Se încarcă măsurătorile…
Cluj-Napoca · 61 de ierni măsurate
Clujul sub capac: nopțile de iarnă în care e mai cald la munte decât în oraș
Baloanele meteorologice lansate la Cluj au măsurat aerul de deasupra orașului în 5.007 nopți de iarnă (noiembrie–februarie), din 1957 până în 2012. În 1.726 dintre ele, adică în 34,5%, la circa 1.500 de metri altitudine, cam 1.100 m deasupra orașului, era mai cald decât la sol: aerul cald de sus ține aerul rece în vale ca un capac, sub care fumul și ceața se risipesc greu. Imaginea arată noaptea cu cea mai mare diferență dintr-un sondaj complet: 17 ianuarie 1982.
Alege o noaptesau derulează povestea17 ianuarie 1982, ora 2:00
Ce se vede în imagine#
Relieful e cel real, privit dinspre nord: în față valea Someșului Mic, cu orașul, în spatele ei Dealul Feleacului, iar în fundal Muntele Mare. Estul e în stânga. Înălțimile sunt mărite față de lățime: imaginea cuprinde 46 km de la est la vest, așa că pantele par mult mai abrupte decât sunt.
Culoarea aerului arată temperaturile măsurate de balon la câteva înălțimi; între ele, culoarea e trasă drept, de la o valoare la următoarea. Linia din stânga arată același lucru sub formă de grafic: fiecare punct e o măsurătoare a balonului, cu temperatura scrisă alături.
Balonul urca dintr-un singur loc: din 1964, de la stația meteorologică de pe strada Vânătorului, la circa 410 m. Imaginea întinde acest singur profil peste tot relieful; la 30 km de stație aerul poate avea altă temperatură.
17 noiembrie 1981, ora 2:00
O noapte obișnuită: cu cât urci, cu atât e mai frig#
În aceeași iarnă, pe 17 noiembrie 1981, balonul a găsit +1,0 °C la sol și −5,5 °C la 1.448 m. Așa arată aerul amestecat de vânt: se răcește pe măsură ce urci, iar pe munte e mai frig decât în oraș.
Vara, din iunie până în august, aerul e mai cald la 1.500 m decât la sol doar în 5,0% din nopți. Iarna, proporția urcă la 34,5%.
O noapte fără capac nu e neapărat fără inversiune: aerul se poate încălzi cu înălțimea doar în primele zeci sau sute de metri. Din 1.928 de nopți de iarnă fără capac în care sondajul are și un nivel mai jos de 850 hPa, în 42,0% aerul de la acel nivel era mai cald decât la sol.
17 ianuarie 1982, ora 2:00
Cea mai mare diferență: −13,3 °C la sol, +5,4 °C la 985 de metri#
La ora 2:00, balonul a măsurat la sol −13,3 °C, aproape cât termometrul stației (−13,5 °C). La 792 m altitudine, cu 377 m mai sus, balonul a măsurat +3,0 °C. La 985 m, +5,4 °C: cu 18,7 grade mai cald decât la sol, pe 570 m de urcuș.
Aerul rămânea peste zero grade până pe la 2.900 m. La nivelul de 850 hPa, cel după care se numără nopțile (1.569 m în acea noapte), erau tot +5,4 °C. Nopțile de dinainte și de după au avut diferențe de 17,7 și 17,9 grade.
Cele 18,7 grade din 17 ianuarie 1982 sunt cea mai mare diferență dintre sondajele de iarnă cu profil complet. Un alt sondaj, din 17 ianuarie 1975, dă una și mai mare, de 19,5 grade, cu +12,6 °C la 850 hPa în plin ianuarie; nu are înălțimile nivelurilor intermediare, iar valoarea de la 850 hPa nu are cu ce fi verificată.
Mecanismul
De ce se adună frigul în vale#
În nopțile senine și fără vânt, pământul pierde căldură și răcește aerul de deasupra lui. Aerul rece e mai greu: curge pe pante și se strânge în vale, ca apa într-un lighean. Deasupra rămâne aer mai cald, care îl ține pe loc ca un capac. Meteorologii numesc această așezare a aerului inversiune termică.
