Chimie IX EN

Capitolul 2 · Reacțiile chimiceLecția 2.5TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

Reacții lente, reacții rapide; catalizatori

De ce unele reacții durează luni și altele o clipă

De ce un cui ruginește încet, iar o scânteie aprinde gazul într-o clipă?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 2

Înainte să citești: tu ce crezi?

Pui o felie de cartof crud pe o farfurie și picuri deasupra apă oxigenată de 3%, din flaconul de la farmacie. Ce se întâmplă?

Vezi răspunsul

Apar bule: oxigen. Apa oxigenată se descompune și singură, dar foarte încet. Cartoful conține o enzimă, catalaza, care o face să se descompună mult mai repede, fără să se consume.

Un cui lăsat în ploaie ruginește încet, în zile sau luni. Gazul dintr-o butelie arde în clipa în care vine scânteia. Soluția de azotat de argint dă un precipitat alb în clipa în care atinge apa sărată. Toate trei sunt reacții chimice, dar au ritmuri foarte diferite. Ce hotărăște ritmul și cum poate fi schimbat?

Ce înseamnă viteza unei reacțiiCe vezi

Viteza unei reacții arată cât de repede se consumă un reactant sau se formează un produs: cât de multă substanță dispare sau apare în fiecare secundă. În practică se compară cât timp trece până la același rezultat, de exemplu până se termină bulele sau până apare precipitatul.

Ruginirea fierului este o reacție lentă: schimbarea unui cui se vede după zile sau luni. Precipitarea clorurii de argint, AgNO₃ + NaCl → AgCl + NaNO₃, este rapidă: precipitatul alb apare în clipa în care soluțiile se amestecă. Explozia unui amestec de gaz și aer este o reacție și mai rapidă.

Viteza nu depinde de semnul căldurii. Ruginirea degajă căldură, deci este exotermă, și totuși durează luni. Bicarbonatul cu lămâie absoarbe căldură și face bule în câteva secunde.

Pentru curioși

Când se măsoară concentrații, viteza medie de consum a unui reactant se calculează ca v = Δc : Δt, în mol/(L·s), cu Δc luat pozitiv. Dacă un reactant scade de la 0,50 la 0,30 mol/L în 40 s, v = 0,20 : 40 = 0,005 mol/(L·s).

Ce poate accelera o reacțieCe vezi

La temperatură mai mare, multe reacții merg mai repede: alimentele se strică mai încet în frigider. Pentru multe reacții viteza se dublează aproape la fiecare 10 °C în plus, dar regula nu este valabilă pentru toate.

Concentrația mai mare mărește viteza. Calcarul din statui se degradează mai repede acolo unde aerul conține mai mult dioxid de sulf.

Suprafața de contact mai mare mărește și ea viteza. Bucățile mari de fier reacționează mai încet cu acizii decât pulberea de fier, lemnul mare mocnește, iar rumegușul arde exploziv. Poți vedea efectul acasă: pune o pastilă efervescentă întreagă într-un pahar cu apă rece și una sfărâmată într-un pahar identic. Cronometrează cât durează până nu se mai văd bule. Repetă cu apă caldă și compară cei patru timpi.

concentrație mai mare ciocniri mai dese suprafață mai mare mai multe particule la suprafață temperatură mai mare particule mai rapide cu energie destulă, mai multe ciocniri trec pragul
Figura 1Concentrația și suprafața fac ciocnirile mai dese; temperatura face particulele mai rapide, așa că mai multe ciocniri trec pragul. Particulele conturate sunt cele de la suprafață, singurele pe care le poate atinge lichidul. Schemă, fără scară.

Ciocniri, prag și drum ocolitCe fac particulele

O reacție are loc când particulele se ciocnesc cu destulă energie ca să treacă de prag. Pragul se numește energie de activare. Temperatura mai mare face ca mai multe ciocniri să treacă pragul. Concentrația și suprafața mai mari fac ciocnirile mai dese.

Catalizatorul este o substanță care mărește viteza unei reacții și se regăsește la sfârșit în aceeași cantitate. El oferă reacției un alt drum, cu energie de activare mai mică. Pe diagrama energie–drum de reacție, reactanții și produșii rămân la aceleași niveluri, iar creasta dintre ei coboară.

Din acest desen rezultă ce nu face catalizatorul. Nu schimbă ΔH, pentru că nivelurile de la capete nu s-au mișcat. Din aceeași cantitate de reactant dă aceeași cantitate de produs, într-un timp mai scurt. Nu este o sursă de energie. Coboară pragul pentru ambele sensuri ale unei reacții.

