Chimie IX EN

Capitolul 9 · SoluțiiLecția 9.3TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

Efecte termice la dizolvare în apă

De ce o soluție se încălzește și alta se răcește la dizolvare

O compresă rece instant devine rece în câteva secunde, iar soda caustică pusă în apă încălzește paharul. De ce nu are dizolvarea același efect pentru toate substanțele?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 9

Înainte să citești: tu ce crezi?

O compresă rece de unică folosință are într-un pliculeț o sare solidă și apă într-un alt compartiment. Când pliculețul se rupe, sarea se dizolvă și compresa devine rece în câteva secunde. De unde vine frigul?

Vezi răspunsul

Dizolvarea unor săruri este endotermă: ionii se desprind din cristal cu o energie mai mare decât cea eliberată la hidratare, iar diferența se ia din apă și din jur. Temperatura scade fără nicio gheață și fără evaporare.

În laborator, profesorul dizolvă hidroxid de sodiu într-un pahar cu apă, iar termometrul urcă repede, iar paharul devine cald. Într-un alt pahar dizolvă azotat de amoniu și termometrul coboară. Ambele sunt dizolvări, iar efectul asupra temperaturii este opus.

Termometrul urcă într-un pahar și coboară în altulCe vezi

Într-o demonstrație de laborator, în apa dintr-un pahar cu termometru se dizolvă hidroxid de sodiu: temperatura crește repede, iar paharul devine cald. Într-un alt pahar se dizolvă azotat de amoniu: temperatura scade, iar paharul se simte rece. Demonstrațiile le face profesorul și nu se repetă acasă. Hidroxidul de sodiu (soda caustică) arde pielea, iar azotatul de amoniu este un oxidant.

O dizolvare care încălzește soluția este exotermă: degajă căldură. O dizolvare care o răcește este endotermă: absoarbe căldură din soluție și din jur. Căldura schimbată la dizolvarea unui mol de substanță se numește căldură de dizolvare și se notează ΔH, în kJ/mol. ΔH negativ înseamnă dizolvare exotermă, iar ΔH pozitiv, dizolvare endotermă.

La 25 °C, într-o cantitate mare de apă, căldurile de dizolvare sunt: NaOH −44,5 kJ/mol, NaCl +3,9 kJ/mol, NH₄Cl +14,8 kJ/mol, NH₄NO₃ +25,7 kJ/mol și KNO₃ +34,9 kJ/mol. Sarea de bucătărie răcește apa foarte puțin, pentru că valoarea ei este mică.

Clorura de calciu se dizolvă tot exoterm. Acidul sulfuric degajă mult căldură când se amestecă cu apă, de aceea acidul se toarnă în apă, niciodată apa în acid. Diluarea acidului sulfuric este o demonstrație pe care o face profesorul, cu echipament de protecție.

Ruperea cristalului costă energie, hidratarea o elibereazăCe fac particulele

Dizolvarea unui cristal ionic are doi pași. În primul, ionii se desprind din rețea, adică se rup atracțiile dintre ei; acest pas absoarbe energie. În al doilea, ionii liberi sunt înconjurați de molecule de apă, prin atracție între sarcini și moleculele polare; acest pas eliberează energie. Primul pas absoarbe energie și pentru că unele legături de hidrogen dintre moleculele de apă se desfac, ca să facă loc ionilor.

Efectul termic este bilanțul celor doi pași. Dacă hidratarea eliberează mai multă energie decât se absoarbe în primul pas, soluția se încălzește, ca la NaOH. Dacă în primul pas se absoarbe mai multă energie decât eliberează hidratarea, soluția se răcește, ca la NH₄NO₃ și KNO₃.

Dizolvările endoterme au loc totuși de la sine, pentru că particulele se răspândesc printre moleculele de apă și dezordinea crește. Semnul lui ΔH arată doar în ce sens se schimbă temperatura; el nu spune dacă o substanță se dizolvă.

Pentru curioși

Și gazele pot degaja căldură la dizolvare. Clorura de hidrogen gazoasă, HCl, degajă 74,8 kJ/mol când se dizolvă în apă, adică de aproape trei ori mai mult decât absoarbe NH₄NO₃.

energieNaOHΔH = −44,5 kJ/molcristal + apăioni liberiioni hidratați12soluția se încălzeșteNH₄NO₃ΔH = +25,7 kJ/molcristal + apăioni liberiioni hidratați12soluția se răcește1 ruperea rețelei și depărtarea apei: se absoarbe energie2 hidratarea: se eliberează energie
Figura 1Compară nivelul final cu cel de pornire: la NaOH hidratarea eliberează mai multă energie decât costă ruperea rețelei și depărtarea moleculelor de apă, iar soluția se încălzește; la NH₄NO₃ ruperea costă mai mult și soluția se răcește. Schemă: lungimile săgeților nu sunt la scară. Ambele dizolvări sunt demonstrații făcute de profesor.

