Chimie IX EN

Capitolul 5 · Tabelul periodicLecția 5.1TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

Corelații între configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2, 3 și 4 și poziția acestora în Tabelul periodic

Cum a prezis Mendeleev un element pe care nu-l văzuse nimeni

Cum afli, doar din configurația electronică, locul unui element în Tabelul periodic, și ce poți spune despre un element din locul lui?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 5

Înainte să citești: tu ce crezi?

În 1871 Mendeleev a scris că elementul necunoscut de sub siliciu va avea densitatea 5,5 g/cm³. În 1886 chimistul Clemens Winkler a găsit elementul, germaniul, și i-a măsurat densitatea. Cât de aproape a fost prezicerea?

Vezi răspunsul

Winkler a măsurat 5,469 g/cm³, cu 0,6% sub valoarea prezisă. Nu a ieșit exact, dar prezicerea a fost foarte aproape. Valoarea acceptată azi este 5,323 g/cm³, cu 3% sub prezicere, iar diferența nu schimbă concluzia.

În 1869 Mendeleev a așezat elementele cunoscute într-un tabel și a lăsat locuri goale acolo unde șirul nu se potrivea. Sub siliciu rămăsese un loc gol, iar el a scris dinainte masa, densitatea, culoarea și compușii elementului care lipsea. În 1886, într-un mineral de argint de lângă Freiberg, în Germania, Winkler a găsit un element nou, iar măsurătorile lui au ieșit aproape la fel.

Perioada și grupa se citesc din configurație

Tabelul periodic așază elementele în ordinea crescătoare a numărului atomic Z. Rândurile se numesc perioade, iar coloanele grupe. Grupele se numerotează de la 1 la 18 (notarea actuală) sau, pentru grupele principale, de la I A la VIII A (notarea veche din manuale).

Numărul perioadei este egal cu numărul straturilor ocupate cu electroni. Sodiul, cu configurația 2,8,1, are trei straturi: este în perioada 3. Potasiul, 2,8,8,1, are patru straturi: perioada 4.

Pentru grupele principale, numărul electronilor de pe ultimul strat (electronii de valență) dă grupa. Grupele 1 și 2 (I A și II A) au unul și doi electroni de valență. Grupele 13–18 (III A–VIII A) au trei–opt electroni de valență, deci numărul grupei este numărul electronilor de valență plus 10. Clorul, 2,8,7, are șapte electroni de valență și este în grupa 17 (VII A).

Heliul este singura excepție: are doi electroni, dar este în grupa 18, pentru că primul strat se completează cu doi electroni.

Pentru curioși

Elementele din perioadele 4 și următoarele au și un grup de zece coloane, grupele 3–12, între grupa 2 și grupa 13. Ele alcătuiesc blocul d, iar grupele 1 și 2 formează blocul s. Grupele 13–18 formează blocul p; heliul, cu configurația 1s², este singura excepție: stă în grupa 18, dar ultimul lui electron intră în substratul s. Aceste blocuri țin de profilurile de matematică-informatică și științe ale naturii: ele arată în ce substrat intră ultimul electron.

grupa (numerotarea nouă și cea veche) 1 I A 2 II A 13 III A 14 IV A 15 V A 16 VI A 17 VII A 18 VIII A perioada 1 H 1 He 2 2 Li 2,1 Be 2,2 B 2,3 C 2,4 N 2,5 O 2,6 F 2,7 Ne 2,8 3 Na 2,8,1 Mg 2,8,2 Al 2,8,3 Si 2,8,4 P 2,8,5 S 2,8,6 Cl 2,8,7 Ar 2,8,8 4 K 2,8,8,1 Ca 2,8,8,2 3–12 He: 2 electroni, dar grupa 18 (primul strat se completează cu 2) straturi → perioada electroni de valență → grupa Na 2,8,1 3 → 3 1 → 1 Cl 2,8,7 3 → 3 7 → 7 + 10 = 17
Figura 1Numără numerele din configurație ca să afli perioada; ultimul număr îți dă grupa (plus 10 pentru grupele 13–18). Pe o coloană ultimul număr rămâne același (în afară de heliu), pe un rând numărul de straturi rămâne același.

