Capitolul 5 · Tabelul periodicLecția 5.3TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău
Caracter metalic; variația caracterului metalic (sodiu, magneziu, aluminiu)
De ce sodiul reacționează cu apa, iar tigaia de aluminiu nu
Sodiul, magneziul și aluminiul sunt vecini în perioada 3. De ce se poartă atât de diferit în apă și în aer?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Un cui de oțel se acoperă cu rugină după câteva zile în apă, iar o tigaie de aluminiu stă ani întregi în apă și detergent fără să se strice. Ce o protejează?
Vezi răspunsul
Aluminiul reacționează chiar și în aer, dar produsul, oxidul de aluminiu, formează pe suprafață un strat subțire și rezistent. Stratul oprește reacția mai departe. Același strat explică de ce aluminiul reacționează lent cu apa, deși are un caracter metalic destul de pronunțat.
Într-o demonstrație din laborator, o bucățică de sodiu pusă pe apă se învârte la suprafață și degajă hidrogen. Un fir de magneziu foarte curat pus în apă rece formează doar câteva bule. O tigaie de aluminiu stă ani întregi în apă și nu se strică. Toate trei sunt metale vecine în perioada 3, iar diferența dintre ele se explică prin configurația electronică.
Cu cât un atom cedează mai ușor electroni, cu atât este mai metalic
Sodiul (2,8,1), magneziul (2,8,2) și aluminiul (2,8,3) au unu, doi și trei electroni de valență. Prin cedarea lor se formează ionii Na⁺, Mg²⁺ și Al³⁺, toți cu configurația 2,8. Caracterul metalic este tendința unui atom de a ceda electroni și de a forma ioni pozitivi. „Tendința” înseamnă aici cât de puțină energie costă cedarea electronilor.
Energia necesară se măsoară pentru un mol de atomi. Pentru ca sodiul să ajungă la Na⁺ este nevoie de 496 kJ/mol. Pentru Mg²⁺ trebuie 738 kJ/mol pentru primul electron și 1.451 kJ/mol pentru al doilea, în total 738 + 1.451 = 2.189 kJ/mol. Pentru Al³⁺ trebuie 578 + 1.817 + 2.745 = 5.140 kJ/mol. Cu cât costul este mai mare, cu atât caracterul metalic este mai slab, deci scade în ordinea Na > Mg > Al.
Același lucru se citește în tabel: elementele din stânga unei perioade sunt cele mai metalice. Într-o grupă, caracterul metalic crește în jos, pentru că electronul exterior se află pe un strat tot mai îndepărtat de nucleu.
Pentru curioși
Primul electron plecat din aluminiu costă mai puțin (578 kJ/mol) decât primul din magneziu (738 kJ/mol), pentru că se află pe substratul 3p, mai îndepărtat. Ordinea Na > Mg > Al se vede însă din costul total al formării ionilor obișnuiți și din reacțiile de mai jos.

| Z | Simbol | Element | Perioada | Grupa | Raza covalentă, pm | Prima energie de ionizare, kJ/mol | Electronegativitate (Pauling) |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | H | hidrogen | 1 | 1 | 32 | 1.312,0 | 2,20 |