Pentru curioși

Descompunerea apei oxigenate degajă căldură: din entalpiile de formare, ΔH = 2 · (−285,83) − 2 · (−187,78) ≈ −196 kJ pentru ecuația scrisă. Cu sau fără catalizator, valoarea este aceeași. Volumul de 22,4 L/mol este valabil la 0 °C și 1 atm; la 25 °C și 1 atm, un mol de gaz ocupă circa 24 L, pentru că V = n · R · T : p = 0,082 · 298 ≈ 24,4 L.

fără catalizator cu catalizator 2H₂O₂ 2H₂O + O₂ energie de activare mai mică ΔH ≈ −196 kJ la fel pentru ambele pe verticală: energie; schemă, fără scară drum de reacție →
Figura 2Catalizatorul coboară creasta și lasă capetele pe loc: energia de activare scade, ΔH rămâne același. Schemă, fără scară.
O cutie pătrată cu 28 de particule A (discuri) și 20 de particule B (pătrate) la început. Alături, diagrama energiei: de la nivelul A + B se urcă la o creastă de 2,5 ε și se coboară la nivelul AB, cu ΔH = −2,0 ε. Dedesubt, trei curbe cu numărul de particule A, B și AB în funcție de pașii modelului.
Model cu particule generice A și B; energii în ε, timp în pași de model. Toate numerele din tabel sunt numărate în modelul care rulează în imagine. Opt rulări pentru fiecare situație; cutia are 28 de particule A și 20 de particule B la început, deci cel mult 20 AB.
SituațiaPragul EaLa echilibru (media pașilor 2.000–4.000, opt rulări)Pași până la 90% din echilibruReacții la 100 de pași (formate / desfăcute)Ciocniri A–B care trec pragul
T = 1,0 ε, fără catalizator2,5 εA 11,5, B 3,5, AB 16,53630,9 / 0,97,3% (formula e^(−Ea/T): 8,2%)
T = 1,0 ε, cu catalizator1,3 εA 11,4, B 3,4, AB 16,6963,3 / 3,425,0% (formula e^(−Ea/T): 27,3%)
T = 2,0 ε, fără catalizator2,5 εA 15,8, B 7,8, AB 12,26514,2 / 14,124,1% (formula e^(−Ea/T): 28,7%)
T = 2,0 ε, cu catalizator1,3 εA 15,6, B 7,6, AB 12,42027,8 / 27,945,5% (formula e^(−Ea/T): 52,2%)
O rulare (aceeași cutie de pornire), numărul de particule A, B și AB după pași, pentru cele cinci situații. Catalizatorul și temperatura schimbă în ce ritm se ajunge la echilibru; catalizatorul nu schimbă numerele de la echilibru (nivelurile A + B și AB rămân la locul lor, ΔH = −2,0 ε), temperatura le schimbă.
După atâția pașiT = 1,0 ε, fără catalizatorT = 1,0 ε, cu catalizatorT = 2,0 ε, fără catalizatorT = 2,0 ε, cu catalizatorT = 0,6 ε, fără catalizator
0A 28, B 20, AB 0A 28, B 20, AB 0A 28, B 20, AB 0A 28, B 20, AB 0A 28, B 20, AB 0
100A 19, B 11, AB 9A 14, B 6, AB 14A 17, B 9, AB 11A 15, B 7, AB 13A 27, B 19, AB 1
200A 17, B 9, AB 11A 13, B 5, AB 15A 17, B 9, AB 11A 14, B 6, AB 14A 24, B 16, AB 4
400A 11, B 3, AB 17A 12, B 4, AB 16A 17, B 9, AB 11A 13, B 5, AB 15A 19, B 11, AB 9
800A 11, B 3, AB 17A 14, B 6, AB 14A 14, B 6, AB 14A 13, B 5, AB 15A 17, B 9, AB 11
1.600A 13, B 5, AB 15A 11, B 3, AB 17A 22, B 14, AB 6A 15, B 7, AB 13A 16, B 8, AB 12
3.200A 12, B 4, AB 16A 9, B 1, AB 19A 17, B 9, AB 11A 19, B 11, AB 9A 12, B 4, AB 16

Model. Model: particule generice A și B, nicio reacție reală. Particulele se mișcă într-o cutie plată, cu pereții la temperatura T; timpul este în pași de model, nu în secunde, iar energiile sunt în ε, unitatea modelului. Dacă energia ciocnirii dintre A și B, măsurată pe linia centrelor, este cel puțin Ea (2,5 ε, 1,3 ε cu catalizator), se face AB; AB se desface când este lovit cu cel puțin Ea + 2,0 ε, adică pragul văzut dinspre AB; altfel particulele ricoșează. Curbele și numerele sunt particulele și reacțiile numărate în cutie: cu doar 48 de particule, curbele se clatină. Fracția ciocnirilor care trec pragul este numărată și pusă lângă valoarea e^(−Ea/T) a unui gaz ideal; numărătoarea iese mai mică, pentru că reacția scoate din amestec ciocnirile cu energie mare. Particulele sunt desenate enorm de mărite, fără culoare reală și mult mai puține decât în realitate; formele le deosebesc, nu culoarea: A disc, B pătrat, AB disc și pătrat unite.