Sub capac, aerul se amestecă greu cu cel de sus, așa că fumul, gazele de eșapament și ceața se risipesc mai încet. La aeroport, în nopțile cu capac din iernile 2016–2025, vizibilitatea de la ora 2:00 a fost sub 1 km în 21,2% din nopți; în celelalte, în 3,3%.
27 decembrie 2024 – 3 ianuarie 2025
Fără balon: două stații, cu aproape 950 m diferență de altitudine#
Ultimul sondaj de noapte de la Cluj din arhiva publică e din 2012. De atunci, capacul se poate urmări cu două termometre: cel al stației meteorologice a orașului, de unde se lansa balonul, la 410 m, și cel al stației Băișoara, la 1.356 m, pe Muntele Mare, la 34 km de centru. Imaginea mai arată aeroportul, pe fundul văii, la 316 m, iar ca puncte mici, senzori montați de clujeni pe balcoane și în curți.
Linia punctată leagă termometrele stațiilor. Mai sus de dealurile orașului, până la Băișoara, nu măsoară nimeni: acolo culoarea aerului e trasă drept, de la o valoare la cealaltă.
Derulează: fiecare pas e o oră
O săptămână sub capac#
Din 169 de ore, în 149 a fost mai cald la Băișoara decât la stația din oraș. Pe 29 decembrie, la ora 3:00, stația din oraș avea −3,4 °C, aeroportul −5,0 °C, iar Băișoara +2,2 °C.
În ziua de Anul Nou, la ora 14:00, stația din oraș avea −3,1 °C, aeroportul −2,0 °C, iar Băișoara +8,5 °C. În săptămâna aceea, vizibilitatea la aeroport a fost sub 1 km în opt dintre ore.
1 ianuarie 2025, ora 14:00
Unde înșală imaginea: stația de munte, ziua#
Ziua, o stație de munte arată de regulă o temperatură mai mare decât cea din atmosfera liberă, la aceeași înălțime; explicația obișnuită e că soarele îi încălzește panta. În 453 de zile de iarnă din 1974–1992, în care au măsurat la ora 14:00 și stațiile, și balonul, cele două stații au indicat capac în 36,2% din zile; balonul a găsit unul în 20,8%.
Cele +8,5 °C de la Băișoara sunt reale pentru cine urcă acolo. În cele 453 de zile însă, la aceeași înălțime, balonul găsea deasupra orașului aer în medie cu 1,7 grade mai rece decât arăta stația, iar imaginea întinde culoarea stației peste toată lățimea. De aceea nopțile cu capac se numără la ora 2:00.
29 decembrie 2024, ora 3:00
În nopțile cu capac, dealurile Clujului au un mic avantaj termic#
Rețeaua de voluntari Sensor.Community are 19 senzori de exterior în Cluj, între 304 și 497 m altitudine. Cei din Zorilor, Europa și Bună Ziua stau pe deal, la 465–497 m; cei din Mărăști, Gheorgheni și cartierul Bulgaria, în vale. În nopțile cu capac, diferența dintre deal și vale crește cu 0,6 grade în favoarea dealului; cu 1,1 grade, dacă nopțile cu capac se aleg după termometrul aeroportului, în locul celui al stației.
Comparația stă pe puțini senzori: doi pe deal și trei în vale, în 185 de nopți cu capac. Fără câte unul dintre ei, pe rând, rezultatul iese între 0,4 și 0,8 grade, iar orele aceleiași nopți nu sunt măsurători independente. E un ordin de mărime; despre o stradă anume nu spune nimic. Dealurile pe care s-a întins Clujul se ridică doar cu 150 m deasupra văii, iar cel mai cald aer stă de obicei mult mai sus.
Un senzor din estul orașului arată noaptea, chiar și pe vânt, cu 2,1 grade peste aeroport, cu abateri mari de la o oră la alta. Probabil stă lângă o sursă de căldură. Nu intră în comparație.
22 ianuarie 1979, ora 2:00
Cât de sus e aerul cald#
Noaptea din imagine, 22 ianuarie 1979, e o noapte obișnuită cu capac: −4,5 °C la sol, iar cel mai cald nivel, +0,4 °C, la 1.149 m.
