Capitolul 8 · Între moleculeLecția 8.2MI Matematică-informatică (2 ore) · în plus față de profilul tău
Legătură dipol-dipol, legătură de hidrogen, forțe London
De ce un fulg de zăpadă are șase colțuri
Un fulg de zăpadă are șase colțuri, iar apa lichidă fierbe la 100 °C, deși moleculele ei sunt mici. Ce atracție aparte există între moleculele de apă?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Metanul (CH₄, 16 g/mol) fierbe la −161,5 °C. Apa (H₂O, 18 g/mol), cu masă aproape egală și același număr de electroni, fierbe la 100 °C. Ce se întâmplă la fierberea apei?
Vezi răspunsul
La fierbere se rup atracțiile dintre molecule; vaporii sunt tot molecule H₂O. Între moleculele de apă există legături de hidrogen, mult mai tari decât forțele London dintre moleculele de metan.
Într-o dimineață geroasă, un fulg de zăpadă căzut pe o mânecă întunecată și privit cu o lupă are șase colțuri, niciodată cinci sau șapte. Forma lui vine din felul în care moleculele de apă se așază una lângă alta când înghață, ținute de o atracție mai tare decât cele de la gazele rare sau de la clor.
Ce condiții trebuie îndepliniteCe fac particulele
Legătura de hidrogen este atracția dintre un atom de hidrogen legat covalent de fluor, oxigen sau azot și o pereche de electroni neparticipantă de pe un atom de fluor, oxigen sau azot din altă moleculă. Sunt deci două condiții: hidrogenul este legat de F, O sau N, iar molecula vecină are pe un atom F, O sau N o pereche de electroni neparticipantă.
Cele trei elemente sunt foarte electronegative, așa că legăturile O–H, N–H și F–H sunt puternic polare, iar hidrogenul rămâne cu o sarcină parțială pozitivă mare. Atomul de hidrogen este foarte mic și se apropie mult de perechea de electroni vecină, de aceea atracția este mai tare decât la o interacțiune dipol–dipol obișnuită.
Un hidrogen legat de carbon, ca în CH₄, sau de clor, ca în HCl, nu formează legături de hidrogen. Cuvântul „legătură” poate înșela: legătura de hidrogen se află între molecule, iar legătura O–H se află în interiorul moleculei.
Cum se scrie: linie pentru legătura covalentă, puncte pentru cea de hidrogenCum se scrie
Legătura covalentă se desenează cu linie continuă, iar legătura de hidrogen cu puncte. Pentru două molecule de apă, pentru două de HF și pentru două de amoniac:
HO–H ··· OH₂
F–H ··· F–H
H₂N–H ··· NH₃
Își pot forma legături de hidrogen între propriile molecule HF, H₂O, NH₃ și alcoolii, de exemplu metanolul CH₃–O–H. Nu le pot forma CH₄ și HCl, pentru că hidrogenul este legat de C sau de Cl. Eterul dimetilic, CH₃–O–CH₃, are oxigen cu perechi neparticipante, dar niciun hidrogen legat de oxigen, deci nu își formează legături de hidrogen între propriile molecule.
Cât de tare este și cum se așază moleculele de apăCe fac particulele
O legătură de hidrogen are aproximativ 20 kJ/mol. Energia medie a legăturii O–H din molecula de apă este 464 kJ/mol, deci legătura O–H este de aproximativ 464 : 20 ≈ 23 de ori mai tare. Atracția dintre molecule este mică în comparație cu legătura covalentă, dar mult mai mare decât forțele London dintre moleculele mici.
O moleculă de apă poate forma până la patru legături de hidrogen: două prin cei doi atomi de hidrogen și două prin cele două perechi neparticipante ale oxigenului. Fiecare legătură aparține la două molecule, deci revin în medie două legături pe moleculă. Evaporarea unui mol de apă cere 40,7 kJ. Dacă se presupune că la evaporare se rup toate legăturile, rezultă 40,7 : 2 ≈ 20 kJ/mol pentru o legătură: o estimare de ordin de mărime.
În gheață, moleculele de apă formează o rețea de legături de hidrogen permanente, cu inele de șase molecule și spații goale în mijloc. Acest aranjament hexagonal se vede în forma fulgilor de zăpadă. În apa lichidă, legăturile de hidrogen se rup și se refac continuu.