Surse și credite. Fără date de la terți: tot ce arată imaginea este calculat în pagină, de modelul descris mai sus, din valorile de pornire date mai sus. Forma crestei de energie este cea a modelului cărții.

Catalizatori care se întâlnescCum se scrie

Apa oxigenată se descompune după ecuația:

2H₂O₂ → 2H₂O + O₂

Într-un flacon reacția este atât de lentă, încât nu se vede. O accelerează dioxidul de mangan, MnO₂, oxidul de fier(III), iodura de potasiu, KI, și catalaza din cartof sau din ficat. Demonstrația cu apă oxigenată concentrată și MnO₂ o face profesorul: apa oxigenată concentrată este corozivă, iar dioxidul de mangan este dăunător. Profesorul a pus puțin MnO₂ în cilindri înalți, cu detergent, și s-a văzut o coloană de spumă urcând, pentru că oxigenul se degaja repede. Cu cartof sau cu ficat, același proces merge mai lent. În același fel, 2KClO₃ → 2KCl + 3O₂ se produce cu MnO₂ ca ajutor, dar este o demonstrație doar pentru profesor, pentru că cloratul este oxidant puternic și impuritățile pot provoca explozii.

Convertorul catalitic al unei mașini conține platină, paladiu și rodiu pe un suport. Platina și paladiul oxidează monoxidul de carbon și hidrocarburile nearse, iar rodiul reduce oxizii de azot:

2CO + O₂ → 2CO₂

2NO + 2CO → N₂ + 2CO₂

Amoniacul se face din azot și hidrogen, N₂ + 3H₂ ⇌ 2NH₃, pe un catalizator de fier cu adaosuri, la 400–500 °C și peste 100 bar. Săgeata dublă arată că reacția poate merge și în sens invers.

O substanță care încetinește o reacție se numește inhibitor. Acidul ascorbic (vitamina C, E 300) este adăugat în alimente ca antioxidant, ca să încetinească oxidarea grăsimilor și a sucurilor.

Pentru curioși

Enzimele sunt catalizatori biologici. Catalaza din celule descompune apa oxigenată în apă și oxigen. Același lucru se vede când apa oxigenată ajunge pe țesut viu: catalaza o descompune repede și apare spumă.

Exemplu rezolvat

Oxigenul dintr-un flacon de apă oxigenată

Un flacon conține 100 g de apă oxigenată de 3%. Ce volum de oxigen, în condiții normale, se degajă prin descompunerea completă a apei oxigenate și ce rol are catalizatorul?

md = 3 · 100 : 100 = 3 g de H₂O₂. M(H₂O₂) = 2 · 1 + 2 · 16 = 34 g/mol, deci n(H₂O₂) = 3 : 34 ≈ 0,088 mol.

Din ecuația 2H₂O₂ → 2H₂O + O₂, doi moli de H₂O₂ dau un mol de O₂. Rezultă n(O₂) = 0,088 : 2 ≈ 0,044 mol și V(O₂) = 0,044 · 22,4 ≈ 0,99 L, rotunjit la două zecimale.

Ordin de mărime: 100 g de soluție ocupă aproape 100 mL, iar gazul ocupă aproape 1 L, de zece ori mai mult. Cu un catalizator reacția este rapidă, iar efervescența se vede. Catalizatorul nu apare în calcul: același volum de oxigen se degajă și fără el, dar atât de încet, încât nu se observă.

În România

Amoniacul de la Azomureș

Azomureș, din Târgu Mureș, produce amoniac, acid azotic și azotat de amoniu. Amoniacul se face din gaz natural, așa că producția combinatului a fost oprită și reluată de mai multe ori în ultimii ani, după prețul gazelor. La capacitatea nominală, instalațiile consumau circa 3,5 milioane de metri cubi de gaz pe zi.

Amoniacul se obține din azot și hidrogen, N₂ + 3H₂ ⇌ 2NH₃. Fără catalizator, reacția este prea lentă la temperaturile la care amoniacul se poate forma. Fabricile de tip Haber–Bosch folosesc un catalizator pe bază de fier, cu adaosuri, la 400–500 °C și peste 100 bar, iar gazul neconvertit se întoarce în reactor.

