Capitolul 4 · AtomulLecția 4.2TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău
Configurația electronică pe straturi a primelor 20 de elemente chimice din Tabelul periodic
Câți electroni încap pe un strat: primele 20 de elemente
Sodiul pierde ușor un electron, dar al doilea cere de peste nouă ori mai multă energie. Ce spune asta despre cum sunt așezați electronii?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Dintr-un atom de sodiu, care are 11 electroni, smulgi pe rând electroni. Primul cere 5,14 eV. Cât cere al doilea?
Vezi răspunsul
Al doilea electron cere 47,29 eV. Primul electron este singurul de pe stratul exterior; al doilea face parte dintr-un strat plin, mult mai strâns legat de nucleu. Saltul acesta este o dovadă măsurată că electronii se grupează pe straturi.
Sarea de bucătărie conține sodiu, dar nu sodiul metalic din laborator. Atomul de sodiu are 11 electroni și, în sare, ajunge să aibă 10. Nu pleacă niciodată al doilea electron, deși primul pleacă ușor. Șirul energiilor de ionizare arată de ce.
Energiile de ionizare ale sodiului arată straturile
Energia de ionizare este energia necesară ca să smulgi un electron dintr-un atom sau ion aflat în stare gazoasă. Se măsoară în electronvolți: 1 eV = 1,602·10⁻¹⁹ J, energia pe care o câștigă un electron accelerat de o tensiune de 1 V.
Atomul de sodiu are 11 electroni. Smulși pe rând, ei cer, în eV (valori NIST): 5,14; 47,29; 71,62; 98,94; 138,40; 172,23; 208,50; 264,19; 299,86; 1.465,10; 1.648,70. Primul electron pleacă ușor. Următorii opt cer între 47 și 300 eV. Ultimii doi cer peste 1.400 eV.
Cele două salturi împart cei 11 electroni în trei grupe: 1, 8 și 2. Fiecare grupă este un strat. Electronii aceluiași strat sunt legați cu energii apropiate, iar între straturi apare un salt. Șirul 2, 8, 1 (de la nucleu spre exterior) este modelul care explică aceste valori.
Pentru curioși
Același tipar apare la alte elemente. La magneziu saltul vine după al doilea electron (15,04 și apoi 80,14 eV), la aluminiu după al treilea (28,45 și apoi 119,99 eV), la potasiu după primul (4,34 și apoi 31,63 eV). Primele două valori ale sodiului sunt determinate experimental; cele ale electronilor din interiorul atomului sunt deduse din spectre și din calcule, cu aceeași alură.
Energia de ionizare se dă și pe mol de atomi. Un electronvolt pe atom corespunde la 96,5 kJ/mol, deci primul electron al sodiului cere 5,14 · 96,5 ≈ 496 kJ/mol.

| Electronul smuls | Na | Mg | Al | Si | P | S | Cl | Ar |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 5,14 | 7,65 | 5,99 | 8,15 | 10,49 | 10,36 | 12,97 | 15,76 |
| 2 | 47,29 | 15,04 | 18,83 | 16,35 | [19,77] | 23,34 | 23,81 | 27,63 |
| 3 | [71,62] | 80,14 | 28,45 | 33,49 | 30,20 | [34,86] | [39,80] | [40,73] |
| 4 | [98,94] | [109,27] | 119,99 | 45,14 | 51,44 | [47,22] | [53,24] | [59,58] |
| 5 | 138,40 | [141,33] | [153,83] | 166,77 | 65,03 | 72,59 | [67,68] | [74,84] |
| 6 | [172,23] | [186,76] | [190,49] | [205,28] | [220,43] | 88,05 | [96,94] | 91,29 |
| 7 | [208,50] | [225,02] | [241,76] | [246,57] | [263,57] | 280,95 | 114,20 | [124,41] |