Același număr de electroni de valență, aceeași familie

Litiul, sodiul și potasiul au configurațiile 2,1, 2,8,1 și 2,8,8,1: câte un electron de valență, deci grupa 1. Fluorul (2,7) și clorul (2,8,7) au șapte electroni de valență, deci grupa 17. Elementele unei grupe au proprietăți chimice asemănătoare, iar proprietățile se schimbă treptat dintr-o perioadă în alta. De aceea se vorbește despre legea periodicității: proprietățile elementelor variază periodic în funcție de numărul atomic.

Metalele ocupă partea stângă și centrul tabelului, nemetalele partea dreaptă. Între ele trece o linie în trepte, iar elementele aflate lângă ea, de exemplu siliciul, germaniul și arsenul, au proprietăți de metal și de nemetal și se numesc semimetale (metaloide).

Locul gol de sub siliciu

Mendeleev și-a ordonat tabelul după masa atomică. Când un element nu se potrivea cu vecinii lui chimici, îl muta: telurul (masa atomică 127,60) l-a așezat înaintea iodului (126,904), pentru că telurul seamănă cu oxigenul și cu sulful, iar iodul cu clorul. Pe locurile unde nu exista niciun element cunoscut a lăsat spații goale.

Locul de sub siliciu, între galiu și arsen, l-a numit eka-siliciu. În 1871 a scris cum va arăta elementul: masa atomică 72, densitatea 5,5 g/cm³, culoare cenușie, oxid cu formula EsO₂ și densitatea 4,7 g/cm³, clorură EsCl₄ care fierbe puțin sub 100 °C și are densitatea 1,9 g/cm³.

Winkler a găsit elementul în 1886 și l-a numit germaniu. Masa atomică măsurată de el a fost 72,3, densitatea 5,469 g/cm³ la 20 °C, a oxidului GeO₂ 4,703 g/cm³, iar clorura GeCl₄ fierbe la 86 °C și are densitatea 1,887 g/cm³. Valorile de azi sunt 72,630 pentru masa atomică și 5,323 g/cm³ pentru densitate. Măsurătoarea lui Winkler a fost, deci, mai aproape de prezicere decât valoarea de azi.

O prezicere simplă se poate încerca și azi, cu media celor patru vecini ai locului gol (siliciu, staniu, galiu, arsen). Media maselor atomice ale celor patru vecini este (28,085 + 118,710 + 69,723 + 74,922) : 4 = 72,86, față de 72,630 măsurat. Media densităților lor este (2,33 + 7,29 + 5,91 + 5,75) : 4 = 5,32 g/cm³, față de 5,323 g/cm³ măsurat.

Prezicerea a ieșit pentru că masa atomică și densitatea unui element se află între ale vecinilor lui. Germaniul are aceeași configurație a ultimului strat ca siliciul (patru electroni de valență, grupa 14), dar un strat în plus, iar densitatea și masa se așază între cele ale vecinilor.

Pentru curioși

Mendeleev a publicat tabelul în 1869 și previziunile detaliate pentru eka-siliciu în 1871. În textul din 1871 (Liebigs Annalen, supliment 8) stă „eka-siliciu Es = 72” și densitatea 5,5; o sursă din 1901 le datează 1872, iar pagina germaniului de la RSC trece masa 71. Regula medie dintre vecini funcționează pentru masă și densitate, dar nu pentru temperatura de topire: germaniul se topește la 938 °C, iar siliciul și staniul, vecinii lui de sus și de jos, la 1.414 °C și la 232 °C.