| 2 | He | heliu | 1 | 18 | 37 | 2.372,3 | – |
| 3 | Li | litiu | 2 | 1 | 130 | 520,2 | 0,98 |
| 4 | Be | beriliu | 2 | 2 | 99 | 899,5 | 1,57 |
| 5 | B | bor | 2 | 13 | 84 | 800,6 | 2,04 |
| 6 | C | carbon | 2 | 14 | 75 | 1.086,5 | 2,55 |
| 7 | N | azot | 2 | 15 | 71 | 1.402,3 | 3,04 |
| 8 | O | oxigen | 2 | 16 | 64 | 1.313,9 | 3,44 |
| 9 | F | fluor | 2 | 17 | 60 | 1.681,0 | 3,98 |
| 10 | Ne | neon | 2 | 18 | 62 | 2.080,7 | – |
| 11 | Na | sodiu | 3 | 1 | 160 | 495,8 | 0,93 |
| 12 | Mg | magneziu | 3 | 2 | 140 | 737,8 | 1,31 |
| 13 | Al | aluminiu | 3 | 13 | 124 | 577,5 | 1,61 |
| 14 | Si | siliciu | 3 | 14 | 114 | 786,5 | 1,90 |
| 15 | P | fosfor | 3 | 15 | 109 | 1.011,8 | 2,19 |
| 16 | S | sulf | 3 | 16 | 104 | 999,6 | 2,58 |
| 17 | Cl | clor | 3 | 17 | 100 | 1.251,2 | 3,16 |
| 18 | Ar | argon | 3 | 18 | 101 | 1.520,6 | – |
| 19 | K | potasiu | 4 | 1 | 200 | 418,8 | 0,82 |
| 20 | Ca | calciu | 4 | 2 | 174 | 589,8 | 1,00 |
| 21 | Sc | scandiu | 4 | 3 | 159 | 633,1 | 1,36 |
| 22 | Ti | titan | 4 | 4 | 148 | 658,8 | 1,54 |
| 23 | V | vanadiu | 4 | 5 | 144 | 650,9 | 1,63 |
| 24 | Cr | crom | 4 | 6 | 130 | 652,9 | 1,66 |
| 25 | Mn | mangan | 4 | 7 | 129 | 717,3 | 1,55 |
| 26 | Fe | fier | 4 | 8 | 124 | 762,5 | 1,83 |
| 27 | Co | cobalt | 4 | 9 | 118 | 760,4 | 1,88 |
| 28 | Ni | nichel | 4 | 10 | 117 | 737,1 | 1,91 |
| 29 | Cu | cupru | 4 | 11 | 122 | 745,5 | 1,90 |
| 30 | Zn | zinc | 4 | 12 | 120 | 906,4 | 1,65 |
| 31 | Ga | galiu | 4 | 13 | 123 | 578,8 | 1,81 |
| 32 | Ge | germaniu | 4 | 14 | 120 | 762,2 | 2,01 |
| 33 | As | arsen | 4 | 15 | 120 | 944,5 | 2,18 |
| 34 | Se | seleniu | 4 | 16 | 118 | 941,0 | 2,55 |
| 35 | Br | brom | 4 | 17 | 117 | 1.139,9 | 2,96 |
| 36 | Kr | kripton | 4 | 18 | 116 | 1.350,8 | – |
| 37 | Rb | rubidiu | 5 | 1 | 215 | 403,0 | 0,82 |
| 38 | Sr | stronțiu | 5 | 2 | 190 | 549,5 | 0,95 |
| 39 | Y | ytriu | 5 | 3 | 176 | 599,9 | 1,22 |
| 40 | Zr | zirconiu | 5 | 4 | 164 | 640,1 | 1,33 |
| 41 | Nb | niobiu | 5 | 5 | 156 | 652,1 | 1,6 |
| 42 | Mo | molibden | 5 | 6 | 146 | 684,3 | 2,16 |
| 43 | Tc | technețiu | 5 | 7 | 138 | 702,4 | 2,10 |
| 44 | Ru | ruteniu | 5 | 8 | 136 | 710,2 | 2,2 |
| 45 | Rh | rodiu | 5 | 9 | 134 | 719,7 | 2,28 |
| 46 | Pd | paladiu | 5 | 10 | 130 | 804,4 | 2,20 |
| 47 | Ag | argint | 5 | 11 | 136 | 731,0 | 1,93 |
| 48 | Cd | cadmiu | 5 | 12 | 140 | 867,8 | 1,69 |
| 49 | In | indiu | 5 | 13 | 142 | 558,3 | 1,78 |
| 50 | Sn | staniu | 5 | 14 | 140 | 708,6 | 1,96 |
| 51 | Sb | stibiu | 5 | 15 | 140 | 830,6 | 2,05 |
| 52 | Te | telur | 5 | 16 | 137 | 869,3 | 2,1 |
| 53 | I | iod | 5 | 17 | 136 | 1.008,4 | 2,66 |
| 54 | Xe | xenon | 5 | 18 | 136 | 1.170,4 | 2,60 |
| 55 | Cs | cesiu | 6 | 1 | 238 | 375,7 | 0,79 |
| 56 | Ba | bariu | 6 | 2 | 206 | 502,8 | 0,89 |
| 72 | Hf | hafniu | 6 | 4 | 164 | 658,5 | 1,3 |