| 8 | [264,19] | [265,92] | [284,64] | [303,59] | [309,60] | 328,79 | 348,31 | [143,46] |
| 9 | (299,86) | [327,99] | [330,21] | [351,28] | [372,31] | [379,84] | 400,85 | [422,60] |
| 10 | (1.465) | (367,49) | [398,65] | [401,38] | [424,40] | [447,70] | [456,70] | [479,76] |
| 11 | (1.649) | (1.762) | (442,00) | [476,27] | [479,44] | [504,55] | [530,00] | [540,40] |
| 12 | (1.963) | (2.086) | (523,41) | [560,62] | [564,41] | [591,58] | [619,00] | |
| 13 | (2.304) | (2.438) | (611,74) | [651,96] | [656,30] | [685,50] | ||
| 14 | (2.673) | (2.817) | (706,99) | [750,23] | [755,13] | |||
| 15 | (3.070) | (3.224) | (809,20) | [855,50] | ||||
| 16 | (3.494) | (3.658) | (918,38) | |||||
| 17 | (3.946) | (4.121) | ||||||
| 18 | (4.426) |
| Element | Primul electron | Valori exp. / semiemp. / calc. | Primul salt | Al doilea salt |
|---|---|---|---|---|
| Na, sodiu | Na⁺: 496 kJ/mol | 3 / 5 / 3 | după electronul 1: ×9,2 | după electronul 9: ×4,9 |
| Mg, magneziu | Mg⁺: 738 kJ/mol | 3 / 6 / 3 | după electronul 2: ×5,3 | după electronul 10: ×4,8 |
| Al, aluminiu | Al⁺: 578 kJ/mol | 4 / 6 / 3 | după electronul 3: ×4,2 | după electronul 11: ×4,7 |
| Si, siliciu | Si⁺: 787 kJ/mol | 5 / 6 / 3 | după electronul 4: ×3,7 | după electronul 12: ×4,7 |
| P, fosfor | P⁺: 1.012 kJ/mol | 4 / 8 / 3 | după electronul 5: ×3,4 | după electronul 13: ×4,6 |
| S, sulf | S⁺: 1.000 kJ/mol | 6 / 7 / 3 | după electronul 6: ×3,2 | după electronul 14: ×4,6 |
| Cl, clor | Cl⁺: 1.251 kJ/mol | 5 / 9 / 3 | după electronul 7: ×3,0 | după electronul 15: ×4,5 |
| Ar, argon | Ar⁺: 1.521 kJ/mol | 3 / 12 / 3 | după electronul 8: ×2,9 | după electronul 16: ×4,5 |
Valori NIST și schemă. Valori din baza de date NIST (ver. 5.12, interogată la 16.11.2026), de trei feluri, pe care NIST le marchează la fiecare: experimentale (bară plină, cerc; valori evaluate din spectre măsurate), semiempirice (bară hașurată, romb, între paranteze drepte: deduse din valori experimentale prin interpolare, extrapolare sau alte metode semiempirice) și calculate (contur punctat, triunghi, între paranteze rotunde: din calcul teoretic, nu din date experimentale evaluate). Din cele 116 valori, 33 sunt experimentale, 59 semiempirice și 24 calculate. Primul salt are valori experimentale pe ambele părți la șase din cele opt elemente; al doilea are valori calculate pe ambele părți la toate cele opt. Energia este pentru atomi sau ioni izolați, în stare gazoasă; kJ/mol se calculează din eV cu 1 eV = 96,485 kJ/mol. Atomul din stânga este o schemă pe straturi: arată câți electroni sunt pe fiecare strat, nu locul lor real, iar electronii nu se rotesc pe cercuri. Atomii și ionii nu au culoare: sunt desenați enorm de măriți.
Surse și credite. NIST Atomic Spectra Database (ver. 5.12), „Ground States and Ionization Energies”, A. Kramida, Yu. Ralchenko, J. Reader și NIST ASD Team (2024), sursa, DOI 10.18434/T4W30F, interogat la 16.11.2026; lucrare a guvernului SUA, domeniu public. Sarcina elementară și numărul lui Avogadro: valori exacte din Sistemul Internațional, NIST CODATA.
