
Învelișul de electroni al atomului. Caracter metalic. Caracter nemetalic
Capitolul 5
Tabelul periodic – ce îți spune locul unui element
Ce îți spune locul unui element în tabel?
Sub siliciu, în tabelul lui Mendeleev, era un loc gol, iar el a scris dinainte cum va fi elementul care îl va umple. Imaginea colorează tabelul după trei mărimi din tabele (raza, energia de ionizare, electronegativitatea), apoi ascunde germaniul. Începe cu o predicție, apoi ghicește tu elementul lipsă.
Care atom este mai mare, sodiul sau clorul?
Sodiul și clorul sunt în aceeași perioadă, a treia, la capete opuse: sodiul în grupa 1, clorul în grupa 17. În imagine, căsuțele lor sunt încercuite, încă necolorate.
Care dintre cei doi atomi are raza mai mare?
Raza scade spre dreapta și crește în jos
Căsuțele sunt colorate după raza covalentă: jumătate din distanța dintre nucleele a doi atomi legați. Culoarea mai deschisă înseamnă rază mai mare. Cea mai mică este la hidrogen (32 pm), cea mai mare la cesiu (238 pm).
Sodiul are 160 pm, clorul 100 pm. În grupa 1 raza crește de la litiu (130 pm) la cesiu (238 pm), pentru că apare un strat nou la fiecare pas.
Ionii au alte raze decât atomii: Na⁺ are 102 pm față de 160 pm la atom, iar Cl⁻ 181 pm față de 100 pm. Atinge căsuțele pentru a vedea ambele valori.
Energia de ionizare face harta pe dos
Prima energie de ionizare este energia necesară ca să smulgi un electron dintr-un atom izolat, măsurată pentru un mol de atomi. Sodiul are 495,8 kJ/mol, clorul 1.251,2 kJ/mol.
Valorile mici sunt în stânga și jos (cel mai mic, cesiu: 375,7 kJ/mol), cele mari în dreapta și sus (cel mai mare, heliu: 2.372,3 kJ/mol). Atomii cu raza mică își țin electronii exteriori mai aproape de nucleu, deci costă mai mult să-i scoți.
Harta nu este o scară netedă: aluminiul (577,5) are mai puțin decât magneziul (737,8), pentru că electronul lui exterior este pe alt substrat.
Trei hărți, același desen: metalele în stânga, nemetalele în dreapta
Electronegativitatea (scara Pauling) arată cât de puternic atrage un atom electronii dintr-o legătură. Cea mai mare este la fluor (3,98), cea mai mică la cesiu (0,79). Căsuțele hașurate (He, Ne, Ar, Kr, Rn) nu au valoare în tabel.
Cele trei hărți se potrivesc: metalele alcaline, de la litiu la cesiu, au energii de ionizare între 375,7 și 520,2 kJ/mol și electronegativități între 0,79 și 0,98; la halogeni, de la fluor la iod, energiile sunt între 1.008,4 și 1.681,0 kJ/mol, iar electronegativitățile între 2,66 și 3,98.
Între cele două părți, elementele cu contur punctat (bor, siliciu, germaniu, arsen, stibiu, telur) sunt semimetale.
Locul gol de sub siliciu: ce valori are germaniul?
Căsuța din mijloc este germaniul, ascuns. Vecinii lui, cu masa atomică și densitatea în g/cm³: siliciu 28,085 și 2,33, staniu 118,710 și 7,29, galiu 69,723 și 5,91, arsen 74,922 și 5,75.
Ce masă atomică și ce densitate pui în căsuța goală? Alege cele două numere cu butoanele − și + de lângă imagine. Nu există scor: la pasul următor le vezi lângă valorile lui Mendeleev.
Mendeleev a scris valorile cu cincisprezece ani înainte
În 1871 Mendeleev a prezis pentru elementul numit de el eka-siliciu masa atomică 72 și densitatea 5,5 g/cm³. A prezis și formula oxidului, EsO₂, și densitatea lui, 4,7 g/cm³.
În imagine: valorile tale și ale lui, una lângă alta. Elementul nu fusese încă văzut de nimeni.
Winkler l-a găsit în 1886, iar valorile au ieșit aproape la fel
Într-un mineral de argint de lângă Freiberg, Winkler a descoperit germaniul și a măsurat masa atomică 72,3 și densitatea 5,469 g/cm³. Valorile de azi sunt 72,630 și 5,323 g/cm³.
Față de valoarea de azi, prezicerea lui Mendeleev diferă cu −0,9% la masă și cu +3,3% la densitate. Media celor patru vecini dă 72,86 și 5,32, adică +0,3% și −0,1%.
Media vecinilor a dat bine masa și densitatea, dar nu orice mărime: germaniul se topește la 938 °C, iar media siliciului (1.414 °C) și a staniului (232 °C) este 823 °C. De aceea temperatura de topire nu este colorată pe hartă.
Acum explică tu: seleniul
Seleniul este între sulf și telur, în grupa 16. În harta energiei de ionizare, căsuța lui este goală. Sulful are 999,6 kJ/mol, telurul 869,3 kJ/mol.
Ce valoare ai pune la seleniu? Explică, în câteva propoziții, de ce poți ghici valoarea unui element din vecinii lui și când nu poți.
Compară cu un răspuns
Media sulfului și a telurului este 934,4 kJ/mol, iar seleniul are 941,0 kJ/mol (−0,7%). Într-o grupă, valorile se schimbă de obicei treptat, deci seleniul poate fi ghicit între vecinii lui; este doar o tendință. La electronegativitate media dă 2,34, față de 2,55 la seleniu (−8,2%), iar în grupa 14 ordinea se rupe: carbon 2,55, siliciu 1,90, germaniu 2,01. La mărimi fără variație treptată, ca temperatura de topire, ghicitul nu merge.
Lecția despre germaniu și tabelul periodic · Lecția despre raza atomică și ionică