Si 28,085 2,33 Ga 69,723 5,91 ? As 74,922 5,75 Sn 118,710 7,29 în căsuțe: masa atomică densitatea, g/cm³ eka-siliciu locul gol masa atomică densitatea g/cm³ media celor patru vecini 72,86 5,32 Mendeleev, prezis în 1871 72 5,5 Winkler, măsurat în 1886 72,3 5,469 valoarea de azi 72,630 5,323
Figura 2Media celor patru vecini dă aproape exact masa atomică și densitatea măsurate azi; Mendeleev a prezis germaniul tot din vecini.
Tabelul periodic ca hartă de culori pe fond închis: fiecare element din perioadele 1–6 este o căsuță, cu atât mai deschisă la culoare cu cât valoarea este mai mare. Raza covalentă este între 32 pm (H) și 238 pm (Cs), crește spre stânga și în jos; energia de ionizare și electronegativitatea cresc spre dreapta și în sus. Sub siliciu, între galiu și arsen, căsuța germaniului este goală.
ZSimbolElementPerioadaGrupaRaza covalentă, pmPrima energie de ionizare, kJ/molElectronegativitate (Pauling)
1Hhidrogen11321.312,02,20
2Heheliu118372.372,3–
3Lilitiu21130520,20,98
4Beberiliu2299899,51,57
5Bbor21384800,62,04
6Ccarbon214751.086,52,55
7Nazot215711.402,33,04
8Ooxigen216641.313,93,44
9Ffluor217601.681,03,98
10Neneon218622.080,7–
11Nasodiu31160495,80,93
12Mgmagneziu32140737,81,31
13Alaluminiu313124577,51,61
14Sisiliciu314114786,51,90
15Pfosfor3151091.011,82,19
16Ssulf316104999,62,58
17Clclor3171001.251,23,16
18Arargon3181011.520,6–
19Kpotasiu41200418,80,82
20Cacalciu42174589,81,00
21Scscandiu43159633,11,36
22Tititan44148658,81,54
23Vvanadiu45144650,91,63
24Crcrom46130652,91,66
25Mnmangan47129717,31,55
26Fefier48124762,51,83
27Cocobalt49118760,41,88
28Ninichel410117737,11,91
29Cucupru411122745,51,90
30Znzinc412120906,41,65
31Gagaliu413123578,81,81
32Gegermaniu414120762,22,01
33Asarsen415120944,52,18
34Seseleniu416118941,02,55
35Brbrom4171171.139,92,96
36Krkripton4181161.350,8–
37Rbrubidiu51215403,00,82
38Srstronțiu52190549,50,95
39Yytriu53176599,91,22
40Zrzirconiu54164640,11,33
41Nbniobiu55156652,11,6
42Momolibden56146684,32,16
43Tctechnețiu57138702,42,10
44Ruruteniu58136710,22,2
45Rhrodiu59134719,72,28
46Pdpaladiu510130804,42,20
47Agargint511136731,01,93
48Cdcadmiu512140867,81,69
49Inindiu513142558,31,78
50Snstaniu514140708,61,96
51Sbstibiu515140830,62,05
52Tetelur516137869,32,1
53Iiod5171361.008,42,66
54Xexenon5181361.170,42,60
55Cscesiu61238375,70,79
56Babariu62206502,80,89
72Hfhafniu64164658,51,3
73Tatantal65158728,41,5
74Wwolfram66150758,81,7
75Rereniu67141755,81,9
76Ososmiu68136814,22,2
77Iriridiu69132865,22,2
78Ptplatină610130864,42,2
79Auaur611130890,12,4
80Hgmercur6121321.007,11,9
81Tltaliu613144589,41,8
82Pbplumb614145715,61,8
83Bibismut615150702,91,9
84Popoloniu616142811,82,0
85Atastatin617148–2,2
86Rnradon6181461.037,1–
GermaniuMasa atomicăDensitatea, g/cm³
siliciu (Si), vecin28,0852,33
galiu (Ga), vecin69,7235,91
arsen (As), vecin74,9225,75
staniu (Sn), vecin118,7107,29
Media celor patru vecini (calcul)72,865,32
Mendeleev, prezis în 1871725,5
Winkler, măsurat în 188672,35,469
Valoarea de azi72,6305,323
IonRaza ionică, pm (Shannon, coordinare 6)
Li⁺76
Na⁺102
K⁺138
Rb⁺152
Cs⁺167
Mg²⁺72
Ca²⁺100
Al³⁺53,5
O²⁻140
S²⁻184
F⁻133
Cl⁻181
Br⁻196
I⁻220

Valori din tabele și calcul. Valori din tabele: raza covalentă și prima energie de ionizare sunt măsurate, iar electronegativitatea Pauling este o scară relativă, dedusă din energii de legătură; toate trei sunt cele din tabelul Royal Society of Chemistry. Masele atomice sunt CIAAW. Razele ionice (Na⁺ 102 pm, Cl⁻ 181 pm) sunt razele efective Shannon pentru coordinarea șase, deduse din distanțele din cristale după o convenție. Prezicerea lui Mendeleev (1871) și măsurătoarea lui Winkler (1886) sunt valorile tipărite în 1901; media celor patru vecini este un calcul făcut în față. Culoarea mai deschisă înseamnă valoare mai mare, iar înălțimea barei din căsuță arată același lucru. Căsuțele hașurate nu au valoare în tabel. Temperatura de topire nu urmează o regulă simplă și nu e colorată aici ca tendință. Lantanidele și perioada a șaptea nu sunt în imagine.

