Chimie IX EN

Capitolul 12 · Probleme de chimieLecția 12.3TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor

De la oțetul din pahar la gazul din balon: problema în mai mulți pași

Torni oțet peste coajă de ou, pe cântar, și masa scade. Ce a plecat din pahar și cât?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 12

Înainte să citești: tu ce crezi?

Pe un cântar de bucătărie stă un pahar cu oțet, în care pui o coajă de ou ruptă bucăți. Cât timp bolborosește, ce arată cântarul?

Vezi răspunsul

Cântarul arată o masă mai mică. Coaja conține carbonat de calciu, care reacționează cu acidul acetic din oțet și dă dioxid de carbon. Gazul pleacă în aer, iar masa lui lipsește de pe cântar. Masa totală se conservă, dar o parte din ea a ieșit din pahar.

Bolboroseala din paharul cu oțet și coajă de ou este dioxid de carbon care iese din lichid. Cântarul de sub pahar o simte: masa scade pe măsură ce gazul pleacă. Același raționament, în mai mulți pași, rezolvă problemele de test care pornesc de la o soluție și ajung la un volum de gaz.

Schema care rezolvă orice problemă în mai mulți pași

O problemă lungă este o înșiruire de conversii scurte, legate de ecuație. Molul este mărimea comună: orice mărime se transformă în moli, ecuația face trecerea de la o substanță la alta, apoi molii se transformă în mărimea cerută.

Schema: (1) datele și ce se cere, cu unități; (2) ecuația egalată; (3) molii substanțelor cunoscute; (4) raportul molar din coeficienți, cu verificarea reactantului limitativ dacă sunt date două cantități; (5) molii substanței căutate; (6) mărimea cerută, cu unitate, rotunjită la sfârșit.

La o soluție, în moli intră numai substanța dizolvată, nu și apa: md = c · ms : 100.

Conversiile pentru pasul (3):

din masă: n = m : M

din soluție cu concentrație procentuală: md = c · ms : 100, apoi n = md : M

din soluție cu concentrație molară: n = cM · V, cu V în litri

din gaz în condiții normale: n = V : VM, cu VM = 22,4 L/mol

Când proba este impură, puritatea se aplică înaintea oricărui pas, ca la calcar. Când se dă randamentul, el se aplică la sfârșit, pe produs.

25 g calcar, p = 80% · 80 : 100 20 g CaCO₃ : 100 g/mol 0,2 mol CaCO₃ 100 g soluție 14,6% · 14,6 : 100 14,6 g HCl : 36,5 g/mol 0,4 mol HCl 0,2 : 1 = 0,2 = 0,4 : 2 se consumă amândoi 0,2 mol CO₂ · 22,4 L/mol pV = nRT 4,48 L CO₂ 0 °C, 1 atm 4,92 L CO₂ 27 °C, 1 atm (300 K)
Figura 1Fiecare dată se transformă întâi în moli. Cele două drumuri se întâlnesc în ecuație și ies ca volum de gaz, altul la 0 °C și altul la 27 °C.
Un pahar așezat pe un cântar de bucătărie, cu bucăți de coajă de ou pe fundul lui, și o sticlă de oțet înclinată deasupra; din lichid urcă bule. Cântarul arată 153,0 g, iar în dreapta, într-un pătrat mărit, se văd particulele numărate: pătrate pentru CaCO₃, cercuri pentru CH₃COOH, romburi pentru Ca(CH₃COO)₂ și capsule pentru CO₂ care pleacă.
Oțet turnat (g)Cântarul (g)CO₂ plecat (g)Reactant limitativAcid acetic rămas (mol)Reacții desenate
05,00,0—0,0000
1014,70,3acidul0,0005
2024,30,7acidul0,00010
3034,01,0acidul0,00015
4043,71,3acidul0,00020
5053,41,6acidul0,00025
6063,02,0acidul0,00030
7073,02,0coaja0,01331
100103,02,0coaja0,05831
150153,02,0coaja0,13331
Coajă (g)CaCO₃ în coajăCO₂ plecat cu 150 g de oțet (g)Cântarul (g)
292%0,8151,2
592%2,0153,0
1092%4,0156,0
595%2,1152,9
5100%2,2152,8

Coajă de 5,0 g cu 92% CaCO₃ (4,6 g, 0,046 mol) și oțet cu 9% acid acetic în masă (ipoteza exercițiului). Calculat; cântarul este tarat cu paharul gol. Ecuația: CaCO₃ + 2CH₃COOH → Ca(CH₃COO)₂ + CO₂ + H₂O. O particulă desenată înseamnă 0,0015 mol.

