Chimie IX EN

Capitolul 2 · Reacțiile chimiceLecția 2.4TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

Reacții exoterme și reacții endoterme

Când o reacție încălzește mediul și când îl răcește

De ce un foc te încălzește, iar un pahar cu bicarbonat și lămâie se face rece?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 2

Înainte să citești: tu ce crezi?

Torni zeamă de lămâie peste o lingură de bicarbonat de sodiu, într-un pahar, și ții un termometru în amestec. Bulele apar imediat. Ce arată termometrul?

Vezi răspunsul

Temperatura scade. Acidul citric din lămâie reacționează cu bicarbonatul, iar reacția absoarbe căldură din mediu. Bulele seamănă cu fierberea, dar sunt dioxid de carbon și nu spun nimic despre căldură.

Gazul de la aragaz arde, iar oala de deasupra se încălzește. În cuptorul unei fabrici de var, calcarul trebuie ținut la aproximativ 900 °C ca să se descompună, iar fără combustibil reacția se oprește. Într-un caz reacția dă căldură, în celălalt o cere. Semnul căldurii se citește din ecuație, din ΔH, și de pe termometru.

Termometrul arată sensul călduriiCe vezi

O reacție chimică schimbă temperatura amestecului în care are loc. Dacă amestecul se încălzește, reacția a cedat căldură mediului din jur: paharul, aerul, mâna. O astfel de reacție se numește exotermă. Arderea metanului din aragaz, neutralizarea unui acid cu o bază și stingerea varului nestins (CaO + H₂O) sunt exoterme.

Dacă amestecul se răcește, reacția a luat căldură din mediu. Ea este endotermă. Bicarbonatul cu zeamă de lămâie este un exemplu sigur de încercat acasă: paharul se simte rece, deși se văd bule. Bulele sunt dioxid de carbon și nu arată nimic despre căldură.

Descompunerea calcarului, CaCO₃, este endotermă: cuptorul trebuie încălzit continuu, altfel reacția se oprește. Căldura schimbată cu mediul se numește efect termic al reacției. Topirea gheții absoarbe și ea căldură, dar nu este o reacție chimică: apa rămâne H₂O și își schimbă doar starea de agregare.

CaO + H₂O stingerea varului se încălzește căldura iese în mediu exotermă bicarbonat + lămâie se văd bule se răcește căldura intră din mediu endotermă nivelul termometrului la început
Figura 1Termometrul arată sensul căldurii; bulele nu spun nimic despre ea. Stingerea varului este o demonstrație făcută de profesor; bicarbonatul cu lămâie se poate încerca acasă.

De unde vine căldura: legături rupte, legături formateCe fac particulele

Într-o reacție, legăturile dintre particulele reactanților se desfac și se formează altele, ale produșilor. Desfacerea cere energie, iar formarea eliberează energie. Bilanțul celor două hotărăște dacă reacția este exotermă sau endotermă.

La arderea metanului, energia eliberată când se formează CO₂ și H₂O este mai mare decât cea cheltuită ca să se desfacă CH₄ și O₂. Diferența pleacă spre mediu sub formă de căldură. La descompunerea CaCO₃ bilanțul are semn opus: desfacerea carbonatului cere mai multă energie decât eliberează formarea CaO și CO₂, iar diferența se ia din flacăra cuptorului.

Mai există o energie în joc, diferită de bilanț: energia de activare, pragul care trebuie trecut ca reacția să înceapă. Gazul din aragaz arde exoterm, dar are nevoie de o scânteie. După pornire, căldura degajată trece pragul pentru particulele următoare și reacția continuă singură. Faptul că un amestec trebuie încălzit ca să reacționeze nu arată deci că reacția este endotermă: încălzirea poate da doar energia de activare.

Diagrama energie–drum de reacție arată ambele mărimi. Reactanții sunt la un nivel de energie, produșii la altul, iar între ei se ridică o creastă. La o reacție exotermă produșii stau mai jos decât reactanții, la una endotermă mai sus. Înălțimea crestei este energia de activare și nu este căldura reacției.