Surse și credite. Raza covalentă, prima energie de ionizare, electronegativitatea Pauling și densitatea: valori citate din paginile de elemente ale Royal Society of Chemistry (periodic-table.rsc.org), consultate la 2026-11-16; verificate încrucișat cu PubChem Periodic Table (NIST, lucrare a guvernului SUA). Mase atomice: CIAAW, tabelul abreviat 2024. Raze ionice: R. D. Shannon, Acta Crystallographica A32, 751 (1976), baza de date a Imperial College London. Mendeleev (1871) și Winkler (1886): Popular Science Monthly, vol. 59 (1901), p. 162, domeniu public.

Exemplu rezolvat

De la configurație la loc, și invers

Un atom neutru are configurația 2,8,5. Câți electroni are, în ce perioadă și în ce grupă este?

Numărul electronilor este Z = 2 + 8 + 5 = 15, deci elementul este fosforul. Are trei straturi ocupate: perioada 3. Are cinci electroni de valență, deci este în grupa 15 (V A), pentru că 5 + 10 = 15.

Invers: un element din perioada 4, grupa 2 (II A). Perioada 4 înseamnă patru straturi ocupate, iar grupa 2 înseamnă doi electroni de valență. Configurația este 2,8,8,2, iar numărul electronilor este Z = 2 + 8 + 8 + 2 = 20: calciul.

Verificare: calciul este un metal, ca potasiul de lângă el (2,8,8,1), cu care seamănă prin proprietăți, ceea ce se potrivește cu locul din partea stângă a tabelului.

În România

Telurul, găsit lângă Zlatna, și locul lui în tabel

Mineralogul Franz-Joseph Müller von Reichenstein, inspector de mine în Transilvania, a studiat în 1782 un minereu cu luciu metalic dintr-o mină de lângă Zlatna și a ajuns la concluzia că ascunde un metal necunoscut, pe care l-a numit „metallum problematicum”. Primele lui lucrări au apărut în 1783, an pe care unele surse (de exemplu RSC) îl dau pentru descoperire. În 1798 chimistul german Martin Klaproth, de la Berlin, a confirmat că este un element nou, l-a numit telur și i-a atribuit descoperirea lui Müller.

Telurul a cântărit mai mult decât iodul: 127,60 față de 126,904. Dacă tabelul ar urma numai masa atomică, telurul ar trebui să stea după iod. Mendeleev l-a pus înaintea iodului, în grupa 16 alături de oxigen și sulf, iar iodul în grupa 17. Ordinea după numărul atomic, Z = 52 pentru telur și Z = 53 pentru iod, i-a dat dreptate.

Pe scurt

  1. Perioada este egală cu numărul straturilor ocupate cu electroni; grupa principală se află din numărul electronilor de valență (1 sau 2 pentru grupele 1 și 2, numărul plus 10 pentru grupele 13–18).
  2. Notarea grupelor este 1–18, iar pentru grupele principale și I A–VIII A; heliul, cu doi electroni, este în grupa 18.
  3. Elementele din aceeași grupă principală au același număr de electroni de valență (heliul este excepția) și proprietăți asemănătoare; legea periodicității spune că proprietățile variază periodic cu numărul atomic.
  4. Metalele sunt în stânga și în centrul tabelului, nemetalele în dreapta, iar semimetalele lângă linia în trepte dintre ele.
  5. Mendeleev a lăsat locuri goale și a prezis eka-siliciul (masa 72, densitatea 5,5 g/cm³); germaniul găsit în 1886 are masa 72,3 și densitatea 5,469 g/cm³.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitNumărul grupei este numărul straturilor.

    CorectNumărul straturilor ocupate este numărul perioadei. Grupa se află din numărul electronilor de valență: sodiul, cu trei straturi și un electron de valență, este în perioada 3, grupa 1.

  • GreșitHeliul are doi electroni de valență, deci este în grupa 2.

    CorectHeliul este în grupa 18: primul strat are cel mult doi electroni, iar când este complet, elementul este un gaz inert, ca neonul și argonul.

  • GreșitMendeleev a ghicit elementele care lipseau.

