Capitolul 11 · GazeLecția 11.5SN Științe ale naturii (3 ore) · în plus față de profilul tău
Parametri de stare; legea presiunilor parțiale
De ce o respirație aduce mai puțin oxigen pe Vârful Omu
Pe Vârful Omu aerul are tot 21% oxigen, ca la mare. Cât oxigen intră atunci într-o respirație?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Pe Vârful Omu aerul uscat are aceeași compoziție ca la nivelul mării: 21% oxigen. Presiunea totală este de aproximativ 0,74 din cea de la mare. Cât din presiunea parțială a oxigenului de la mare ajunge pe Omu?
Vezi răspunsul
Presiunea parțială a oxigenului este 21% din presiunea totală, deci scade împreună cu ea, la aproximativ 0,74 din valoarea de la mare. Proporția rămâne 21%, dar în fiecare litru de aer sunt mai puține molecule.
Pe Vârful Omu, la 2.504 m, aerul are aceeași compoziție ca pe litoral: 78% azot și 21% oxigen. Cine urcă acolo inspiră totuși, la fiecare respirație, mai puține molecule de oxigen decât pe plajă. Explicația ține de presiune: într-un amestec de gaze, fiecare gaz contribuie la presiune cu partea lui, iar partea oxigenului scade odată cu presiunea totală.
Fiecare gaz umple tot recipientul și apasă pentru sine
Într-un amestec de gaze, fiecare fel de molecule se mișcă prin tot volumul recipientului, nu într-o parte a lui. Moleculele de azot și cele de oxigen lovesc pereții independent unele de altele, iar presiunea totală este efectul tuturor loviturilor.
Presiunea parțială pi a unui component este presiunea pe care ar avea-o el dacă ar fi singur în același recipient, la aceeași temperatură. Particulele gazului ideal nu se atrag, deci un component nu își schimbă presiunea când se adaugă altul.
Legea lui Dalton spune că presiunea totală a unui amestec de gaze care nu reacționează între ele este suma presiunilor parțiale: p(total) = p₁ + p₂ + … = Σ pi.
De la cantitatea de gaz la presiunea parțială
Pentru fiecare component, ecuația de stare dă pi = ni RT : V, iar pentru întregul amestec p(total) = ntotal RT : V. Împărțind cele două relații, mărimile R, T și V se simplifică: pi : p(total) = ni : ntotal = xi. Rezultă:
pi = xi · p(total)
Presiunea parțială a unui gaz este fracția lui molară înmulțită cu presiunea totală. Se folosește fracția molară, nu fracția de masă. Aerul uscat, la presiunea de 1 atm, are p(N₂) = 0,78 atm, p(O₂) = 0,21 atm și p(Ar) = 0,01 atm; suma este 1 atm.
Presiunile parțiale se exprimă în aceleași unități ca presiunea totală: atm, hPa sau mmHg. La nivelul mării, cu p(total) = 1 atm, oxigenul are p(O₂) = 0,21 atm; exprimat în hPa, 0,21 · 1.013 ≈ 213 hPa, pentru că 1 atm este aproximativ 1.013 hPa.
Temperatura și volumul sunt aceleași pentru toate componentele, deci un gaz cu fracție molară mai mare are presiune parțială mai mare.
La gaze, fracția molară este și fracția de volum, deci legea se poate scrie și cu volume: pi = Vi : Vtotal · p(total), cu volumele măsurate la aceeași presiune și temperatură.