Pentru curioși

Căldura unei reacții se poate calcula din entalpiile de formare: ΔH este suma entalpiilor de formare ale produșilor minus suma celor ale reactanților, fiecare înmulțită cu coeficientul din ecuație. Pentru stingerea varului: (−985,2) − (−634,9) − (−285,83) ≈ −64,5 kJ pe mol.

exotermă: produșii stau mai jos reactanți produși energie de activare ΔH < 0 endotermă: produșii stau mai sus reactanți produși energie de activare ΔH > 0 drum de reacție → pe verticală: energie; schemă, fără scară
Figura 2ΔH este diferența dintre nivelul produșilor și cel al reactanților; energia de activare este înălțimea crestei măsurată de la reactanți. Sunt două mărimi diferite. Schemă calitativă, fără scară.

Cum se scrie: ΔH și ecuația termochimicăCum se scrie

Căldura unei reacții la presiune constantă se notează ΔH și se dă în kJ, pentru cantitățile din ecuație. La o reacție exotermă ΔH < 0, pentru că sistemul pierde energie. La o reacție endotermă ΔH > 0.

CH₄(g) + 2O₂(g) → CO₂(g) + 2H₂O(l)

ΔH = −890,8 kJ: la arderea unui mol de metan se degajă 890,8 kJ. Neutralizarea HCl(aq) + NaOH(aq) → NaCl(aq) + H₂O(l) are ΔH = −58 kJ pentru un mol de HCl. Stingerea varului nestins, CaO(s) + H₂O(l) → Ca(OH)₂(s), are ΔH ≈ −64,5 kJ pentru un mol de CaO.

CaCO₃(s) → CaO(s) + CO₂(g)

ΔH = +178 kJ: descompunerea unui mol de CaCO₃ absoarbe 178 kJ. Pentru MgCO₃ → MgO + CO₂ valoarea este +117 kJ pe mol, deci carbonatul de magneziu cere mai puțină căldură. Dacă ecuația se înmulțește cu 2, ΔH se dublează. Dacă reacția se scrie în sens invers, ΔH își schimbă semnul: CaO + CO₂ → CaCO₃ degajă 178 kJ pe mol.

Carbonați și azotați la încălzire

Carbonații metalelor din grupa a II-a, ca MgCO₃ și CaCO₃, se descompun la încălzire în oxid și dioxid de carbon. Carbonații de sodiu și de potasiu sunt mult mai stabili la căldură. Bicarbonatul de sodiu, NaHCO₃, se descompune însă ușor la încălzire:

2NaHCO₃ → Na₂CO₃ + CO₂ + H₂O

Azotații se descompun și ei prin încălzire, dar nu toți la fel. Azotații de sodiu și de potasiu dau azotit și oxigen: 2KNO₃ → 2KNO₂ + O₂. Azotatul de cupru dă oxid de cupru, dioxid de azot și oxigen: 2Cu(NO₃)₂ → 2CuO + 4NO₂ + O₂. Azotatul de argint dă argint metalic: 2AgNO₃ → 2Ag + 2NO₂ + O₂. Toate cer încălzire puternică; pentru azotatul de cupru, ΔH = +424 kJ pentru ecuația scrisă. Azotul își schimbă și numărul de oxidare, deci aceleași reacții se încadrează și printre cele cu schimbarea N.O.

Dioxidul de azot, NO₂, este un gaz brun care irită căile respiratorii. De aceea descompunerea azotaților este o demonstrație a profesorului: o face într-o hotă de laborator, iar elevii urmăresc de la distanță cum se încălzește sarea, cum apare gazul brun și cum rămâne solidul. Elevul nu o repetă acasă.