Calcul. Calcul exact din masele atomice ale cărții, pentru 5 g de coajă cu 92% CaCO₃ (cojile albe analizate în studiul citat au avut 91%, cele brune 95%; literatura citată de studiu dă 92–97%) și oțet cu 9% acid acetic în masă, ipoteza exercițiului: pe etichetele din România scrie „9%” sau „9 grade”. Restul cojii nu reacționează în calcul. Cântarul este tarat cu paharul gol. Scăderea de pe un cântar real poate fi mai mică decât cea calculată, pentru că o parte din CO₂ rămâne dizolvată în lichid. Atomii și moleculele nu au culoare: sunt desenate enorm de mărite și mult mai puține decât în realitate, câte o particulă pentru 0,0015 mol; apa din oțet nu este desenată.

Surse și credite. Tăria oțetului: titlul produsului Carrefour România, „Oțet 9% 1 L Vinalcool”, și fișa Auchan România, „Oțet de Bistrița, 9 grade, 1 L” (citite la 2026-11-16); baza masică a celor 9% este ipoteza exercițiului. Conținutul de CaCO₃ al cojii: valori citate din C. O. Ogah, K. U. Nwaeze, O. O. Adetifa, Journal of Basic and Social Pharmacy Research 2(2), 27–34 (2021): 91% la cojile albe și 95% la cele brune analizate de ei, 92–97% în literatura citată de ei. Mase atomice: CIAAW, valorile rotunjite ale cărții.

Volumul gazului: condiții normale și alte condiții

VM = 22,4 L/mol este valabil numai în condiții normale: 0 °C și 1 atm. În alte condiții, volumul se află din ecuația gazului ideal, pV = nRT, cu R = 0,082 L·atm/(mol·K), p în atm, V în litri, iar temperatura în kelvini: T(K) = t(°C) + 273.

Același număr de moli ocupă volume diferite la temperaturi diferite. La 27 °C și 1 atm, un mol de gaz are V = 1 · 0,082 · 300 : 1 = 24,6 L, mai mult decât 22,4 L la 0 °C. De aceea enunțul trebuie să spună condițiile, iar răspunsul trebuie să le repete.

Verificare de ordin de mărime: un mol de gaz ocupă aproximativ 22–25 L la temperaturi obișnuite, deci 0,2 mol trebuie să dea cam 4–5 L. Un răspuns de 40 L sau de 0,4 L arată o greșeală de unități sau de zecimală.

Pentru curioși

În practică, un gaz cules deasupra apei conține și vapori de apă, iar CO₂ se dizolvă puțin în apă. Vaporii măresc volumul măsurat, iar dizolvarea îl micșorează; pentru a compara cu valoarea calculată din ecuație, se scade presiunea vaporilor și se ține seama de gazul dizolvat.

0 °C, 1 atm: 22,4 L 27 °C, 1 atm: 24,6 L V = 1 · 0,082 · 300 : 1 = 24,6 L același număr de molecule, alt volum
Figura 2Același mol de gaz ocupă mai mult la 27 °C decât la 0 °C. Lungimile seringilor sunt la scară; punctele nu sunt numărul real de molecule.

Neutralizarea cu concentrații molare și volume

Când se dau concentrații molare și volume, cantitatea se află direct: n = cM · V. Pentru NaOH + HCl → NaCl + H₂O, raportul este 1 : 1. Dacă 25 mL de HCl 0,2 mol/L se neutralizează cu NaOH 0,1 mol/L, n(HCl) = 0,2 · 0,025 = 0,005 mol, deci n(NaOH) = 0,005 mol, iar V = 0,005 : 0,1 = 0,05 L, adică 50 mL.

Verificarea ordinului de mărime ajută: baza este de două ori mai diluată decât acidul, deci volumul ei trebuie să fie de două ori mai mare, 2 · 25 = 50 mL.