| Substanța | Grupa | Electroni | Fierbe la, °C | Cum s-a obținut |
|---|---|---|---|---|
| H₂O | 16 | 10 | 100 | proprietățile fluidului NIST |
| H₂S | 16 | 18 | −60,3 | dat de NIST |
| H₂Se | 16 | 36 | −41,6 | calculat din ecuația NIST |
| H₂Te | 16 | 54 | −1,7 | calculat din ecuația NIST (cu 0,46 K în afara domeniului ei) |
| NH₃ | 15 | 10 | −33,3 | proprietățile fluidului NIST |
| PH₃ | 15 | 18 | −87,3 | calculat din ecuația NIST (cu 0,15 K în afara domeniului ei) |
| AsH₃ | 15 | 36 | −61,9 | calculat din ecuația NIST (cu 0,15 K în afara domeniului ei) |
| HF | 17 | 10 | 19,5 | dat de NIST |
| HCl | 17 | 18 | −84,8 | calculat din ecuația NIST |
| HBr | 17 | 36 | −66,5 | calculat din ecuația NIST |
| HI | 17 | 54 | −34,6 | calculat din ecuația NIST (cu 0,42 K în afara domeniului ei) |
| CH₄ | 14 | 10 | −161,5 | proprietățile fluidului NIST |
| SiH₄ | 14 | 18 | −111,5 | calculat din ecuația NIST |
| GeH₄ | 14 | 36 | −88,8 | calculat din ecuația NIST (cu 0,04 K în afara domeniului ei) |
| Grupa | Dreapta trece prin | Valoarea dreptei la 10 electroni, °C | Măsurat, °C | Diferența, °C |
|---|---|---|---|---|
| 16 | H₂S și H₂Te | −73 | 100 | +173 |
| 15 | PH₃ și AsH₃ | −99 | −33,3 | +65 |
| 17 | HCl și HI | −96 | 19,5 | +116 |
| 14 | SiH₄ și GeH₄ | −122 | −161,5 | −40 |
| Substanța | Fierbe la / densitate |
|---|---|
| etanol, CH₃CH₂–OH | 78,2 °C |
| eter dimetilic, CH₃–O–CH₃ | −24,8 °C |
| gheață la 0 °C, densitate | 0,917 g/cm³ |
| apă lichidă la 0 °C, densitate | 0,9998 g/cm³ |
Cu 10 electroni, apa fierbe la 100 °C, cu 173 °C peste −73 °C, valoarea dreptei prin H₂S și H₂Te. Energia medie a legăturii O–H: 464 kJ/mol; o legătură de hidrogen: aproximativ 20 kJ/mol.
Măsurători, calcul și schemă. Punctele pline sunt temperaturi de fierbere date de NIST la presiunea normală. Punctele cu inel gol sunt calculate din ecuația presiunii vaporilor pe care NIST a ajustat-o pe măsurători vechi (Stull, 1947); la H₂Te, PH₃, AsH₃, GeH₄ și HI temperatura iese cu cel mult jumătate de kelvin în afara domeniului ecuației. Dreapta întreruptă și diferența sunt calcul: dreapta trece prin cea mai ușoară și cea mai grea hidrură din grupă cu perioada trei sau mai mare și se prelungește până la zece electroni. Moleculele sunt o schemă fără scară: atomii nu au culoare, sunt desenați foarte mărit și mult mai puțini decât în realitate. Pentru SnH₄ și SbH₃ NIST nu dă o temperatură de fierbere, deci lipsesc.
Surse și credite. Valori citate din: NIST Chemistry WebBook, SRD 69 (National Institute of Standards and Technology), pagini consultate în 2026 și listate la Surse (temperaturile de fierbere; densitatea apei lichide, din proprietățile de fluid). Etanol și eter dimetilic: PubChem (NIH), compuși 702 și 8254. Densitatea gheții: PubChem, compusul 962. Energia medie a legăturii O–H: OpenStax, Chemistry 2e, secțiunea 7.5.
Legătura de hidrogen în ADN și în proteine
În ADN, cele două catene se țin prin legături de hidrogen între baze: adenina și timina formează două legături de hidrogen, iar citozina și guanina formează trei. În proteine, legăturile de hidrogen dintre gruparea C=O a unui aminoacid și gruparea N–H a altuia țin lanțul în forma de helix α sau de foaie β.