Straturile K, L, M, N și cât încape pe fiecare
Straturile se numerotează cu n = 1, 2, 3, 4 și se notează K, L, M, N, de la nucleu spre exterior. Pe stratul n încap cel mult 2n² electroni: 2 · 1² = 2 pe K, 2 · 2² = 8 pe L, 2 · 3² = 18 pe M, 2 · 4² = 32 pe N.
Stratul mai apropiat de nucleu se ocupă primul. Pentru primele 20 de elemente, regula este: K se umple până la 2, L până la 8, iar M primește electroni până la 8. Stratul exterior nu are niciodată mai mult de 8 electroni (cel mult 2 la K). La potasiu și calciu, electronii următori merg pe N, deși pe M ar mai încăpea 10. Motivul vine din substraturi și se explică la lecția despre orbitali.
Electronii de valență sunt electronii de pe stratul exterior. Heliul, cu 2 electroni pe K plin, are dublet. Neonul și argonul, cu 8 electroni pe stratul exterior, au octet. Gazele rare au energii de ionizare mari (21,56 eV la neon și 15,76 eV la argon, față de 5,14 la sodiu). Regula octetului: în compuși, atomii elementelor principale ajung la 8 electroni pe stratul exterior (2 la cei din perioada întâi).
Un electron al atomului poate avea numai anumite energii. Când trece de pe un nivel de energie mai mare pe unul mai mic, atomul emite lumină, iar culoarea ei este fixă: depinde numai de diferența dintre cele două niveluri. De aceea sodiul colorează flacăra în galben (589 nm), iar hidrogenul arată doar câteva linii colorate, bine despărțite.

| Linia | Trecerea | Lungimea de undă în aer (nm) | Energia fotonului (eV) | Culoarea |
|---|---|---|---|---|
| Hα (hidrogen) | n = 3 → 2 | 656,3 ± 0,003 | 1,89 | roșu |
| Hβ (hidrogen) | n = 4 → 2 | 486,1 ± 0,005 | 2,55 | albastru-verzui |
| Hγ (hidrogen) | n = 5 → 2 | 434,0 ± 0,0006 | 2,86 | albastru-violet |
| Hδ (hidrogen) | n = 6 → 2 | 410,2 ± 0,0006 | 3,02 | violet |
| n = 7 (hidrogen) | n = 7 → 2 | 397,0 ± 0,0006 | 3,12 | violet, la limita vizibilului |
| n = 8 (hidrogen) | n = 8 → 2 | 388,9 ± 0,0006 | 3,19 | violet, la limita vizibilului |
| n = 9 (hidrogen) | n = 9 → 2 | 383,5 ± 0,0006 | 3,23 | violet, la limita vizibilului |
| D₂ (sodiu) | 3p → 3s | 588,995 ± 0,000003 | 2,104 | galben |
| D₁ (sodiu) | 3p → 3s | 589,592 ± 0,000003 | 2,102 | galben |
| Nivelul n | Energia (eV) |
|---|---|
| 1 | 0,00 |
| 2 | 10,20 |
| 3 | 12,09 |
| 4 | 12,75 |
| 5 | 13,05 |
| 6 | 13,22 |
| 7 | 13,32 |
| 8 | 13,39 |
| 9 | 13,43 |
| ∞ (limita: atom ionizat) | 13,60 |
Măsurători și calcul. Lungimile de undă sunt măsurate: valorile observate din baza de date NIST, în aer, desenate la poziția lor adevărată pe scara 380–750 nm. Energia fotonului este calculată din ele: diferența dintre energiile celor două niveluri (valori NIST) înmulțită cu hc; la hidrogen, 1,89 eV pentru linia roșie. Culorile sunt calculate din lungimea de undă, cu o aproximare publicată a observatorului standard CIE 1931, și sunt aproximative: un ecran nu poate arăta o culoare spectrală pură, iar luminozitatea de pe ecran nu este a liniei. Scara de energii este o schemă: nivelurile sunt la scară, dar electronul nu urmează o săgeată, iar săgețile arată numai diferența dintre două niveluri. Săgeata gri spre n = 1 este calculată din aceleași niveluri: lumina ei, de circa 121,6 nm, este ultravioletă și nu se vede. Liniile cu n = 7, 8 și 9 sunt la limita vizibilului. Cele două linii ale sodiului sunt la 0,60 nm una de alta, mai puțin de un pixel pe scara întreagă, deci pe imagine apar cu lupa.