Pe scurt

  1. Viteza unei reacții arată cât de repede se consumă un reactant sau se formează un produs.
  2. Ruginirea este lentă, precipitarea AgCl este rapidă, explozia gazului cu aer este și mai rapidă; viteza nu depinde de semnul lui ΔH.
  3. Viteza crește cu temperatura, cu concentrația și cu suprafața de contact.
  4. Catalizatorul mărește viteza printr-un drum cu energie de activare mai mică; nu se consumă în bilanț, nu schimbă ΔH și nu dă mai mult produs din aceeași cantitate de reactant.
  5. Exemple: MnO₂ și catalaza la 2H₂O₂ → 2H₂O + O₂; Pt, Pd și Rh în convertorul catalitic; fierul la sinteza amoniacului. Inhibitorul încetinește reacția.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitCatalizatorul se consumă și de aceea reacția merge mai repede.

    CorectCatalizatorul se regăsește la sfârșit în aceeași cantitate. El oferă un alt drum, cu energie de activare mai mică.

  • GreșitUn catalizator face ca reacția să dea mai mult produs.

    CorectDin aceeași cantitate de reactant se formează aceeași cantitate de produs, cu sau fără catalizator. Catalizatorul scurtează timpul și, la o reacție reversibilă, nu mută echilibrul.

  • GreșitO reacție care degajă multă căldură este și rapidă.

    CorectRuginirea degajă căldură și durează luni. Viteza și semnul lui ΔH sunt lucruri diferite.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce se întâmplă cu ΔH al unei reacții când se adaugă un catalizator?

    Răspuns

    d) Nu se schimbă. Catalizatorul coboară creasta dintre reactanți și produși, dar nu mută nivelurile reactanților și produșilor.

  2. La finalul unei reacții cu catalizator, ce s-a întâmplat cu catalizatorul?

    Răspuns

    a) Se regăsește în aceeași cantitate. Catalizatorul participă la un alt drum al reacției, dar se regăsește la final neschimbat ca cantitate.

  3. Care dintre următoarele schimbări nu mărește viteza reacției dintre un solid și un acid?

    Răspuns

    c) Scăderea concentrației acidului. O concentrație mai mică înseamnă ciocniri mai rare, deci o viteză mai mică.

  4. Câte grame de H₂O₂ conțin 250 g de apă oxigenată de 3%?

    g
    Răspuns

    7,5 g. md = 3 · 250 : 100 = 7,5 g de H₂O₂.

  5. Se descompun complet 200 g de apă oxigenată de 3%. Ce volum de oxigen în condiții normale se degajă, în litri, rotunjit la o zecimală? Se dau M(H₂O₂) = 34 g/mol și VM = 22,4 L/mol.

    L
    Răspuns

    2,0 L. m(H₂O₂) = 6 g și n = 6 : 34 ≈ 0,176 mol; n(O₂) = 0,088 mol și V = 0,088 · 22,4 ≈ 2,0 L.

  6. Reacțiile și procesele chimice de mai jos se desfășoară, în condiții obișnuite, lent sau rapid? Sortează-le după viteză.

    Răspuns

    Reacție lentă: Ruginirea unui cui; Descompunerea apei oxigenate dintr-un flacon.

    Reacție rapidă: Precipitarea AgCl; Explozia unui amestec de gaz și aer.

    Ruginirea și descompunerea apei oxigenate fără catalizator durează mult. Precipitarea și explozia sunt aproape instantanee.

  7. O prietenă spune că un catalizator „dă energie” reacției, de aceea reacția merge repede. Explică, în termeni de energie de activare și de energie a reactanților și a produșilor, ce face de fapt catalizatorul.

    Un răspuns bun

    Catalizatorul nu dă energie. Oferă un alt drum de reacție, cu energie de activare mai mică, adică o creastă mai joasă pe diagramă. Reactanții și produșii rămân la aceleași niveluri, deci ΔH nu se schimbă, iar din aceeași cantitate de reactant rezultă aceeași cantitate de produs. Mai multe ciocniri trec pragul, de aceea reacția merge mai repede.

    Un răspuns complet spune că pragul coboară, că ΔH rămâne același și că produsul este același ca cantitate.

Termeni

viteza de reacție
Cantitatea de reactant consumat sau de produs format în unitatea de timp.
energie de activare
Energia pe care o au de depășit particulele ca reacția să aibă loc.
catalizator
Substanță care mărește viteza unei reacții și se regăsește la sfârșit în aceeași cantitate.
inhibitor
Substanță care încetinește o reacție.
catalază
Enzimă din celulele vii, care descompune rapid apa oxigenată în apă și oxigen.
suprafață de contact
Suprafața pe care se întâlnesc reactanții; crește când un solid se sfărâmă.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Reacții lente, reacții rapide; catalizatori”; „la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.1, 4.1, 6.1.