Cum se scrie efectul termicCum se scrie

Căldura de dizolvare se scrie lângă ecuația dizolvării, cu semnul ei:

NaOH(s) → Na⁺(aq) + HO⁻(aq), ΔH = −44,5 kJ/mol

NH₄NO₃(s) → NH₄⁺(aq) + NO₃⁻(aq), ΔH = +25,7 kJ/mol

Pentru n mol de substanță dizolvată în multă apă, căldura schimbată este Q ≈ n · |ΔH|. Cantitatea de substanță se află din masă, cu n = m : M. Semnul lui ΔH arată sensul: minus înseamnă că dizolvarea degajă căldură și soluția se încălzește, plus înseamnă că dizolvarea absoarbe căldură și soluția se răcește.

Ce arată termometrul și ce nu arată

Căldura de dizolvare se dă pe mol, nu în grade, pentru că aceeași căldură încălzește mai puțin o cantitate mare de apă. Temperatura soluției depinde și de cantitatea de apă, de vas și de schimbul cu aerul.

Compresa rece instant folosește o dizolvare endotermă: azotatul de amoniu din ea absoarbe căldură când se dizolvă. Compresa nu se desface, pentru că azotatul de amoniu este un oxidant care întreține arderea.

Căldura de dizolvare la 25 °C, în kJ/molexoterm: se încălzeșteendoterm: se răceșteNaOH−44,5NaCl+3,9NH₄Cl+14,8NH₄NO₃+25,7KNO₃+34,90
Figura 2Bara arată energia pe mol, la scară: NaOH încălzește soluția, celelalte patru o răcesc. Bara sării de bucătărie este cea mai scurtă, de aceea apa sărată abia se răcește.

Exemplu rezolvat

Câtă căldură absoarbe 8,0 g de azotat de amoniu

Se dizolvă în apă 8,0 g de azotat de amoniu. Câtă căldură se absoarbe? Se dă ΔH = +25,7 kJ/mol.

Masa molară: M(NH₄NO₃) = 14 + 4 · 1 + 14 + 3 · 16 = 80 g/mol. Cantitatea de substanță: n = 8,0 : 80 = 0,1 mol.

Căldura absorbită: Q ≈ n · ΔH = 0,1 · 25,7 = 2,57 kJ ≈ 2,6 kJ. ΔH este pozitiv, deci soluția se răcește.

Verificare: pentru aceeași cantitate, 0,1 moli de NaOH ar degaja 0,1 · 44,5 = 4,45 kJ, mai multă căldură decât absoarbe azotatul de amoniu, dar de semn opus.

În România

Sarea de pe drumuri iarna

În iarna 2020–2021, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a folosit peste 300.000 de tone de sare la deszăpezire, iar normativul AND 525/2013 prevede sare pentru drumuri. Pe 2 decembrie 2016, între orele 5:30 și 12:00, 422 de autoutilaje au răspândit 1.389 de tone de material antiderapant și 1.000 de litri de clorură de calciu.

Sarea nu topește gheața prin căldura dizolvării. Pentru NaCl, ΔH este +3,9 kJ/mol, deci dizolvarea răcește ușor. Gheața se topește pentru că o soluție sărată îngheață sub 0 °C. Clorura de calciu are în plus un efect termic: se dizolvă exoterm.

Pe scurt

  1. Dizolvarea exotermă degajă căldură, iar temperatura soluției crește (ΔH < 0); dizolvarea endotermă absoarbe căldură, iar temperatura scade (ΔH > 0).
  2. Efectul termic este bilanțul dintre energia absorbită în primul pas (ruperea rețelei și desfacerea unor legături de hidrogen din apă) și energia eliberată la hidratarea ionilor.
  3. La 25 °C: NaOH −44,5 kJ/mol (exotermă); NaCl +3,9, NH₄Cl +14,8, NH₄NO₃ +25,7, KNO₃ +34,9 kJ/mol (endoterme).
  4. Căldura schimbată de n mol, dizolvați în multă apă, este Q ≈ n · |ΔH|, cu n = m : M.
  5. La diluarea acidului sulfuric se degajă multă căldură: acidul se toarnă în apă, niciodată apa în acid.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitOrice substanță care se dizolvă încălzește apa.