Surse și credite. NIST Atomic Spectra Database (ver. 5.12), „Lines” și „Ground States and Ionization Energies”, A. Kramida, Yu. Ralchenko, J. Reader și NIST ASD Team (2024), sursa, DOI 10.18434/T4W30F, interogat la 16.11.2026; lucrare a guvernului SUA, domeniu public. Constantele h, c și e: valori exacte din Sistemul Internațional, NIST CODATA. Culorile: aproximarea funcțiilor de culoare CIE 1931 (observator standard 2°) cu sume de gaussiene, C. Wyman, P.-P. Sloan, P. Shirley, „Simple Analytic Approximations to the CIE XYZ Color Matching Functions”, Journal of Computer Graphics Techniques 2(2), 2013, sursa.
Configurațiile primelor 20 de elemente
Configurația pe straturi se scrie cu numerele electronilor de pe fiecare strat, de la K spre exterior, separate prin virgulă și spațiu. Pentru sodiu se scrie 2, 8, 1: doi electroni pe K, opt pe L, unul pe M. Suma este egală cu numărul atomic Z.
Z = 1–10: H 1; He 2; Li 2, 1; Be 2, 2; B 2, 3; C 2, 4; N 2, 5; O 2, 6; F 2, 7; Ne 2, 8. Z = 11–20: Na 2, 8, 1; Mg 2, 8, 2; Al 2, 8, 3; Si 2, 8, 4; P 2, 8, 5; S 2, 8, 6; Cl 2, 8, 7; Ar 2, 8, 8; K 2, 8, 8, 1; Ca 2, 8, 8, 2.
Numărul de straturi ocupate este numărul perioadei, iar numărul electronilor de valență arată grupa: 1 sau 2 electroni înseamnă grupa 1 sau 2, iar 3 până la 8 electroni înseamnă grupele 13 până la 18. Sodiul, 2, 8, 1, este în perioada a treia, grupa 1; clorul, 2, 8, 7, în perioada a treia, grupa 17.
Ionii: ce se schimbă în configurație
Un ion se formează când atomul pierde sau primește electroni. Atomii metalelor cu 1, 2 sau 3 electroni de valență pierd acești electroni, iar atomii nemetalelor cu 6 sau 7 electroni de valență primesc electroni.
Na → Na⁺ + e⁻
Mg → Mg²⁺ + 2e⁻
Cl + e⁻ → Cl⁻
O + 2e⁻ → O²⁻
Sodiul trece de la 2, 8, 1 la 2, 8 în ionul Na⁺, magneziul de la 2, 8, 2 la 2, 8 în ionul Mg²⁺, clorul de la 2, 8, 7 la 2, 8, 8 în ionul Cl⁻, oxigenul de la 2, 6 la 2, 8 în ionul O²⁻. Fiecare ion are configurația unui gaz rar: Na⁺, Mg²⁺ și O²⁻ au configurația neonului, iar Cl⁻ pe cea a argonului.
Cedarea este explicată de energii. Din sodiu, primul electron cere 5,14 eV, iar un al doilea ar cere 47,29 eV.
Exemplu rezolvat
Sulful și ionul lui
Scrie configurația pe straturi a sulfului (Z = 16), numărul electronilor de valență și configurația ionului S²⁻.
Pasul 1: un atom neutru de sulf are 16 electroni. Se umple K cu 2, apoi L cu 8. Rămân 16 − 10 = 6 electroni, care merg pe M. Configurația este 2, 8, 6.
