Chimie IX EN

Capitolul 12 · Probleme de chimieLecția 12.2MI Matematică-informatică (2 ore) · în plus față de profilul tău

se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor

Cine se termină primul când amestecul nu respectă ecuația

Amesteci 6 g de hidrogen cu 32 g de oxigen. Hidrogenul are masa mai mică. Se termină el primul?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 12

Înainte să citești: tu ce crezi?

Ecuația 2H₂ + O₂ → 2H₂O se aplică la 6 g de H₂ și 32 g de O₂ (reacție completă). Care reactant se termină primul?

Vezi răspunsul

Se termină oxigenul. 6 g de H₂ sunt 3 mol, iar 32 g de O₂ sunt 1 mol. Ecuația cere 2 moli de H₂ la fiecare mol de O₂, deci pentru 1 mol de O₂ sunt de ajuns 2 moli de H₂ și 1 mol rămâne.

O ecuație spune în ce raport reacționează substanțele. Într-un vas însă nu pui mereu raportul exact: pui ce ai. La un moment dat un reactant se termină, reacția se oprește, iar din celălalt a rămas o parte. Problema de test cere să afli care se termină, cât produs se formează și cât rămâne.

Un reactant se termină, celălalt rămâne

Reactantul limitativ este cel care se consumă primul și hotărăște cât produs se formează. Reactantul în exces este cel din care o parte rămâne nereacționată la sfârșit. Același amestec poate avea reactantul limitativ într-o ecuație și un altul când raportul se schimbă. Fiecare problemă de acest fel are două întrebări ascunse: care se termină și cât rămâne.

Exemplu din bucătărie: o rețetă cere două ouă la o cană de făină. Cu patru ouă și trei căni de făină faci două porții: ouăle se termină primele, iar o cană de făină rămâne. Comparația arată ideea, dar reactanții se compară în moli și cu coeficienții, nu în bucăți de același fel.

Cum afli reactantul limitativ

Pentru ecuația aA + bB → produse, se transformă masele în moli, apoi fiecare cantitate se împarte la coeficientul din ecuație:

n(A) : a și n(B) : b

Reactantul cu valoarea cea mai mică este limitativ. Cantitățile de produs se calculează numai din el. Din celălalt reactant se scade ce s-a consumat, iar diferența este excesul: nrămas = ninițial − nconsumat.

Masa mai mică din enunț nu hotărăște nimic. Pentru 2H₂ + O₂ → 2H₂O, 6 g de H₂ sunt 6 : 2 = 3 mol, iar 32 g de O₂ sunt 32 : 32 = 1 mol. Se compară 3 : 2 = 1,5 cu 1 : 1 = 1. Valoarea mai mică este a oxigenului, deci oxigenul limitează, deși are masa mai mare. Se formează 2 moli de apă, adică 36 g, și rămâne 1 mol de H₂, adică 2 g. Masa se conservă: 6 + 32 = 36 + 2 = 38 g.

Pentru curioși

Cantitatea de produs se mai poate citi dintr-un grafic: dacă păstrezi fix un reactant și mărești treptat cantitatea celuilalt, produsul crește proporțional până când reactantul variat devine excesul, apoi rămâne constant. Platoul arată că reactantul fix limitează.

