Chimie IX EN
Tabelul periodic ca hartă de culori pe fond închis: fiecare element din perioadele 1–6 este o căsuță, cu atât mai deschisă la culoare cu cât valoarea este mai mare. Raza covalentă este între 32 pm (H) și 238 pm (Cs), crește spre stânga și în jos; energia de ionizare și electronegativitatea cresc spre dreapta și în sus. Sub siliciu, între galiu și arsen, căsuța germaniului este goală.

Învelișul de electroni al atomului. Caracter metalic. Caracter nemetalic

Capitolul 5

Tabelul periodic – ce îți spune locul unui element

Ce îți spune locul unui element în tabel?

Sub siliciu, în tabelul lui Mendeleev, era un loc gol, iar el a scris dinainte cum va fi elementul care îl va umple. Imaginea colorează tabelul după trei mărimi din tabele (raza, energia de ionizare, electronegativitatea), apoi ascunde germaniul. Începe cu o predicție, apoi ghicește tu elementul lipsă.

Care atom este mai mare, sodiul sau clorul?

Sodiul și clorul sunt în aceeași perioadă, a treia, la capete opuse: sodiul în grupa 1, clorul în grupa 17. În imagine, căsuțele lor sunt încercuite, încă necolorate.

Care dintre cei doi atomi are raza mai mare?

Raza scade spre dreapta și crește în jos

Căsuțele sunt colorate după raza covalentă: jumătate din distanța dintre nucleele a doi atomi legați. Culoarea mai deschisă înseamnă rază mai mare. Cea mai mică este la hidrogen (32 pm), cea mai mare la cesiu (238 pm).

Sodiul are 160 pm, clorul 100 pm. În grupa 1 raza crește de la litiu (130 pm) la cesiu (238 pm), pentru că apare un strat nou la fiecare pas.

Ionii au alte raze decât atomii: Na⁺ are 102 pm față de 160 pm la atom, iar Cl⁻ 181 pm față de 100 pm. Atinge căsuțele pentru a vedea ambele valori.

Energia de ionizare face harta pe dos

Prima energie de ionizare este energia necesară ca să smulgi un electron dintr-un atom izolat, măsurată pentru un mol de atomi. Sodiul are 495,8 kJ/mol, clorul 1.251,2 kJ/mol.

Valorile mici sunt în stânga și jos (cel mai mic, cesiu: 375,7 kJ/mol), cele mari în dreapta și sus (cel mai mare, heliu: 2.372,3 kJ/mol). Atomii cu raza mică își țin electronii exteriori mai aproape de nucleu, deci costă mai mult să-i scoți.

Harta nu este o scară netedă: aluminiul (577,5) are mai puțin decât magneziul (737,8), pentru că electronul lui exterior este pe alt substrat.

Trei hărți, același desen: metalele în stânga, nemetalele în dreapta

Electronegativitatea (scara Pauling) arată cât de puternic atrage un atom electronii dintr-o legătură. Cea mai mare este la fluor (3,98), cea mai mică la cesiu (0,79). Căsuțele hașurate (He, Ne, Ar, Kr, Rn) nu au valoare în tabel.

Cele trei hărți se potrivesc: metalele alcaline, de la litiu la cesiu, au energii de ionizare între 375,7 și 520,2 kJ/mol și electronegativități între 0,79 și 0,98; la halogeni, de la fluor la iod, energiile sunt între 1.008,4 și 1.681,0 kJ/mol, iar electronegativitățile între 2,66 și 3,98.

Între cele două părți, elementele cu contur punctat (bor, siliciu, germaniu, arsen, stibiu, telur) sunt semimetale.

Locul gol de sub siliciu: ce valori are germaniul?

Căsuța din mijloc este germaniul, ascuns. Vecinii lui, cu masa atomică și densitatea în g/cm³: siliciu 28,085 și 2,33, staniu 118,710 și 7,29, galiu 69,723 și 5,91, arsen 74,922 și 5,75.

Ce masă atomică și ce densitate pui în căsuța goală? Alege cele două numere cu butoanele − și + de lângă imagine. Nu există scor: la pasul următor le vezi lângă valorile lui Mendeleev.

Mendeleev a scris valorile cu cincisprezece ani înainte

În 1871 Mendeleev a prezis pentru elementul numit de el eka-siliciu masa atomică 72 și densitatea 5,5 g/cm³. A prezis și formula oxidului, EsO₂, și densitatea lui, 4,7 g/cm³.