| Mărime | Valoare | Cum se obține |
|---|---|---|
| Volumul și presiunea la 48 de unități | 29 1/8 inchi de mercur | măsurat de Boyle, 1662 |
| Volumul și presiunea la 24 de unități | 58 13/16 inchi de mercur | măsurat de Boyle, 1662 |
| Volumul și presiunea la 12 unități | 117 9/16 inchi de mercur | măsurat de Boyle, 1662 |
| Produsul p · V pe cele 25 de rânduri | între 1.396 și 1.415, media 1.408 | calculat din măsurători |
| Presiunea dată de formulă la 24 de unități, 20 °C | 58,7 inchi de mercur | calculat: 1.408 : 24 |
| Presiunea dată de formulă la 24 de unități, 40 °C | 62,7 inchi de mercur | calculat: p : T constant |
| Presiunea numărată în cilindru | se vede în imagine, lângă valoarea formulei | numărată din loviturile particulelor |
| Presiunea la volum constant, față de 20 °C | la 40 °C de 1,07 ori, la 50 °C de 1,10 ori, la 100 °C de 1,27 ori, la 200 °C de 1,61 ori | calculat: T : 293, cu T în kelvin |
| Volumul unui mol la 0 °C și 1 atm | 22,4 L | calculat: V = nRT : p = 1 · 0,082 · 273 : 1 |
| Masa molară medie a aerului uscat | 28,96 g/mol | calculat: 0,78 · 28 + 0,21 · 32 + 0,01 · 40 |
| Presiunile parțiale ale aerului uscat la 1 atm | N₂ 0,78 atm, O₂ 0,21 atm, Ar 0,01 atm | calculat: pi = xi · ptotal |
| Volumul aerului (unități) | Presiunea măsurată de Boyle (inchi de mercur) | În zecimale | p · V |
|---|---|---|---|
| 48 | 29 1/8 | 29,125 | 1.398 |
| 46 | 30 9/16 | 30,5625 | 1.406 |
| 44 | 31 15/16 | 31,9375 | 1.405 |
| 42 | 33 1/2 | 33,5 | 1.407 |
| 40 | 35 5/16 | 35,3125 | 1.413 |
| 38 | 37 | 37 | 1.406 |
| 36 | 39 5/16 | 39,3125 | 1.415 |
| 34 | 41 5/8 | 41,625 | 1.415 |
| 32 | 44 3/16 | 44,1875 | 1.414 |
| 30 | 47 1/16 | 47,0625 | 1.412 |
| 28 | 50 5/16 | 50,3125 | 1.409 |
| 26 | 54 5/16 | 54,3125 | 1.412 |
| 24 | 58 13/16 | 58,8125 | 1.412 |
| 23 | 61 5/16 | 61,3125 | 1.410 |
| 22 | 64 1/16 | 64,0625 | 1.409 |
| 21 | 67 1/16 | 67,0625 | 1.408 |
| 20 | 70 11/16 | 70,6875 | 1.414 |
| 19 | 74 1/8 | 74,125 | 1.408 |
| 18 | 77 7/8 | 77,875 | 1.402 |
| 17 | 82 3/4 | 82,75 | 1.407 |
| 16 | 87 7/8 | 87,875 | 1.406 |
| 15 | 93 1/16 | 93,0625 | 1.396 |
| 14 | 100 7/16 | 100,4375 | 1.406 |
| 13 | 107 13/16 | 107,8125 | 1.402 |
| 12 | 117 9/16 | 117,5625 | 1.411 |
Măsurători și model. Punctele albe sunt cele 25 de măsurători publicate de Boyle în 1662: volumul aerului închis într-un tub, în unități egale marcate pe tub, și presiunea totală, în inchi de mercur. Cilindrul este un model: 100 de particule, discuri tari de diametru foarte mic față de cilindru, fără atracție între ele, cu pereți elastici; sunt desenate mult mai mari și mult mai puține decât în realitate, iar atomii și moleculele nu au culoare. Presiunea numărată este suma impulsurilor loviturilor în pereți, împărțită la lungimea pereților și la numărul de pași ai modelului. O singură constantă, fixată la început, o transformă în inchi de mercur sau în atmosfere; rombii roșii sunt valorile numărate la volumele la care a stat pistonul. Curba este calculată: p · V = 1.408 la 20 °C, media celor 25 de produse ale lui Boyle; Boyle nu a ținut temperatura sub control, iar cei 20 °C sunt alegerea acestei imagini. Temperatura modelului este ținută constantă de pereți, ca într-un tub din încăpere; încălzirea este aici numai un calcul.
Surse și credite. Valorile lui Robert Boyle din A Defence of the Doctrine Touching the Spring and Weight of the Air (1662), domeniu public, citite din două transcrieri comparate rând cu rând: Carmen Giunta, Le Moyne College sursa și ChemTeam sursa. Compoziția aerului uscat: NASA, Earth Fact Sheet sursa. Constanta R = 0,082 L·atm/(mol·K) și masele molare sunt cele din carte.
Gazul cules deasupra apei
În laborator, un gaz care se degajă într-o reacție poate fi captat într-un vas răsturnat, plin cu apă. Gazul captat este amestecat cu vapori de apă, iar presiunea din vas este suma: p(total) = pgaz + pvapori.