2H₂ + O₂ → 2H₂O înainte după rămâne exces H₂: 6 g, 3 mol O₂: 32 g, 1 mol H₂O: 36 g, 2 mol H₂ rămas: 2 g, 1 mol 3 : 2 = 1,5 față de 1 : 1 = 1: limitează O₂ 6 g + 32 g = 38 g = 36 g + 2 g
Figura 1Oxigenul limitează, deși are masa mai mare: după reacție rămâne o moleculă de H₂. Fiecare moleculă desenată ține locul unui mol.
Un pahar așezat pe un cântar de bucătărie, cu bucăți de coajă de ou pe fundul lui, și o sticlă de oțet înclinată deasupra; din lichid urcă bule. Cântarul arată 153,0 g, iar în dreapta, într-un pătrat mărit, se văd particulele numărate: pătrate pentru CaCO₃, cercuri pentru CH₃COOH, romburi pentru Ca(CH₃COO)₂ și capsule pentru CO₂ care pleacă.
Oțet turnat (g)Cântarul (g)CO₂ plecat (g)Reactant limitativAcid acetic rămas (mol)Reacții desenate
05,00,0—0,0000
1014,70,3acidul0,0005
2024,30,7acidul0,00010
3034,01,0acidul0,00015
4043,71,3acidul0,00020
5053,41,6acidul0,00025
6063,02,0acidul0,00030
7073,02,0coaja0,01331
100103,02,0coaja0,05831
150153,02,0coaja0,13331
Coajă (g)CaCO₃ în coajăCO₂ plecat cu 150 g de oțet (g)Cântarul (g)
292%0,8151,2
592%2,0153,0
1092%4,0156,0
595%2,1152,9
5100%2,2152,8

Coajă de 5,0 g cu 92% CaCO₃ (4,6 g, 0,046 mol) și oțet cu 9% acid acetic în masă (ipoteza exercițiului). Calculat; cântarul este tarat cu paharul gol. Ecuația: CaCO₃ + 2CH₃COOH → Ca(CH₃COO)₂ + CO₂ + H₂O. O particulă desenată înseamnă 0,0015 mol.

Calcul. Calcul exact din masele atomice ale cărții, pentru 5 g de coajă cu 92% CaCO₃ (cojile albe analizate în studiul citat au avut 91%, cele brune 95%; literatura citată de studiu dă 92–97%) și oțet cu 9% acid acetic în masă, ipoteza exercițiului: pe etichetele din România scrie „9%” sau „9 grade”. Restul cojii nu reacționează în calcul. Cântarul este tarat cu paharul gol. Scăderea de pe un cântar real poate fi mai mică decât cea calculată, pentru că o parte din CO₂ rămâne dizolvată în lichid. Atomii și moleculele nu au culoare: sunt desenate enorm de mărite și mult mai puține decât în realitate, câte o particulă pentru 0,0015 mol; apa din oțet nu este desenată.

Surse și credite. Tăria oțetului: titlul produsului Carrefour România, „Oțet 9% 1 L Vinalcool”, și fișa Auchan România, „Oțet de Bistrița, 9 grade, 1 L” (citite la 2026-11-16); baza masică a celor 9% este ipoteza exercițiului. Conținutul de CaCO₃ al cojii: valori citate din C. O. Ogah, K. U. Nwaeze, O. O. Adetifa, Journal of Basic and Social Pharmacy Research 2(2), 27–34 (2021): 91% la cojile albe și 95% la cele brune analizate de ei, 92–97% în literatura citată de ei. Mase atomice: CIAAW, valorile rotunjite ale cărții.

La gaze, volumele se compară direct

În aceleași condiții de temperatură și presiune, volumele gazelor sunt proporționale cu cantitățile lor în moli. La gaze se pot compara deci litrii, fără trecere prin masă. Pentru H₂ + Cl₂ → 2HCl, 4 L de H₂ și 6 L de Cl₂ dau: H₂ limitează (4 : 1 față de 6 : 1), se formează 2 · 4 = 8 L de HCl și rămân 6 − 4 = 2 L de Cl₂.

Regula se aplică numai la gaze și numai în aceleași condiții. Masele se adună întotdeauna; volumele nu se adună în general; ele se calculează din moli.

Exces voit, exces din greșeală

Excesul este uneori ales dinadins: reactantul ieftin se ia în cantitate mai mare, ca reactantul scump să se consume complet. În laborator, la neutralizare, o picătură în plus de bază schimbă culoarea unui indicator și arată că acidul s-a terminat.

Altă dată excesul strică: dacă gazul arde cu prea puțin aer, flacăra se schimbă, și se formează substanțe nedorite. Cazul acesta apare mai jos, la aragaz.