În imagine: valorile tale și ale lui, una lângă alta. Elementul nu fusese încă văzut de nimeni.

Winkler l-a găsit în 1886, iar valorile au ieșit aproape la fel

Într-un mineral de argint de lângă Freiberg, Winkler a descoperit germaniul și a măsurat masa atomică 72,3 și densitatea 5,469 g/cm³. Valorile de azi sunt 72,630 și 5,323 g/cm³.

Față de valoarea de azi, prezicerea lui Mendeleev diferă cu −0,9% la masă și cu +3,3% la densitate. Media celor patru vecini dă 72,86 și 5,32, adică +0,3% și −0,1%.

Media vecinilor a dat bine masa și densitatea, dar nu orice mărime: germaniul se topește la 938 °C, iar media siliciului (1.414 °C) și a staniului (232 °C) este 823 °C. De aceea temperatura de topire nu este colorată pe hartă.

Acum explică tu: seleniul

Seleniul este între sulf și telur, în grupa 16. În harta energiei de ionizare, căsuța lui este goală. Sulful are 999,6 kJ/mol, telurul 869,3 kJ/mol.

Ce valoare ai pune la seleniu? Explică, în câteva propoziții, de ce poți ghici valoarea unui element din vecinii lui și când nu poți.

Compară cu un răspuns

Media sulfului și a telurului este 934,4 kJ/mol, iar seleniul are 941,0 kJ/mol (−0,7%). Într-o grupă, valorile se schimbă de obicei treptat, deci seleniul poate fi ghicit între vecinii lui; este doar o tendință. La electronegativitate media dă 2,34, față de 2,55 la seleniu (−8,2%), iar în grupa 14 ordinea se rupe: carbon 2,55, siliciu 1,90, germaniu 2,01. La mărimi fără variație treptată, ca temperatura de topire, ghicitul nu merge.

Lecția despre germaniu și tabelul periodic · Lecția despre raza atomică și ionică

Valori din tabele și calcul. Valori din tabele: raza covalentă și prima energie de ionizare sunt măsurate, iar electronegativitatea Pauling este o scară relativă, dedusă din energii de legătură; toate trei sunt cele din tabelul Royal Society of Chemistry. Masele atomice sunt CIAAW. Razele ionice (Na⁺ 102 pm, Cl⁻ 181 pm) sunt razele efective Shannon pentru coordinarea șase, deduse din distanțele din cristale după o convenție. Prezicerea lui Mendeleev (1871) și măsurătoarea lui Winkler (1886) sunt valorile tipărite în 1901; media celor patru vecini este un calcul făcut în față. Culoarea mai deschisă înseamnă valoare mai mare, iar înălțimea barei din căsuță arată același lucru. Căsuțele hașurate nu au valoare în tabel. Temperatura de topire nu urmează o regulă simplă și nu e colorată aici ca tendință. Lantanidele și perioada a șaptea nu sunt în imagine.

Surse și credite. Raza covalentă, prima energie de ionizare, electronegativitatea Pauling și densitatea: valori citate din paginile de elemente ale Royal Society of Chemistry (periodic-table.rsc.org), consultate la 2026-11-16; verificate încrucișat cu PubChem Periodic Table (NIST, lucrare a guvernului SUA). Mase atomice: CIAAW, tabelul abreviat 2024. Raze ionice: R. D. Shannon, Acta Crystallographica A32, 751 (1976), baza de date a Imperial College London. Mendeleev (1871) și Winkler (1886): Popular Science Monthly, vol. 59 (1901), p. 162, domeniu public.

