție fără modificarea numărului de oxidare
Reacție în care niciun element nu își schimbă numărul de oxidare, de exemplu neutralizarea sau precipitarea.
reacție redox
Reacție cu modificarea numărului de oxidare, în care cel puțin un element își schimbă N.O.
oxidare
Creșterea numărului de oxidare al unui element într-o reacție.
reducere
Scăderea numărului de oxidare al unui element într-o reacție.
precipitat
Substanță solidă, greu solubilă, care se formează într-o soluție în urma unei reacții.
cementare
Scoaterea unui metal dintr-o soluție, sub formă de metal, cu ajutorul altui metal, ca la cuprul scos cu fier din apa de mină.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Reacții fără/ cu modificarea numărului de oxidare”; „la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 4.1, 6.1.