Cifre semnificative și rotunjire

Răspunsul nu poate fi mai precis decât datele. Dacă masa se dă cu trei cifre semnificative, răspunsul se scrie cu trei. Rotunjirea se face o singură dată, la sfârșit; pe parcurs se păstrează încă o cifră. Problema spune la câte zecimale se rotunjește, de exemplu „rotunjit la o zecimală”, și rezultatul rotunjit se scrie cu semnul ≈. Unitatea se scrie la fiecare rezultat; un număr fără unitate nu răspunde problemei. Exemplu: datele 0,2 mol și 22,4 L/mol dau 4,48 L, dar dacă 0,2 mol este valoarea cu o singură cifră semnificativă, se scrie 4 L.

Exemplu rezolvat

Calcar, acid clorhidric, volum de gaz

Peste 25 g de calcar cu puritatea 80% se adaugă 100 g de soluție de HCl cu concentrația 14,6%. Ce volum de CO₂ se degajă, în condiții normale și la 27 °C și 1 atm? CaCO₃ + 2HCl → CaCl₂ + CO₂ + H₂O.

CaCO₃: mpură = 25 · 80 : 100 = 20 g, iar n = 20 : 100 = 0,2 mol.

HCl: md = 100 · 14,6 : 100 = 14,6 g; M(HCl) = 1 + 35,5 = 36,5 g/mol; n = 14,6 : 36,5 = 0,4 mol.

Limitativul: CaCO₃ dă 0,2 : 1 = 0,2, iar HCl dă 0,4 : 2 = 0,2. Valorile sunt egale, deci reactanții sunt în raport stoechiometric și se consumă amândoi.

Raport: 1 mol de CaCO₃ dă 1 mol de CO₂, deci n(CO₂) = 0,2 mol.

Condiții normale: V = 0,2 · 22,4 = 4,48 L. La 27 °C: T = 27 + 273 = 300 K și V = 0,2 · 0,082 · 300 : 1 = 4,92 L.

Răspuns: 4,48 L la 0 °C și 1 atm; 4,92 L la 27 °C și 1 atm.

În România

În bucătărie: coaja de ou pe cântar

Cântărește un pahar cu 150 g de oțet cu 9% aciditate (ca pe etichetele din magazine; la calcul, 9% acid acetic în masă) și o coajă de ou de 5 g, ruptă bucăți, pusă alături. Toarnă coaja în oțet și așteaptă până nu se mai văd bule: cântarul arată mai puțin. Ingrediente de bucătărie, fără risc.

Calcul: coaja conține 91–95% CaCO₃; la 92%, mpură = 5 · 92 : 100 = 4,6 g, iar n = 4,6 : 100 = 0,046 mol. Ecuația este CaCO₃ + 2CH₃COOH → Ca(CH₃COO)₂ + CO₂ + H₂O. Acidul din oțet: md = 150 · 9 : 100 = 13,5 g, adică 13,5 : 60 = 0,225 mol, mai mult decât 2 · 0,046 = 0,092 mol, deci acidul este în exces. Teoretic se formează 0,046 moli de CO₂: m = 0,046 · 44 = 2,024 g ≈ 2,0 g. Dacă o parte din CO₂ rămâne dizolvat, scăderea este mai mică. Cei aproximativ 2 g sunt un calcul, nu o măsurătoare.

Pe scurt

  1. Problema în mai mulți pași: date, ecuație egalată, moli, raport molar, mărimea cerută cu unitate.
  2. Conversii în moli: n = m : M; md = c · ms : 100; n = cM · V (V în litri); n = V : VM, cu VM = 22,4 L/mol la 0 °C și 1 atm.
  3. În alte condiții de gaz se folosește pV = nRT, cu R = 0,082 L·atm/(mol·K) și T(K) = t(°C) + 273.
  4. Puritatea se aplică la început, randamentul la sfârșit; când sunt date două cantități de reactanți, se caută reactantul limitativ.
  5. La neutralizarea NaOH + HCl → NaCl + H₂O, 1 mol de bază neutralizează 1 mol de acid: n = cM · V.
  6. Rotunjirea se face la sfârșit, cu o precizie care nu depășește precizia datelor.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitUn mol de gaz ocupă întotdeauna 22,4 L.

    Corect22,4 L/mol este valabil numai la 0 °C și 1 atm. La 27 °C și 1 atm, un mol ocupă 24,6 L.

  • GreșitMasa soluției de HCl se transformă direct în moli de HCl.

    CorectDin soluție, doar masa substanței dizolvate intră în moli: md = c · ms : 100, apoi n = md : M.