| 73 | Ta | tantal | 6 | 5 | 158 | 728,4 | 1,5 |
| 74 | W | wolfram | 6 | 6 | 150 | 758,8 | 1,7 |
| 75 | Re | reniu | 6 | 7 | 141 | 755,8 | 1,9 |
| 76 | Os | osmiu | 6 | 8 | 136 | 814,2 | 2,2 |
| 77 | Ir | iridiu | 6 | 9 | 132 | 865,2 | 2,2 |
| 78 | Pt | platină | 6 | 10 | 130 | 864,4 | 2,2 |
| 79 | Au | aur | 6 | 11 | 130 | 890,1 | 2,4 |
| 80 | Hg | mercur | 6 | 12 | 132 | 1.007,1 | 1,9 |
| 81 | Tl | taliu | 6 | 13 | 144 | 589,4 | 1,8 |
| 82 | Pb | plumb | 6 | 14 | 145 | 715,6 | 1,8 |
| 83 | Bi | bismut | 6 | 15 | 150 | 702,9 | 1,9 |
| 84 | Po | poloniu | 6 | 16 | 142 | 811,8 | 2,0 |
| 85 | At | astatin | 6 | 17 | 148 | – | 2,2 |
| 86 | Rn | radon | 6 | 18 | 146 | 1.037,1 | – |
| Germaniu | Masa atomică | Densitatea, g/cm³ |
|---|---|---|
| siliciu (Si), vecin | 28,085 | 2,33 |
| galiu (Ga), vecin | 69,723 | 5,91 |
| arsen (As), vecin | 74,922 | 5,75 |
| staniu (Sn), vecin | 118,710 | 7,29 |
| Media celor patru vecini (calcul) | 72,86 | 5,32 |
| Mendeleev, prezis în 1871 | 72 | 5,5 |
| Winkler, măsurat în 1886 | 72,3 | 5,469 |
| Valoarea de azi | 72,630 | 5,323 |
| Ion | Raza ionică, pm (Shannon, coordinare 6) |
|---|---|
| Li⁺ | 76 |
| Na⁺ | 102 |
| K⁺ | 138 |
| Rb⁺ | 152 |
| Cs⁺ | 167 |
| Mg²⁺ | 72 |
| Ca²⁺ | 100 |
| Al³⁺ | 53,5 |
| O²⁻ | 140 |
| S²⁻ | 184 |
| F⁻ | 133 |
| Cl⁻ | 181 |
| Br⁻ | 196 |
| I⁻ | 220 |
Valori din tabele și calcul. Valori din tabele: raza covalentă și prima energie de ionizare sunt măsurate, iar electronegativitatea Pauling este o scară relativă, dedusă din energii de legătură; toate trei sunt cele din tabelul Royal Society of Chemistry. Masele atomice sunt CIAAW. Razele ionice (Na⁺ 102 pm, Cl⁻ 181 pm) sunt razele efective Shannon pentru coordinarea șase, deduse din distanțele din cristale după o convenție. Prezicerea lui Mendeleev (1871) și măsurătoarea lui Winkler (1886) sunt valorile tipărite în 1901; media celor patru vecini este un calcul făcut în față. Culoarea mai deschisă înseamnă valoare mai mare, iar înălțimea barei din căsuță arată același lucru. Căsuțele hașurate nu au valoare în tabel. Temperatura de topire nu urmează o regulă simplă și nu e colorată aici ca tendință. Lantanidele și perioada a șaptea nu sunt în imagine.
Surse și credite. Raza covalentă, prima energie de ionizare, electronegativitatea Pauling și densitatea: valori citate din paginile de elemente ale Royal Society of Chemistry (periodic-table.rsc.org), consultate la 2026-11-16; verificate încrucișat cu PubChem Periodic Table (NIST, lucrare a guvernului SUA). Mase atomice: CIAAW, tabelul abreviat 2024. Raze ionice: R. D. Shannon, Acta Crystallographica A32, 751 (1976), baza de date a Imperial College London. Mendeleev (1871) și Winkler (1886): Popular Science Monthly, vol. 59 (1901), p. 162, domeniu public.