Aceleași date, ca tabel
ZSimbolElementPerioadaGrupaRaza covalentă, pmPrima energie de ionizare, kJ/molElectronegativitate (Pauling)
1Hhidrogen11321.312,02,20
2Heheliu118372.372,3–
3Lilitiu21130520,20,98
4Beberiliu2299899,51,57
5Bbor21384800,62,04
6Ccarbon214751.086,52,55
7Nazot215711.402,33,04
8Ooxigen216641.313,93,44
9Ffluor217601.681,03,98
10Neneon218622.080,7–
11Nasodiu31160495,80,93
12Mgmagneziu32140737,81,31
13Alaluminiu313124577,51,61
14Sisiliciu314114786,51,90
15Pfosfor3151091.011,82,19
16Ssulf316104999,62,58
17Clclor3171001.251,23,16
18Arargon3181011.520,6–
19Kpotasiu41200418,80,82
20Cacalciu42174589,81,00
21Scscandiu43159633,11,36
22Tititan44148658,81,54
23Vvanadiu45144650,91,63
24Crcrom46130652,91,66
25Mnmangan47129717,31,55
26Fefier48124762,51,83
27Cocobalt49118760,41,88
28Ninichel410117737,11,91
29Cucupru411122745,51,90
30Znzinc412120906,41,65
31Gagaliu413123578,81,81
32Gegermaniu414120762,22,01
33Asarsen415120944,52,18
34Seseleniu416118941,02,55
35Brbrom4171171.139,92,96
36Krkripton4181161.350,8–
37Rbrubidiu51215403,00,82
38Srstronțiu52190549,50,95
39Yytriu53176599,91,22
40Zrzirconiu54164640,11,33
41Nbniobiu55156652,11,6
42Momolibden56146684,32,16
43Tctechnețiu57138702,42,10
44Ruruteniu58136710,22,2
45Rhrodiu59134719,72,28
46Pdpaladiu510130804,42,20
47Agargint511136731,01,93
48Cdcadmiu512140867,81,69
49Inindiu513142558,31,78
50Snstaniu514140708,61,96
51Sbstibiu515140830,62,05
52Tetelur516137869,32,1
53Iiod5171361.008,42,66
54Xexenon5181361.170,42,60
55Cscesiu61238375,70,79
56Babariu62206502,80,89
72Hfhafniu64164658,51,3
73Tatantal65158728,41,5
74Wwolfram66150758,81,7
75Rereniu67141755,81,9
76Ososmiu68136814,22,2
77Iriridiu69132865,22,2
78Ptplatină610130864,42,2
79Auaur611130890,12,4
80Hgmercur6121321.007,11,9
81Tltaliu613144589,41,8
82Pbplumb614145715,61,8
83Bibismut615150702,91,9
84Popoloniu616142811,82,0
85Atastatin617148–2,2
86Rnradon6181461.037,1–
GermaniuMasa atomicăDensitatea, g/cm³
siliciu (Si), vecin28,0852,33
galiu (Ga), vecin69,7235,91
arsen (As), vecin74,9225,75
staniu (Sn), vecin118,7107,29
Media celor patru vecini (calcul)72,865,32
Mendeleev, prezis în 1871725,5
Winkler, măsurat în 188672,35,469
Valoarea de azi72,6305,323
IonRaza ionică, pm (Shannon, coordinare 6)
Li⁺76
Na⁺102
K⁺138
Rb⁺152
Cs⁺167
Mg²⁺72
Ca²⁺100
Al³⁺53,5
O²⁻140
S²⁻184
F⁻133
Cl⁻181
Br⁻196
I⁻220

Lecțiile capitolului

Lecții: 3 lecții TC, 1 lecție MI. Insigna fiecărei lecții spune cărui profil îi aparține.

Ce profil ai?

  1. 5.1Cum a prezis Mendeleev un element pe care nu-l văzuse nimeni TC · în plus față de profilul tăuCorelații între configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2, 3 și 4 și poziția acestora în Tabelul periodicCum afli, doar din configurația electronică, locul unui element în Tabelul periodic, și ce poți spune despre un element din locul lui?
  2. 5.2De ce atomii se micșorează spre dreapta, iar ionii nu au mărimea atomului MI · în plus față de profilul tăuRază atomică; variația razei atomice pentru elementele chimice din grupele principaleSodiul pierde un electron și clorul primește unul. Care dintre cei doi ioni este mai mare decât atomul din care provine, și cu cât?
  3. 5.3De ce sodiul reacționează cu apa, iar tigaia de aluminiu nu TC · în plus față de profilul tăuCaracter metalic; variația caracterului metalic (sodiu, magneziu, aluminiu)Sodiul, magneziul și aluminiul sunt vecini în perioada 3. De ce se poartă atât de diferit în apă și în aer?
  4. 5.4De ce clorul scoate bromul din sare, iar iodul nu scoate clorul TC · în plus față de profilul tăuCaracter nemetalic; variația caracterului nemetalic în grupă și perioadă (pentru clor, brom, iod și pentru azot, oxigen, fluor)Clorul, bromul și iodul sunt în aceeași grupă. De ce unul dintre ei îl poate scoate pe altul dintr-o sare, dar nu invers?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 5Pentru clasă: proiector, fișe, test comun