Pași pentru orice problemă: (1) ecuația egalată; (2) molii fiecărui reactant; (3) n : coeficient pentru fiecare; (4) valoarea mai mică arată reactantul limitativ; (5) produsul din el; (6) excesul prin scădere; (7) verificarea masei: reactanții inițiali = produsele + excesul.

Fe + S → FeS Fe: 14 : 56 = 0,25 mol limitativ S: 12 : 32 = 0,375 mol în exces rămân 0,125 mol = 4 g FeS: 0,25 · 88 = 22 g cât fierul masa se conservă: 26 g = 26 g Fe 14 g S 12 g FeS 22 g S 4 g
Figura 2Barele sunt la scară: sulful are mai mulți moli decât fierul, deci fierul se termină primul și rămân 4 g de sulf. Masa totală rămâne 26 g.

Exemplu rezolvat

Fier și sulf

Un amestec de 14 g de fier și 12 g de sulf reacționează complet, după ecuația Fe + S → FeS (în laborator, reacția este o demonstrație făcută de profesor). Care reactant este în exces, ce masă de FeS se formează și ce masă rămâne din reactantul în exces?

Moli: n(Fe) = 14 : 56 = 0,25 mol; n(S) = 12 : 32 = 0,375 mol. Coeficienții sunt 1 și 1, deci comparația este directă.

Fierul are valoarea mai mică, 0,25 față de 0,375, deci limitează. Sulful este în exces.

Din 0,25 moli de Fe se formează 0,25 moli de FeS. M(FeS) = 56 + 32 = 88 g/mol, deci m(FeS) = 0,25 · 88 = 22 g.

Se consumă 0,25 moli de S, iar rămân 0,375 − 0,25 = 0,125 mol, adică 0,125 · 32 = 4 g de sulf.

Verificare: 14 + 12 = 26 g la început și 22 + 4 = 26 g la sfârșit. Răspuns: sulful este în exces, se formează 22 g de FeS, rămân 4 g de sulf.

În România

În bucătărie: flacăra albastră și flacăra galbenă a aragazului

Gazul natural este, în cea mai mare parte, metan. Ardere completă: CH₄ + 2O₂ → CO₂ + 2H₂O. Un litru de metan cere 2 L de oxigen. Aerul are aproximativ 21% oxigen, deci 1 L de metan are nevoie de 2 : 0,21 ≈ 9,5 L de aer, iar arzătorul amestecă gazul cu aerul înainte de ardere.

Cu aer destul, oxigenul este în exces și flacăra este albastră. Cu prea puțin aer, metanul este în exces: o parte arde incomplet, după reacțiile CH₄ + O₂ → C + 2H₂O și 2CH₄ + 3O₂ → 2CO + 4H₂O. Particulele de funingine incandescente fac flacăra galbenă, iar monoxidul de carbon nu are miros. Și un arzător murdar dă flacără galbenă: culoarea nu dovedește singură un exces de gaz. Monoxidul de carbon nu are miros și, în anumite concentrații, poate provoca moartea. O flacără galbenă la un arzător cere verificarea aparatului de către un specialist. ISU: aragazul nu se folosește pentru încălzire, iar încăperile se aerisesc des.

Pe scurt

  1. Reactantul limitativ se consumă primul și hotărăște cât produs se formează; reactantul în exces rămâne în parte nereacționat.
  2. Se transformă masele în moli și se compară n : coeficient; valoarea cea mai mică arată reactantul limitativ.
  3. Masa mai mică din enunț nu arată reactantul limitativ: la 6 g de H₂ și 32 g de O₂, limitează oxigenul.
  4. Produsul se calculează din reactantul limitativ; excesul rămas este ninițial − nconsumat.
  5. La gaze, în aceleași condiții, volumele se compară direct, ca molii; masele se adună, volumele nu în general.
  6. Verificare: masa reactanților de la început este egală cu masa produselor plus masa excesului.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitReactantul cu masa mai mică este cel limitativ.