Reacția cu apa și cu acizii: trei comportări
Sodiul reacționează puternic exoterm cu apa rece și dă hidroxid de sodiu și hidrogen. Este o demonstrație făcută numai de profesor, pentru că reacția este violentă:
2Na + 2H₂O → 2NaOH + H₂
Magneziul reacționează foarte slab cu apa rece. Hidroxidul de magneziu format acoperă metalul cu un strat subțire care oprește reacția:
Mg + 2H₂O → Mg(OH)₂ + H₂
Magneziul arde în vapori de apă și dă oxid de magneziu, tot ca demonstrație a profesorului. Aluminiul nu reacționează cu apa decât ca pulbere încălzită în vapori, iar reacția este lentă, pentru că metalul are deja un strat de oxid:
2Al + 3H₂O → Al₂O₃ + 3H₂
Cu acid clorhidric diluat, magneziul degajă bule de hidrogen și se dizolvă, într-o demonstrație făcută de profesor:
Mg + 2HCl → MgCl₂ + H₂
Aluminiul se dizolvă și el în acid clorhidric diluat și degajă hidrogen, într-o demonstrație făcută de profesor:
2Al + 6HCl → 2AlCl₃ + 3H₂
Reacția cu oxigenul: stratul de oxid
Sodiul arde în oxigen cu flacără portocalie și dă un amestec de oxid și peroxid de sodiu; la clasă se scrie oxidul, iar peroxidul apare în a doua ecuație. Magneziul arde cu flacără albă foarte strălucitoare, iar aluminiul numai ca pulbere, pentru că stratul de oxid de pe bucăți îi apără metalul:
4Na + O₂ → 2Na₂O
2Na + O₂ → Na₂O₂
2Mg + O₂ → 2MgO
4Al + 3O₂ → 2Al₂O₃
Tigaia de aluminiu rezistă pentru că oxidul de aluminiu, format imediat în aer, rămâne lipit de metal și îl acoperă. Acesta este efectul stratului protector. Tendința de a ceda electroni scade de la sodiu la aluminiu, dar viteza unei reacții depinde și de ce se formează la suprafață.
Hidroxizii: NaOH > Mg(OH)₂ > Al(OH)₃
Cu cât un metal este mai metalic, cu atât hidroxidul lui este o bază mai tare. Hidroxidul de sodiu se dizolvă foarte bine în apă (aproximativ 111 g la 100 mL de apă, la 20 °C) și este bază tare. Hidroxidul de magneziu este practic insolubil (0,0009 g la 100 mL de apă, la 18 °C) și este bază slabă. Ca orice bază, reacționează cu acizii. Hidroxizii se așază deci pe o scală: NaOH bază tare, Mg(OH)₂ bază slabă, Al(OH)₃ amfoter.
Mg(OH)₂ + 2HCl → MgCl₂ + 2H₂O
Hidroxidul de aluminiu este insolubil și reacționează și cu acizii, și cu bazele tari. O substanță care reacționează în ambele feluri se numește amfoteră.
Al(OH)₃ + 3HCl → AlCl₃ + 3H₂O
Al(OH)₃ + NaOH → Na[Al(OH)₄]
Amfoterismul arată că aluminiul are un caracter metalic mai slab decât sodiul și magneziul: hidroxidul lui are și o parte cu caracter de acid.
Exemplu rezolvat
Ecuația sodiului cu apa și volumul de hidrogen
Sodiul reacționează cu apa. Ce volum de hidrogen, în condiții normale, rezultă din 4,6 g de sodiu?
Schema reacției este Na + H₂O → NaOH + H₂. Se egalează hidrogenul și sodiul: 2Na + 2H₂O → 2NaOH + H₂. Atomi de hidrogen: 4 în stânga și 2 + 2 = 4 în dreapta. Atomi de oxigen: 2 și 2. Atomi de sodiu: 2 și 2.