Pentru curioși

La azotatul de cupru, entalpiile de formare din tabele (Cu(NO₃)₂ −302,9 kJ/mol, CuO −157,3 kJ/mol, NO₂ +33,2 kJ/mol) dau 2 · (−157,3) + 4 · 33,2 − 2 · (−302,9) = +424 kJ pentru ecuația 2Cu(NO₃)₂ → 2CuO + 4NO₂ + O₂.

Exemplu rezolvat

O tonă de calcar într-un cuptor

O tonă (10⁶ g) de calcar pur, CaCO₃, se descompune complet. Ce mase de CaO și de CO₂ rezultă și câtă căldură absoarbe reacția?

M(CaCO₃) = 40 + 12 + 3 · 16 = 100 g/mol, deci n = 10⁶ : 100 = 10⁴ mol. Ecuația CaCO₃ → CaO + CO₂ arată un raport 1 : 1 : 1, deci rezultă 10⁴ mol de CaO și 10⁴ mol de CO₂.

M(CaO) = 40 + 16 = 56 g/mol și m(CaO) = 10⁴ · 56 = 5,6·10⁵ g = 560 kg. M(CO₂) = 12 + 2 · 16 = 44 g/mol și m(CO₂) = 10⁴ · 44 = 4,4·10⁵ g = 440 kg. Controlul: 560 + 440 = 1.000 kg, masa se conservă.

Căldura absorbită este Q = 10⁴ · 178 = 1,78·10⁶ kJ, adică 1,78 GJ. Verificare de ordin de mărime: aceeași energie se degajă la arderea a 1,78·10⁶ : 890,8 ≈ 2.000 de moli de metan, adică 2.000 · 16 = 32.000 g = 32 kg. O tonă de piatră cere deci energia a 32 kg de gaz, fără pierderile cuptorului.

În România

Din calcar în ciment, la Fieni

Fabrica de ciment de la Fieni, în județul Dâmbovița, a fost înființată în martie 1914. Cimentul se face din calcar și argilă: amestecul măcinat intră într-un cuptor rotativ încălzit până la 1.450 °C, iar calcarul este bogat în carbonat de calciu. Așa descriu procesul producătorii de ciment din România, printre ei Heidelberg Materials România.

Prima transformare din cuptor este CaCO₃ → CaO + CO₂, cu ΔH = +178 kJ/mol. Ea cere combustibil în tot timpul funcționării, așa cum arată calculul pentru o tonă de calcar. Reacția eliberează în plus CO₂, 440 kg la fiecare tonă de calcar pur, fără dioxidul de carbon al arderii combustibilului. Într-un cuptor de var, calcarul ajunge la aproximativ 900 °C.

Pe scurt

  1. Reacția exotermă cedează căldură mediului și are ΔH < 0; reacția endotermă ia căldură din mediu și are ΔH > 0.
  2. Desfacerea legăturilor cere energie, formarea lor eliberează energie; bilanțul celor două hotărăște semnul lui ΔH.
  3. Energia de activare este pragul de pornire și diferă de căldura reacției: o scânteie poate aprinde o reacție exotermă.
  4. Exoterme: arderea metanului (−890,8 kJ/mol), neutralizarea, stingerea varului nestins. Endoterme: CaCO₃ → CaO + CO₂ (+178 kJ/mol), MgCO₃ → MgO + CO₂ și descompunerea azotaților.
  5. Azotații se descompun diferit: 2KNO₃ → 2KNO₂ + O₂, 2Cu(NO₃)₂ → 2CuO + 4NO₂ + O₂, 2AgNO₃ → 2Ag + 2NO₂ + O₂; demonstrația o face profesorul, pentru că NO₂ este toxic.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitDacă trebuie să încălzesc amestecul ca să reacționeze, reacția este endotermă.

    CorectÎncălzirea poate da doar energia de activare. Gazul din aragaz are nevoie de scânteie și arde totuși exoterm.

  • GreșitBulele de gaz arată că reacția degajă căldură, ca la fierbere.

    CorectBicarbonatul cu lămâie face bule și se răcește. Căldura se citește de pe termometru sau din ΔH, nu din bule.