  • GreșitCoaja de ou nu poate pierde masă, pentru că masa se conservă.

    CorectMasa totală se conservă, dar CO₂ iese din pahar și nu mai este pe cântar; de aceea masa din pahar scade.

Verifică-te

8 întrebări. La primele 7 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce masă de HCl conțin 200 g de soluție cu concentrația 14,6%?

    Răspuns

    b) 29,2 g. md = c · ms : 100 = 14,6 · 200 : 100 = 29,2 g. Din soluție intră în moli doar masa substanței dizolvate.

  2. Când se poate folosi VM = 22,4 L/mol?

    Răspuns

    c) La 0 °C și 1 atm. 22,4 L/mol este volumul molar în condiții normale, 0 °C și 1 atm.

  3. Un gaz are t = 27 °C. Ce valoare se folosește pentru T în pV = nRT?

    Răspuns

    b) 300 K. T(K) = t(°C) + 273 = 27 + 273 = 300 K. Temperatura din ecuația gazului ideal se pune în kelvini.

  4. O coajă de ou (CaCO₃) se pune într-un pahar cu oțet, pe un cântar. De ce scade masa indicată de cântar?

    Răspuns

    b) Dioxidul de carbon iese din pahar. CaCO₃ reacționează cu acidul acetic și formează CO₂, care pleacă în aer. Masa lui lipsește de pe cântar.

  5. O coajă de ou conține 4,6 g de CaCO₃ pur, care reacționează complet cu oțetul: CaCO₃ + 2CH₃COOH → Ca(CH₃COO)₂ + H₂O + CO₂. Ce masă de CO₂ se formează teoretic? M(CaCO₃) = 100 g/mol, M(CO₂) = 44 g/mol; rotunjește la o zecimală, în grame.

    g
    Răspuns

    2,0 g. n(CaCO₃) = 4,6 : 100 = 0,046 mol, deci n(CO₂) = 0,046 mol, iar m = 0,046 · 44 = 2,024 g ≈ 2,0 g.

  6. 25 mL de soluție de HCl 0,2 mol/L se neutralizează cu soluție de NaOH 0,4 mol/L. Ce volum de NaOH se consumă, în mL?

    mL
    Răspuns

    12,5 mL. n(HCl) = 0,2 · 0,025 = 0,005 mol; raportul este 1 : 1, deci n(NaOH) = 0,005 mol și V = 0,005 : 0,4 = 0,0125 L = 12,5 mL.

  7. Așază pașii unei probleme care pornește de la o soluție de acid și cere volumul unui gaz.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Se scriu datele și ce se cere, cu unități
    2. Se scrie ecuația egalată
    3. Din c% și masa soluției se află masa de acid, apoi molii
    4. Cu raportul molar din ecuație se află molii de gaz
    5. Molii de gaz se transformă în volum
    6. Se scrie răspunsul cu unitate și se rotunjește la sfârșit

    Schema merge de la date la ecuație, apoi la moli și la mărimea cerută; rotunjirea vine ultima.

  8. Pentru 0,2 moli de CO₂, un coleg a calculat 4,48 L cu 22,4 L/mol, dar enunțul cere volumul la 27 °C și 1 atm. Se dă R = 0,082 L·atm/(mol·K). Ce trebuie corectat și cum?

    Un răspuns bun

    22,4 L/mol este valabil numai la 0 °C și 1 atm. La 27 °C, T = 300 K, iar volumul se află din pV = nRT: pentru 0,2 mol, V = 0,2 · 0,082 · 300 : 1 = 4,92 L.

    Un răspuns complet spune că VM = 22,4 este pentru condiții normale, transformă temperatura în kelvini și folosește pV = nRT.

Termeni

concentrație procentuală de masă
Masa de substanță dizolvată din 100 g de soluție: c = md · 100 : ms.
concentrație molară
Cantitatea de substanță dizolvată, în moli, dintr-un litru de soluție: cM = n : V.
volum molar
Volumul unui mol de gaz; în condiții normale (0 °C, 1 atm), VM = 22,4 L/mol.
condiții normale
Temperatura 0 °C și presiunea 1 atm, folosite la școală pentru volumul gazelor.
ecuația de stare a gazului ideal
Relația pV = nRT dintre presiune, volum, cantitate și temperatura absolută a unui gaz.
neutralizare
Reacția dintre un acid și o bază, în care se formează o sare și apă.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 5.1.