Pentru curioși
OpenStax indică pentru legăturile de hidrogen aproximativ 5–10% din tăria unei legături covalente. Estimarea din evaporarea apei dă 20 : 464 ≈ 0,043, adică aproape 4%. Ambele sunt valori de ordin de mărime; energia reală depinde de moleculele implicate.
Exemplu rezolvat
Etanolul și eterul dimetilic, două substanțe cu aceeași formulă
Etanolul, CH₃CH₂–OH, și eterul dimetilic, CH₃–O–CH₃, au aceeași formulă moleculară, C₂H₆O. Care fierbe mai sus?
Pasul 1, masa molară și electronii: M(C₂H₆O) = 2 · 12 + 6 · 1 + 16 = 46 g/mol, aceeași pentru ambele. Aceeași formulă înseamnă același număr de electroni, 2 · 6 + 6 · 1 + 8 = 26, deci forțele London sunt comparabile.
Pasul 2, hidrogenul legat de oxigen: etanolul are o grupă O–H, deci formează legături de hidrogen între propriile molecule. Eterul dimetilic nu are niciun H legat de O.
Pasul 3, concluzia: etanolul are în plus legături de hidrogen, deci fierbe mai sus. Valorile măsurate sunt 78 °C pentru etanol și −25 °C pentru eter. Diferența este 78 − (−25) = 103 °C, cauzată de legăturile de hidrogen.
În România
Fulgii de pe haina ta
Iarna, în orice oraș din țară, o ninsoare fără vânt poate fi privită pe o haină întunecată. Un cristal de zăpadă este un singur cristal de gheață, în care moleculele de apă sunt așezate într-un aranjament hexagonal, de aceea cristalele au simetrie de ordinul șase. Un cristal începe ca o plăcuță hexagonală mică, iar ramurile cresc din cele șase colțuri.
Forma exactă a ramurilor diferă de la un cristal la altul, pentru că fiecare trece prin alte temperaturi și alte umidități în nori. Simetria de ordinul șase rămâne, pentru că vine din rețeaua legăturilor de hidrogen dintre moleculele de apă.
Pe scurt
- Legătura de hidrogen se formează între un H legat de F, O sau N și o pereche de electroni neparticipantă de pe F, O sau N din altă moleculă.
- Se scrie cu puncte: O–H···O. Este o interacțiune între molecule; legătura O–H este în moleculă.
- Legătura de hidrogen are aproximativ 20 kJ/mol, față de 464 kJ/mol, energia medie a legăturii O–H.
- Apa poate forma până la patru legături de hidrogen pe moleculă; HF, NH₃ și alcoolii formează și ei astfel de legături.
- În ADN, A–T are două legături de hidrogen și C–G trei; legăturile de hidrogen țin și forma proteinelor.
Greșeli frecvente
GreșitLegătura de hidrogen este legătura dintre H și O din molecula de apă.
CorectLegătura H–O din moleculă este covalentă, iar energia ei medie de legătură este 464 kJ/mol. Legătura de hidrogen este între molecule, cu aproximativ 20 kJ/mol.
GreșitOrice moleculă cu hidrogen formează legături de hidrogen.
CorectHidrogenul trebuie să fie legat de F, O sau N. În CH₄ și HCl nu există astfel de legături.
GreșitLa fierberea apei se rup legăturile O–H și rezultă hidrogen și oxigen.
CorectSe rup legăturile de hidrogen dintre molecule. Vaporii sunt tot molecule H₂O.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care sunt condițiile pentru o legătură de hidrogen între două molecule?
Răspuns
b) Hidrogenul legat de F, O sau N și o pereche de electroni neparticipantă pe un F, O sau N vecin. Hidrogenul trebuie să fie legat de un atom foarte electronegativ (F, O, N), iar molecula vecină trebuie să ofere o pereche de electroni neparticipantă tot pe F, O sau N.
În notația O–H···O, ce reprezintă punctele?
Răspuns
b) Legătura de hidrogen dintre molecule. Linia continuă este legătura covalentă din moleculă; punctele marchează legătura de hidrogen dintre molecule.