Cantitatea de sodiu este n(Na) = 4,6 : 23 = 0,2 mol. Din ecuație, 2 moli de Na dau 1 mol de H₂, deci n(H₂) = 0,2 : 2 = 0,1 mol.
Volumul este V = 0,1 · 22,4 = 2,24 L. Ordinul de mărime se potrivește: 0,1 moli de gaz în condiții normale ocupă aproximativ 2 L.
În România
Aluminiul de la Slatina
Uzina ALRO din Slatina a turnat prima șarjă de aluminiu românesc pe 30 iunie 1965. La început producea 8.000 de tone de aluminiu electrolitic pe an. Astăzi capacitatea instalată este de 265.000 de tone pe an: 265.000 : 8.000 ≈ 33 de ori mai mult. De la înființare, uzina a produs circa 11 milioane de tone de aluminiu electrolitic.
Compania numește metalul produs la Slatina „aluminiu electrolitic”: se obține prin electroliză. În bucătărie, același metal apare ca tigaie sau ca folie, acoperit de stratul de oxid de aluminiu descris mai sus.
Pe scurt
- Caracterul metalic este tendința unui atom de a ceda electroni și de a forma ioni pozitivi; scade în perioadă de la Na la Al (2,8,1; 2,8,2; 2,8,3) și crește în grupă, în jos.
- Formarea ionilor costă 496 kJ/mol pentru Na⁺, 2.189 kJ/mol pentru Mg²⁺ și 5.140 kJ/mol pentru Al³⁺, deci Na > Mg > Al.
- Sodiul reacționează violent cu apa rece (2Na + 2H₂O → 2NaOH + H₂), magneziul foarte slab, aluminiul este protejat de stratul de oxid.
- Tăria bazelor scade în ordinea NaOH > Mg(OH)₂ > Al(OH)₃.
- Al(OH)₃ este amfoter: reacționează și cu acizii, și cu bazele tari (Al(OH)₃ + NaOH → Na[Al(OH)₄]).
Greșeli frecvente
GreșitAluminiul nu reacționează cu oxigenul, pentru că nu ruginește.
CorectAluminiul reacționează imediat cu oxigenul și formează un strat subțire de oxid de aluminiu, care rămâne pe metal și oprește reacția mai departe. Aluminiul nu ruginește, pentru că ruginirea este reacția fierului.
GreșitMai mulți electroni de valență înseamnă caracter metalic mai puternic.
CorectEste invers: sodiul, cu un singur electron de valență, este mai metalic decât aluminiul cu trei. Un atom cu mai puțini electroni de valență îi cedează mai ușor.
GreșitHidroxidul de aluminiu este o bază tare, ca hidroxidul de sodiu.
CorectHidroxidul de aluminiu este insolubil și amfoter: reacționează și cu acizii, și cu bazele tari. Doar NaOH este bază tare dintre cele trei.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care șir ordonează corect metalele după caracterul metalic, descrescător?
Răspuns
c) Na > Mg > Al. Sodiul cedează un singur electron, magneziul doi, aluminiul trei, iar costul în energie crește de la Na la Al.
Care metal reacționează violent cu apa rece?
Răspuns
c) Sodiul. Sodiul cedează cel mai ușor electronul de valență; magneziul reacționează foarte slab, iar aluminiul este protejat de strat de oxid.
Ce înseamnă că hidroxidul de aluminiu este amfoter?
Răspuns
b) Reacționează și cu acizii, și cu bazele tari. Amfoter înseamnă că substanța se poartă și ca bază (cu acizi), și ca acid (cu baze tari).
De ce nu se distruge o tigaie de aluminiu în apă?
Răspuns
c) Un strat subțire de oxid de aluminiu acoperă metalul. Oxidul format imediat în aer rămâne lipit de metal și oprește reacția mai departe.
Ce volum de hidrogen, în condiții normale, rezultă din 4,6 g de sodiu și apă? Rotunjește la două zecimale, în litri.
LRăspuns
2,24 L. n(Na) = 4,6 : 23 = 0,2 mol, iar n(H₂) = 0,2 : 2 = 0,1 mol, deci V = 0,1 · 22,4 = 2,24 L.
Așază fiecare caracteristică la metalul căruia îi aparține.