  • GreșitO reacție exotermă se petrece repede, una endotermă încet.

    CorectSemnul lui ΔH nu spune nimic despre viteză. Ruginirea fierului este exotermă și durează luni.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Într-un pahar, bicarbonatul de sodiu reacționează cu zeama de lămâie, apar bule și paharul se răcește. Cum se clasează reacția?

    Răspuns

    a) Endotermă, pentru că ia căldură din mediu. Răcirea amestecului arată că reacția absoarbe căldură din mediu. Bulele sunt dioxid de carbon și nu indică semnul căldurii.

  2. Ce înseamnă ΔH = +178 kJ pentru ecuația CaCO₃(s) → CaO(s) + CO₂(g)?

    Răspuns

    d) Descompunerea unui mol de CaCO₃ absoarbe 178 kJ. ΔH > 0 înseamnă reacție endotermă: căldura este absorbită, pentru cantitățile din ecuație.

  3. Care ecuație descrie corect descompunerea prin încălzire a azotatului de potasiu?

    Răspuns

    b) 2KNO₃ → 2KNO₂ + O₂. Azotații de sodiu și de potasiu dau azotit și oxigen. Dioxidul de azot apare la azotatul de cupru, nu la cel de potasiu.

  4. Se ard 8 g de metan, CH₄, a cărui ardere completă are ΔH = −890,8 kJ pentru un mol de CH₄. Se dă M(CH₄) = 16 g/mol. Ce căldură se degajă, în kJ, rotunjită la o zecimală?

    kJ
    Răspuns

    445,4 kJ. n = 8 : 16 = 0,5 mol, iar Q = 0,5 · 890,8 = 445,4 kJ.

  5. Se descompun complet 200 kg de CaCO₃ pur. Ce masă de CaO rezultă, în kg? Se dau M(CaCO₃) = 100 g/mol și M(CaO) = 56 g/mol.

    kg
    Răspuns

    112 kg. 200 kg = 2.000 de moli de CaCO₃ și rezultă 2.000 de moli de CaO, adică 2.000 · 56 = 112.000 g = 112 kg.

  6. Procesele chimice de mai jos sunt exoterme sau endoterme? Așază fiecare proces în categoria potrivită.

    Răspuns

    Exotermă: Arderea metanului; Neutralizarea HCl cu NaOH; Stingerea varului nestins.

    Endotermă: Descompunerea CaCO₃; Descompunerea MgCO₃; Descompunerea azotatului de cupru.

    Arderea, neutralizarea și stingerea varului au ΔH < 0. Descompunerile prin încălzire ale carbonaților și azotaților absorb căldură.

  7. Un coleg spune: „Calcarul trebuie încălzit ca să se descompună, deci descompunerea este endotermă. Gazul trebuie aprins cu o scânteie, deci arderea este tot endotermă.” Unde este greșeala?

    Un răspuns bun

    Încălzirea și scânteia dau energia de activare, pragul de pornire, și nu spun nimic despre bilanț. Semnul căldurii se citește din ΔH sau de pe termometru după ce reacția a pornit: la ardere amestecul se încălzește mult (ΔH < 0), la descompunerea CaCO₃ trebuie să se dea căldură tot timpul (ΔH > 0).

    Un răspuns complet separă energia de activare de căldura reacției și dă câte un indiciu pentru fiecare caz.

Termeni

reacție exotermă
Reacție care cedează căldură mediului; ΔH < 0.
reacție endotermă
Reacție care absoarbe căldură din mediu; ΔH > 0.
efect termic
Căldura schimbată cu mediul într-o reacție chimică.
entalpie de reacție (ΔH)
Căldura unei reacții la presiune constantă, în kJ pentru cantitățile din ecuație.
energie de activare
Energia care trebuie depășită ca o reacție să pornească.
descompunere termică
Descompunerea unei substanțe sub acțiunea căldurii.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Reacții exoterme și reacții endoterme”; „la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.1, 4.1, 6.1.