Pasul 2: verificare: 2 + 8 + 6 = 16 = Z. Stratul exterior, M, are 6 electroni, deci 6 electroni de valență. Sulful este în perioada a treia, grupa 16.
Pasul 3: S²⁻ primește doi electroni: 16 + 2 = 18 electroni. Stratul M se completează la 8, deci configurația este 2, 8, 8, identică cu cea a argonului. Nucleul rămâne cu 16 protoni, deci ionul nu este argon.
În România
Sodiul din sarea de pe masă
Societatea Națională a Sării (Salrom) produce la Salina Cacica, în județul Suceava, sare iodată recristalizată. Sarea este extrasă prin sonde de la peste 180 m adâncime și are minimum 99,7% clorură de sodiu.
Dintr-un pachet de 1 kg, cel puțin 997 g sunt NaCl. Cu M(NaCl) = 58,5 g/mol și masa atomică a sodiului 23, masa de sodiu din pachet este 997 · 23 : 58,5 ≈ 392 g, rotunjit la unități. Acest sodiu nu este metal: este sub formă de ioni Na⁺, cu configurația 2, 8, iar ionii Cl⁻ care îi însoțesc au 2, 8, 8. În cristalul de sare nu există atomi de sodiu cu 11 electroni.
Pe scurt
- Salturile din energiile de ionizare succesive arată că electronii sunt grupați pe straturi: la sodiu, 1, 8 și 2.
- Straturile K, L, M, N corespund lui n = 1, 2, 3, 4 și primesc cel mult 2n² electroni: 2, 8, 18, 32.
- La primele 20 de elemente, stratul exterior are cel mult 8 electroni (2 la K); K și Ca au configurațiile 2, 8, 8, 1 și 2, 8, 8, 2.
- Electronii de valență sunt cei de pe stratul exterior; numărul straturilor ocupate este numărul perioadei.
- Prin pierdere sau câștig de electroni se formează ioni cu configurație de gaz rar: Na⁺ și Mg²⁺ ca neonul, Cl⁻ ca argonul.
Greșeli frecvente
GreșitPe stratul al treilea încap cel mult 8 electroni.
CorectPe stratul M încap 2 · 3² = 18 electroni. La elementele până la argon, el primește cel mult 8 și abia mai târziu se completează.
GreșitIonul Mg²⁺ este atom de neon, pentru că are 10 electroni.
CorectMg²⁺ are configurația 2, 8, ca neonul, dar nucleul lui are 12 protoni, nu 10. Este altă specie chimică, cu altă sarcină.
GreșitSodiul din sare este metalul sodiu.
CorectÎn sare, sodiul se află sub formă de ioni Na⁺ cu 10 electroni. Atomii neutri de sodiu, cu 11 electroni, formează metalul.
Verifică-te
8 întrebări. La primele 7 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care este configurația pe straturi a atomului de calciu, Z = 20?
Răspuns
b) 2, 8, 8, 2. K se umple cu 2, L cu 8, M primește 8, iar ultimii 2 electroni merg pe N: 2 + 8 + 8 + 2 = 20.
Ce arată saltul de la 47,29 eV la 71,62 eV, mic, față de saltul de la 5,14 eV la 47,29 eV, mare, în șirul energiilor de ionizare ale sodiului?
Răspuns
b) Că primul electron este singur pe stratul exterior, iar următorii sunt pe straturi interioare. Un salt mare separă două straturi; între electronii aceluiași strat diferențele sunt mici.
Ce configurație are ionul Cl⁻?
Răspuns
c) 2, 8, 8. Clorul, 2, 8, 7, primește un electron și ajunge la 2, 8, 8, ca argonul.
Numărul maxim de electroni de pe stratul N (n = 4) este:
electroniRăspuns
32 de electroni. Pe stratul n încap 2n² electroni: 2 · 4² = 32.
Câți electroni are ionul Ca²⁺ (Z = 20)?
electroniRăspuns
18 electroni. Atomul de calciu are 20 de electroni și pierde doi, deci 20 − 2 = 18.