Răspuns
Sodiu: Reacționează puternic exoterm cu apa rece; Hidroxidul lui este bază tare, foarte solubilă.
Magneziu: Arde în vapori de apă și dă oxid; Hidroxidul lui este practic insolubil și bază slabă.
Aluminiu: Arde numai ca pulbere, pentru că un strat de oxid îi apără bucățile; Hidroxidul lui este amfoter.
Fiecare caracteristică descrie comportarea metalului față de apă, față de oxigen sau în hidroxidul lui.
Aluminiul are caracter metalic mai slab decât sodiul, dar reacționează imediat cu oxigenul din aer. Explică de ce o tigaie de aluminiu nu se distruge totuși.
Un răspuns bun
Aluminiul reacționează cu oxigenul și formează la suprafață oxid de aluminiu. Stratul este subțire, rezistent și rămâne lipit de metal, deci oxigenul și apa nu mai ajung la aluminiul de dedesubt. Reacția se oprește după formarea stratului.
Un răspuns complet spune că oxidul se formează imediat, că rămâne pe metal și că oprește reacția mai departe.
Termeni
- caracter metalic
- Tendința unui atom de a ceda electroni și de a forma ioni pozitivi.
- electroni de valență
- Electronii de pe ultimul strat al atomului.
- bază tare
- Bază foarte solubilă în apă, care eliberează complet ioni hidroxid în soluție (de exemplu NaOH).
- amfoter
- Se spune despre o substanță care reacționează și cu acizii, și cu bazele tari.
- strat de oxid
- Peliculă subțire de oxid formată la suprafața unui metal, care îl poate proteja.
Surse și legătura cu programa
- Royal Society of Chemistry – Sodium, magnesium, aluminium (energiile de ionizare și electronegativitatea) – energiile de ionizare succesive: Na 495,8 și 4562; Mg 737,8, 1450,7 și 7732,7; Al 577,5, 1816,7 și 2744,8 kJ/mol
- Chemguide – Chemical reactions of the Period 3 elements – reacția sodiului cu apa rece; magneziul foarte slab cu apă rece, hidroxidul care acoperă metalul, arde în vapori; aluminiul și stratul de oxid; arderea în oxigen
- Chemguide – Acid-base behaviour of the Period 3 oxides – oxidul de aluminiu amfoter: reacționează cu acizii și cu hidroxidul de sodiu (aluminați)
- Chemguide – Reactions of the Group 2 elements with acids – magneziul reacționează cu acidul clorhidric diluat și dă hidrogen și clorură de magneziu
- Chemguide – Core Chemistry 14–16: equations for reactions of acids (aluminium with hydrochloric acid) – 2Al + 6HCl → 2AlCl₃ + 3H₂
- WebElements (Universitatea din Sheffield) – Aluminium: chemical reactions – aluminiul reacționează cu acidul clorhidric diluat și dă ionul Al³⁺ și hidrogen; stratul subțire de oxid de pe suprafață
- PubChem – Sodium hydroxide – solubilitatea hidroxidului de sodiu în apă: 111 g la 100 mL, la 20 °C
- PubChem – Magnesium hydroxide – solubilitatea hidroxidului de magneziu: 0,0009 g la 100 mL de apă, la 18 °C; solubil în acizi diluați
- PubChem – Aluminum hydroxide – hidroxidul de aluminiu: insolubil în apă, solubil în acizi și în baze tari
- ALRO – comunicat: 60 de ani de activitate (BVB, 2025) – prima șarjă de aluminiu românesc la Slatina, 30 iunie 1965; 8.000 de tone pe an la înființare; capacitate de 265.000 de tone pe an de aluminiu electrolitic
- Adevărul – Povestea mastodontului industrial ALRO Slatina, ajuns la 50 de ani – prima șarjă de aluminiu românesc la Slatina, 30 iunie 1965; capacitate de 265.000 de tone pe an
Din programă: „Caracter metalic; variația caracterului metalic (sodiu, magneziu, aluminiu)”; „Caracter metalic; variația caracterului metalic în perioadă (sodiu, magneziu, aluminiu)” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.3, 2.3, 4.3, 5.3, 6.3.