    CorectLimitativ este reactantul cu cea mai mică valoare n : coeficient. La 6 g de H₂ și 32 g de O₂, hidrogenul are masa mai mică, dar oxigenul este cel care se termină.

  • GreșitCând un reactant se termină, produsul se calculează din suma celor doi.

    CorectProdusul se calculează numai din reactantul limitativ. Excesul nu mai are cu cine să reacționeze.

  • GreșitReactantul în exces dispare din amestec.

    CorectRămâne în vas, nereacționat, și intră în bilanțul de masă: reactanții de la început sunt egali cu produsele plus excesul.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce este reactantul limitativ?

    Răspuns

    b) Reactantul care se consumă primul și hotărăște cantitatea de produs. Limitativ este cel care se termină primul; cel care rămâne este în exces.

  2. La 6 g de H₂ și 32 g de O₂ (2H₂ + O₂ → 2H₂O; M(H₂) = 2 g/mol, M(O₂) = 32 g/mol), care reactant este în exces?

    Răspuns

    c) Hidrogenul. n(H₂) : 2 = 1,5, iar n(O₂) : 1 = 1. Oxigenul limitează, iar hidrogenul rămâne, 1 mol.

  3. Un elev afirmă că 10 g de A reacționează complet cu 10 g de B pentru că au aceeași masă. Ce lipsește din raționament?

    Răspuns

    d) Compararea cantităților în moli, cu coeficienții din ecuație. Reactanții se asociază în raporturi de moli date de coeficienți, nu în mase egale.

  4. Se amestecă 10 g de NaOH cu 7,3 g de HCl: NaOH + HCl → NaCl + H₂O. Ce masă de NaOH rămâne nereacționată, în grame? M(NaOH) = 40 g/mol, M(HCl) = 36,5 g/mol.

    g
    Răspuns

    2,0 g. n(NaOH) = 10 : 40 = 0,25 mol; n(HCl) = 7,3 : 36,5 = 0,2 mol. HCl limitează, se consumă 0,2 moli de NaOH, rămân 0,05 mol = 2 g.

  5. În aceleași condiții se amestecă 5 L de H₂ cu 8 L de Cl₂ (H₂ + Cl₂ → 2HCl). Ce volum de HCl se formează, în litri?

    L
    Răspuns

    10,0 L. H₂ limitează, cu 5 L. Din 5 L de H₂ rezultă 2 · 5 = 10 L de HCl, iar din Cl₂ rămân 3 L.

  6. Așază pașii unei probleme cu reactant în exces.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Se scrie ecuația egalată
    2. Masele se transformă în moli
    3. Se calculează n : coeficient pentru fiecare reactant
    4. Valoarea mai mică arată reactantul limitativ
    5. Produsul se calculează din reactantul limitativ
    6. Excesul se află prin scădere

    Ordinea se vede din enunțul pașilor: limitativul se află înainte de produs, iar excesul după ce se știe cât s-a consumat.

  7. Flacăra unui arzător de aragaz este galbenă și lasă funingine pe fundul oalei. Explică ce reactant este în exces și ce se formează în plus față de CO₂ și H₂O.

    Un răspuns bun

    De obicei metanul este în exces, pentru că ajunge prea puțin aer la arzător (un arzător murdar are același efect). O parte din metan arde incomplet și dă funingine (carbon, C), care luminează galben, și monoxid de carbon, CO, un gaz fără miros și toxic.

    Un răspuns complet numește metanul ca reactant în exces, aerul sau oxigenul ca reactant insuficient și cele două produse ale arderii incomplete.

Termeni

reactant limitativ
Reactantul care se consumă primul și care hotărăște cantitatea de produs.
reactant în exces
Reactantul din care o parte rămâne nereacționată la sfârșitul reacției.
raport stoechiometric
Raportul cantităților în moli ale reactanților, dat de coeficienții din ecuație.
ardere incompletă
Ardere cu prea puțin oxigen, în care se formează și carbon (funingine) sau monoxid de carbon.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor” (MI: Matematică-informatică (2 ore)). Competențe specifice urmărite: 5.1, 5.2.