Presiunea vaporilor de apă în echilibru cu apa lichidă depinde numai de temperatură: la 25 °C este 23,8 mmHg. Presiunea gazului uscat se află scăzând: pgaz = p(total) − pvapori. Dacă în ecuația pV = nRT se pune p(total) în locul lui pgaz, cantitatea de gaz iese prea mare, pentru că se numără și vaporii de apă.
Pentru curioși
Presiunea vaporilor de apă crește repede cu temperatura: 23,8 mmHg la 25 °C și 26,7 mmHg la 27 °C. Valorile exacte se citesc dintr-un tabel pentru temperatura experimentului.
Ce se schimbă și ce rămâne la fel
La volum și temperatură constante, un gaz nou adăugat în recipient nu schimbă presiunile parțiale ale celorlalte gaze. Presiunea totală crește, iar fracțiile molare ale celorlalte gaze scad, pentru că numitorul ntotal crește.
La temperatură constantă, dacă volumul recipientului se dublează, fiecare presiune parțială se înjumătățește, iar fracțiile molare rămân aceleași. Legea lui Dalton se aplică numai gazelor care nu reacționează între ele; dacă reacționează, cantitățile se recalculează după reacție.
Exemplu rezolvat
Presiunile parțiale într-un balon
Într-un balon de 12,3 L, la 27 °C, se află 1 mol de azot și 0,5 moli de oxigen. Care sunt presiunea totală și presiunile parțiale? Apoi: un gaz cules deasupra apei la 25 °C are presiunea totală 760 mmHg. Care este presiunea gazului uscat?
Datele: T = 27 + 273 = 300 K, RT = 0,082 · 300 = 24,6 L·atm/mol, iar ntotal = 1 + 0,5 = 1,5 mol.
Presiunea totală: p(total) = 1,5 · 24,6 : 12,3 = 3 atm.
Presiunile parțiale, cu fracțiile molare: p(N₂) = 1 : 1,5 · 3 = 2 atm și p(O₂) = 0,5 : 1,5 · 3 = 1 atm. Suma este 2 + 1 = 3 atm.
Verificare direct, din ecuația de stare: p(N₂) = 1 · 24,6 : 12,3 = 2 atm.
Gazul cules deasupra apei: pgaz = 760 − 23,8 = 736,2 mmHg, adică 736,2 : 760 ≈ 0,969 atm.
În România
Oxigenul pe Vârful Omu
Stația meteorologică de pe Vârful Omu, din Munții Bucegi, se află la 2.504 m. În atmosfera standard, presiunea acolo este 746 hPa, față de 1.013 hPa la nivelul mării. Aerul uscat are tot 21% oxigen, ca la nivelul mării.
Presiunea parțială a oxigenului este p(O₂) = 0,21 · 1.013 ≈ 213 hPa la nivelul mării și p(O₂) = 0,21 · 746 ≈ 157 hPa pe Omu. Raportul 157 : 213 ≈ 0,74 arată că presiunea parțială a oxigenului pe Omu este aproximativ trei sferturi din cea de la mare: același volum de aer inspirat aduce mai puțin oxigen. Valorile de 1.013 și 746 hPa sunt cele ale atmosferei standard, nu măsurători dintr-o zi anume.
Pe scurt
- Presiunea parțială a unui gaz dintr-un amestec este presiunea pe care ar avea-o el singur în același volum, la aceeași temperatură.
- Legea lui Dalton: p(total) = Σ pi, pentru gaze care nu reacționează între ele.
- pi = xi · p(total), cu xi fracția molară a componentului i.
- Aerul uscat, la 1 atm: p(N₂) = 0,78 atm, p(O₂) = 0,21 atm, p(Ar) = 0,01 atm.
- Gazul cules deasupra apei: pgaz = p(total) − pvapori, iar presiunea vaporilor saturați depinde numai de temperatură (23,8 mmHg la 25 °C).
Greșeli frecvente
GreșitÎntr-un amestec, fiecare gaz ocupă doar o parte din volumul recipientului.
CorectFiecare gaz se răspândește în tot volumul. Ce se adună este contribuția la presiune, nu volumul.
GreșitPe munte aerul are mai puțin oxigen în procente.
CorectProporția rămâne 21%. Scade presiunea totală, deci și presiunea parțială a oxigenului.
GreșitDacă adaug heliu într-un recipient rigid, presiunea parțială a azotului scade.