Ordonează pașii pentru a scrie configurația pe straturi a atomului de sulf.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Afli Z = 16, deci 16 electroni
- Pui 2 electroni pe stratul K
- Pui 8 electroni pe stratul L
- Pui restul de 6 electroni pe stratul M
- Verifici suma: 2 + 8 + 6 = 16
Straturile se umplu de la nucleu spre exterior, iar suma trebuie să fie Z.
Sortează atomii după ionul pe care îl formează de obicei.
Răspuns
Formează cation: Na (2, 8, 1); Mg (2, 8, 2); K (2, 8, 8, 1).
Formează anion: Cl (2, 8, 7); O (2, 6); F (2, 7).
Atomii cu 1–2 electroni de valență îi pierd; cei cu 6–7 primesc electroni până la 8.
Explică, folosind configurația și energiile de ionizare, de ce sodiul formează ușor ionul Na⁺, dar nu ionul Na²⁺.
Un răspuns bun
Sodiul are configurația 2, 8, 1. Primul electron este singur pe stratul exterior și cere doar 5,14 eV. Al doilea face parte din stratul L, plin, și cere 47,29 eV, de peste nouă ori mai mult. Energia aceasta nu este disponibilă în reacțiile obișnuite, deci rămâne Na⁺, cu configurația 2, 8.
Un răspuns complet leagă un singur electron de valență de energia mică și al doilea electron de un strat plin și energia mare.
Termeni
- strat electronic
- Ansamblul electronilor cu același număr n; se notează K, L, M, N pentru n = 1, 2, 3, 4.
- electroni de valență
- Electronii de pe stratul exterior al unui atom.
- energie de ionizare
- Energia necesară pentru a smulge un electron dintr-un atom sau ion aflat în stare gazoasă.
- octet
- Opt electroni pe stratul exterior, ca la neon și argon.
- dublet
- Doi electroni pe stratul K, ca la heliu.
- cation
- Ion cu sarcină pozitivă, format prin pierdere de electroni.
- anion
- Ion cu sarcină negativă, format prin câștig de electroni.
Surse și legătura cu programa
- Royal Society of Chemistry – Flame colours: a demonstration – sărurile de sodiu colorează flacăra în galben; demonstrație făcută de profesor
- OpenStax – Chemistry 2e, 6.2 The Bohr Model – electronul din atomul de hidrogen are numai anumite energii; la trecerea pe un nivel mai mic atomul emite lumină cu energie și lungime de undă fixe
- OpenStax – Chemistry 2e, 6.1 Electromagnetic Energy – lumina galbenă a sodiului, de 589 nm, și spectrele de linii ale elementelor
- NIST – Atomic Spectra Database, Ground States and Ionization Energies (sodiu) – cele 11 energii de ionizare ale sodiului; primele două sunt valori experimentale, valorile din paranteze drepte sunt semiempirice, cele din paranteze rotunde sunt calculate
- NIST – ASD Ionization Energy help – semnificația parantezelor drepte și rotunde în tabelul energiilor de ionizare
- NIST – Atomic Spectra Database, Ground States and Ionization Energies (Mg, Al, K, Ca, Ne, Ar) – energiile de ionizare succesive ale magneziului, aluminiului, potasiului și calciului și prima energie de ionizare a neonului și argonului
- NIST – Atomic Spectra Database, Ground States and Ionization Energies (H–Ca) – configurațiile fundamentale ale atomilor de la hidrogen la calciu, din care se obțin configurațiile pe straturi
- NIST – CODATA: electron volt-joule relationship – 1 eV = 1,602 176 634·10⁻¹⁹ J
- Salrom – Sare alimentară iodată recristalizată, pentru consum – clorură de sodiu minimum 99,7%; extracție prin sonde de la peste 180 m adâncime; produsă la Salina Cacica
Din programă: „Configurația electronică pe straturi a primelor 20 de elemente chimice din Tabelul periodic”; „Corelații între configurația electronică a primelor 20 de elemente chimice și poziția acestora în Tabelul periodic” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.3, 3.3.