    CorectDepinde de bilanț: NaOH încălzește, dar NH₄NO₃ și KNO₃ răcesc. Sarea de bucătărie răcește foarte puțin.

  • GreșitO dizolvare endotermă nu poate avea loc de la sine.

    CorectDizolvările endoterme au loc, pentru că particulele se răspândesc și dezordinea crește. Semnul lui ΔH arată doar sensul schimbării de temperatură.

  • GreșitSarea topește gheața pentru că se dizolvă cu degajare de căldură.

    CorectDizolvarea NaCl este ușor endotermă. Gheața se topește pentru că o soluție sărată îngheață sub 0 °C.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Termometrul urcă la dizolvarea unei substanțe într-un pahar cu apă. Ce înseamnă asta?

    Răspuns

    b) Dizolvarea este exotermă și ΔH < 0. Soluția se încălzește, deci procesul degajă căldură: este exoterm, iar ΔH este negativ.

  2. De ce se răcește soluția la dizolvarea azotatului de amoniu?

    Răspuns

    a) Separarea ionilor din rețea și a moleculelor de apă cere mai multă energie decât eliberează hidratarea. Când separarea ionilor din rețea și a moleculelor de apă absoarbe mai multă energie decât degajă hidratarea, diferența se ia din soluție și din jur.

  3. Cum se prepară în laborator o soluție diluată de acid sulfuric?

    Răspuns

    c) Se toarnă acidul în apă. Diluarea acidului sulfuric degajă multă căldură, deci acidul se toarnă în apă. Operația o face profesorul, cu echipament de protecție.

  4. Pentru NaCl, ΔH = +3,9 kJ/mol. De ce topește sarea gheața de pe șosea?

    Răspuns

    d) Pentru că soluția sărată îngheață sub 0 °C. Dizolvarea NaCl răcește ușor. Gheața se topește pentru că soluția sărată are punctul de îngheț mai jos de 0 °C.

  5. Se dizolvă 20 g de NaOH, M(NaOH) = 40 g/mol, ΔH = −44,5 kJ/mol. Câți kJ se degajă? Rotunjește la o zecimală.

    kJ
    Răspuns

    22,3 kJ. n = 20 : 40 = 0,5 mol, iar Q = 0,5 · 44,5 = 22,25 kJ ≈ 22,3 kJ degajați.

  6. Așază în ordine pașii prin care se stabilește efectul termic la dizolvarea unei sări ionice.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Ionii se desprind din rețea: se absoarbe energie
    2. Ionii liberi sunt înconjurați de molecule de apă: se eliberează energie
    3. Se compară energia absorbită cu energia eliberată
    4. Din bilanț rezultă semnul lui ΔH și sensul schimbării de temperatură

    Primii doi pași dau cele două cantități de energie, iar bilanțul lor hotărăște dacă soluția se încălzește sau se răcește.

  7. Un elev spune: „Dacă o substanță se dizolvă cu absorbție de căldură, nu se poate dizolva deloc.” Răspunde cu un exemplu de substanță.

    Un răspuns bun

    Afirmația este falsă. Azotatul de amoniu are ΔH = +25,7 kJ/mol, deci absoarbe căldură, și totuși se dizolvă bine în apă. Dizolvarea are loc de la sine pentru că particulele se răspândesc printre moleculele de apă și dezordinea crește; semnul lui ΔH arată doar dacă soluția se încălzește sau se răcește.

    Un răspuns complet dă un exemplu endoterm care se dizolvă și spune că semnul lui ΔH nu hotărăște dacă are loc dizolvarea.

Termeni

dizolvare exotermă
Dizolvare care degajă căldură, deci temperatura soluției crește; ΔH este negativ.
dizolvare endotermă
Dizolvare care absoarbe căldură și răcește soluția; ΔH este pozitiv.
căldură de dizolvare
Căldura schimbată la dizolvarea unui mol de substanță, notată ΔH și dată în kJ/mol.
hidratare
Înconjurarea unui ion sau a unei molecule dizolvate de către molecule de apă.
oxidant
Substanță care întreține arderea altor substanțe, de exemplu azotatul de amoniu.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Efecte termice la dizolvare în apă” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 2.5, 4.5, 6.3.