    CorectMendeleev a prezis valori pe care le-a dedus din vecinii elementului lipsă, iar măsurătorile ulterioare le-au confirmat: prezicerea putea fi verificată și ar fi putut ieși greșit.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Un atom are configurația 2,8,3. În ce perioadă și grupă este?

    Răspuns

    a) Perioada 3, grupa 13. Sunt trei straturi ocupate, deci perioada 3. Trei electroni de valență dau grupa 3 + 10 = 13: este aluminiul.

  2. De ce este heliul în grupa 18, deși are doi electroni?

    Răspuns

    b) Pentru că primul strat se completează cu doi electroni. Primul strat poate avea cel mult doi electroni, iar heliul îl are complet, ca neonul și argonul în straturile lor exterioare.

  3. Mendeleev a prezis în 1871 elementul eka-siliciu, iar Winkler a descoperit în 1886 germaniul. Care afirmație despre valorile prezise și cele măsurate este corectă?

    Răspuns

    a) Masa atomică 72 a fost prezisă, iar Winkler a măsurat 72,3. Mendeleev a scris masa atomică 72 și densitatea 5,5 g/cm³. Winkler a găsit 72,3 și 5,469 g/cm³. Valoarea 4,7 g/cm³ este densitatea prezisă pentru oxid, nu pentru element.

  4. De ce a pus Mendeleev telurul înaintea iodului, deși telurul are masa atomică mai mare?

    Răspuns

    a) Pentru că telurul seamănă cu oxigenul și cu sulful, iar iodul cu clorul. Mendeleev a ținut seama de asemănarea chimică. Ordinea după numărul atomic (52 și 53) a confirmat mai târziu decizia.

  5. Estimează masa atomică a germaniului ca medie a celor patru vecini ai lui din tabelul periodic (Si 28,085; Sn 118,710; Ga 69,723; As 74,922). Rotunjește la o zecimală.

    Răspuns

    72,9. Suma celor patru mase este 291,44, iar împărțită la 4 dă 72,86, adică 72,9 la o zecimală. Valoarea reală este 72,630.

  6. Așază fiecare configurație la grupa în care se află elementul.

    Răspuns

    Grupa 1: 2,1; 2,8,8,1.

    Grupa 2: 2,8,2; 2,2.

    Grupa 17: 2,8,7; 2,7.

    Grupa se citește din electronii de valență: unul pentru grupa 1, doi pentru grupa 2, șapte pentru grupa 17.

  7. Un coleg spune că Mendeleev a ghicit germaniul. Explică în trei propoziții ce deosebește o prezicere de o ghicire, folosind valorile pentru masa atomică și densitate (prezis în 1871: 72 și 5,5 g/cm³; măsurat de Winkler în 1886: 72,3 și 5,469 g/cm³).

    Un răspuns bun

    Mendeleev a dedus valorile din poziția elementului între vecini, nu la întâmplare. A scris 72 pentru masa atomică și 5,5 g/cm³ pentru densitate. Winkler a măsurat apoi 72,3 și 5,469 g/cm³, deci prezicerea putea fi verificată și a fost confirmată.

    Un răspuns complet spune că valorile au fost deduse din vecini, dă cel puțin o pereche prezis-măsurat și arată că afirmația putea fi infirmată.

Termeni

perioadă
Rând orizontal al Tabelului periodic; numărul ei este egal cu numărul straturilor ocupate cu electroni.
grupă
Coloană a Tabelului periodic, numerotată 1–18; elementele unei grupe principale au același număr de electroni de valență (heliul face excepție).
electroni de valență
Electronii de pe ultimul strat ocupat al atomului.
legea periodicității
Proprietățile elementelor variază periodic în funcție de numărul atomic.
semimetal
Element aflat lângă linia în trepte dintre metale și nemetale, cu proprietăți de ambele feluri (metaloid).
eka-siliciu
Numele dat de Mendeleev elementului necunoscut de sub siliciu, descoperit mai târziu ca germaniu.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Corelații între configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2, 3 și 4 și poziția acestora în Tabelul periodic”; „Corelații între configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2 și 3 și poziția acestora în Tabelul periodic”; „Corelații între configurația electronică a primelor 20 de elemente chimice și poziția acestora în Tabelul periodic” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.3, 2.3, 4.3, 5.3, 6.3.