CorectPresiunea parțială a azotului rămâne aceeași, pentru că n, V și T nu se schimbă. Crește presiunea totală, iar fracția molară a azotului scade.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce este presiunea parțială a unui gaz dintr-un amestec?
Răspuns
a) Presiunea pe care ar avea-o gazul dacă ar fi singur în același volum, la aceeași temperatură. Fiecare component apasă pentru sine, ca și cum ar fi singur în recipient.
Într-un recipient rigid, la temperatură constantă, se adaugă heliu peste azot, fără reacție. Ce se întâmplă?
Răspuns
b) Presiunea parțială a azotului rămâne la fel, iar presiunea totală crește. p(N₂) = n RT : V nu depinde de heliu; presiunea totală este suma și crește.
De ce pe Vârful Omu presiunea parțială a oxigenului este mai mică decât la nivelul mării, deși aerul are tot 21% oxigen?
Răspuns
b) Presiunea totală este mai mică, iar p(O₂) = 0,21 · p(total). p(O₂) = x(O₂) · p(total); x rămâne 0,21, iar p(total) scade de la 1.013 la 746 hPa.
Cum se află presiunea gazului uscat dintr-un gaz cules deasupra apei?
Răspuns
b) Se scade presiunea vaporilor de apă din presiunea totală. p(total) = pgaz + pvapori, deci pgaz = p(total) − pvapori.
Un amestec gazos are fracția molară a oxigenului 0,25, iar presiunea totală este 2 atm. Care este presiunea parțială a oxigenului, în atm?
atmRăspuns
0,50 atm. p(O₂) = x(O₂) · p(total) = 0,25 · 2 = 0,5 atm.
Un gaz cules deasupra apei, la 25 °C, are presiunea totală 760 mmHg. Presiunea vaporilor de apă la 25 °C este 23,8 mmHg. Care este presiunea gazului uscat, în mmHg?
mmHgRăspuns
736,2 mmHg. pgaz = p(total) − pvapori = 760 − 23,8 = 736,2 mmHg.
Un coleg spune că pe munte oxigenul din aer este „mai puțin”, pentru că procentul lui scade. Explică ce este corect și ce este greșit în această afirmație, folosind presiunile parțiale.
Un răspuns bun
Procentul (fracția molară) rămâne 21%, deci afirmația despre procent este greșită. Este corect că oxigenul din aer este mai puțin: presiunea totală scade cu altitudinea, iar p(O₂) = 0,21 · p(total) scade odată cu ea. Într-un litru de aer de pe munte sunt mai puține molecule de oxigen.
Un răspuns complet păstrează fracția molară constantă, scrie p(O₂) = x · p(total) și leagă scăderea presiunii parțiale de scăderea presiunii totale.
Termeni
- presiune parțială
- Presiunea pe care ar avea-o un component al unui amestec gazos dacă ar fi singur în același volum, la aceeași temperatură.
- legea lui Dalton
- Presiunea totală a unui amestec de gaze care nu reacționează este suma presiunilor parțiale ale componentelor.
- fracție molară
- Raportul dintre cantitatea unui component și cantitatea totală de substanță din amestec.
- presiunea vaporilor de apă
- Presiunea vaporilor aflați în echilibru cu apa lichidă; depinde numai de temperatură.
- presiune totală
- Presiunea exercitată de întregul amestec gazos pe pereții recipientului.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Chemistry 2e, 9.3 Stoichiometry of Gaseous Substances, Mixtures, and Reactions – legea lui Dalton, pA = XA · p(total), gazul cules deasupra apei și presiunea vaporilor de apă (25 °C: 23,8 torr, 27 °C: 26,7 torr)
- NASA – Earth Fact Sheet – compoziția aerului uscat în volum: 78,08% azot, 20,95% oxigen
- NASA Glenn Research Center – Earth Atmosphere Model – atmosfera standard în care presiunea scade cu altitudinea; valorile de 1.013 hPa la nivelul mării și 746 hPa la 2.504 m sunt cele din cartea de geografie, din atmosfera standard
- NOAA NCEI – Global Historical Climatology Network, lista stațiilor (VARFU OMUL și SULINA) – altitudinea stației de pe Vârful Omu, 2.504 m, și a stației Sulina, 3 m
Din programă: „Parametri de stare; legea presiunilor parțiale” (SN: Științe ale naturii (3 ore)). Competențe specifice urmărite: 3.6, 4.6, 5.6, 6.6.