Care dintre următoarele molecule NU formează legături de hidrogen între propriile molecule?
Răspuns
c) CH₃–O–CH₃. În eterul dimetilic hidrogenul este legat de carbon; nu există niciun H legat de O.
Care este numărul maxim de legături de hidrogen pe care le poate forma o moleculă de apă?
Răspuns
c) Patru. Două prin cei doi atomi de hidrogen și două prin cele două perechi neparticipante ale oxigenului.
Evaporarea unui mol de apă cere 40,7 kJ. Câți kJ cere evaporarea a 36 g de apă? Se dă M(H₂O) = 18 g/mol. Rotunjește la o zecimală.
kJRăspuns
81,4 kJ. n = 36 : 18 = 2 mol; Q = 2 · 40,7 = 81,4 kJ.
Așază fiecare substanță după cum își formează sau nu legături de hidrogen între propriile ei molecule.
Răspuns
Da: H₂O; NH₃; CH₃–OH.
Nu: CH₄; HCl; CH₃–O–CH₃.
Contează hidrogenul legat de F, O sau N: există în H₂O, NH₃ și CH₃–OH. În CH₄ este legat de C, în HCl de Cl, iar în CH₃–O–CH₃ nu există H legat de O.
Etanolul fierbe la 78 °C, iar eterul dimetilic, cu aceeași formulă, la −25 °C. Explică diferența.
Un răspuns bun
Ambele molecule au câte 26 de electroni (2 · 6 + 6 · 1 + 8), deci forțele London sunt comparabile. Etanolul are un hidrogen legat de oxigen și formează legături de hidrogen între propriile molecule, pe când eterul dimetilic nu are un astfel de hidrogen. La fierbere trebuie rupte atracțiile dintre molecule, iar la etanol acestea sunt mai tari, de aceea el fierbe cu aproape 103 °C mai sus.
Un răspuns complet compară forțele London, arată prezența sau lipsa hidrogenului legat de oxigen și leagă legătura de hidrogen de temperatura de fierbere.
Termeni
- legătură de hidrogen
- Atracție între un atom de hidrogen legat de F, O sau N și o pereche de electroni neparticipantă de pe un F, O sau N dintr-o altă moleculă.
- pereche de electroni neparticipantă
- Pereche de electroni de valență care nu face parte dintr-o legătură covalentă.
- interacțiune intermoleculară
- Atracție slabă între molecule, mult mai mică decât legătura covalentă din interiorul lor.
- alcool
- Compus organic cu o grupă –OH legată de un atom de carbon saturat.
- electronegativitate
- Măsura capacității unui atom dintr-o legătură de a atrage electronii spre el.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Chemistry 2e, 10.1 Intermolecular Forces – legătura de hidrogen ca interacțiune între molecule, între H legat de F, O sau N și un atom F, O sau N vecin; mult mai slabă decât legătura covalentă
- OpenStax – Chemistry 2e, 7.5 Strengths of Ionic and Covalent Bonds – energia medie a legăturii O–H, 464 kJ/mol
- PubChem – Water – entalpia de vaporizare a apei, 9,717 kcal/mol (40,7 kJ/mol)
- PubChem – Ethanol – temperatura de fierbere a etanolului, 78 °C
- PubChem – Dimethyl ether – temperatura de fierbere a eterului dimetilic, −24,8 °C
- OpenStax – Biology 2e, 14.2 DNA Structure and Sequencing – adenina și timina formează două legături de hidrogen, citozina și guanina trei
- OpenStax – Biology 2e, 3.4 Proteins – legăturile de hidrogen mențin helixul α și foaia β
- LibreTexts – Structure of Ice (CK-12) – gheața: rețea de legături de hidrogen cu structură hexagonală și spații deschise; apa lichidă are legături de hidrogen de scurtă durată
- Snow Crystals (K. Libbrecht, Caltech) – Snowflake science – un cristal de zăpadă este un cristal de gheață cu moleculele de apă într-un aranjament hexagonal, cu simetrie de ordinul șase
Din programă: „Legătură dipol-dipol, legătură de hidrogen, forțe London” (MI: Matematică-informatică (2 ore)). Competențe specifice urmărite: 1.4, 2.4, 4.4, 5.4, 6.4.