În nopțile de iarnă cu capac, cel mai cald nivel raportat de balon se afla de regulă între 800 și 1.500 m, cu mijlocul pe la 1.100 m. Doar în 7,9% din nopți era la cel mult 700 m, altitudinea satului Feleacu.
Înălțimile acestea sunt aproximative: sub 1.600 m, sondajele au de obicei doar trei niveluri, iar adevăratul maxim poate fi între ele.
1957–2025
61 de ierni, noapte cu noapte#
6.188 de nopți cu măsurători, din 1957 până în 2025. Fiecare pătrat e o noapte de iarnă, de la 1 noiembrie până la sfârșitul lui februarie, iar fiecare rând e o iarnă. Portocaliu înseamnă că sus era mai cald decât jos; albastru, că era mai frig; pătratele stinse sunt nopți fără măsurătoare.
În nopțile măsurate de balon, decembrie are capac în 40,0% din nopți, ianuarie în 38,8%, noiembrie în 33,5%, februarie în 25,0%.
Iernile cu un punct în stânga sunt măsurate cu cele două stații, celelalte cu balonul. Șapte ierni lipsesc: pentru ele, arhiva nu are cel puțin 60 de nopți nici de la balon, nici de la stații.
Două instrumente, aceleași nopți
Testul: stațiile și balonul spun același lucru în 89,6% din nopți#
Rândurile cu punct provin de la alt instrument decât celelalte. Cât de bine îl înlocuiesc două stații pe balon se poate verifica în nopțile în care au măsurat și stațiile, și balonul: 898 de nopți de iarnă, între 1974 și 2009.
Au dat același răspuns în 805 dintre ele. În 46 de nopți doar stațiile au arătat capac; în 47, doar balonul. Un răspuns „fără capac” dat de fiecare dată ar fi nimerit în 64,1% din nopți. Când diferența măsurată de balon era de cel puțin 2 grade, într-un sens sau în celălalt, răspunsurile au coincis în 97,4% din nopți.
Cele nouă ierni din 2016–17 până în 2024–25 au avut capac, în medie, în 29,1% din nopți (media iernilor, nu a nopților). Cele 41 de ierni ale balonului cu cel puțin 80 de nopți măsurate au media de 33,9%, de la 15% (1961–62) la 50% (1989–90); unsprezece dintre ele au fost sub media recentă.
Alege o noapte de iarnă#
Noaptea în care te-ai născut, dacă a fost iarnă, un Crăciun din copilărie, iarna pe care o ții minte: scrie data sau atinge un pătrat din grila iernilor. Imaginea arată aerul de la ora 2:00 din acea noapte.
Nicio noapte aleasă. Imaginea arată 17 ianuarie 1982.
Atinge un pătrat ca să alegi noaptea lui.
Unde se opresc măsurătorile#
Poluarea. Un capac ține în vale ce se emite în vale, dar termometrele nu spun cât de curat e aerul. Senzorii de particule ai rețelei Sensor.Community arată valori prea mari pe ceață, adică tocmai în nopțile cu capac. Măsurătorile oficiale sunt pe calitateaer.ro.
Temperatura de pe o stradă anume. Senzorii sunt puțini, iar locul în care e montat fiecare nu se cunoaște: eroarea unei estimări pe adresă ar fi mai mare decât diferențele dintre cartiere.
Tendința. În sondaje, proporția nopților cu capac crește: 26,3% până în iarna 1963–64, cât baloanele se lansau din vale, 33,1% în iernile 1964–1989, 39,4% în iernile 1990–2012. În aceiași ani s-au schimbat însă locul lansării și tipul sondei, iar iernile din 2016–17 până în 2024–25, măsurate cu stațiile, au avut capac în 29,0% din nopți. Din aceste date nu se poate spune dacă s-a schimbat aerul sau doar instrumentele.
Fundul văii și dealul stației. Dealul stației e cu aproape 100 m deasupra aeroportului, dar diferența medie de temperatură e mică și merge în ambele sensuri: la ora 2:00, în iernile 2016–2025, aeroportul și stația din oraș au arătat în medie la fel (diferență de 0,04 grade). În nopțile cu capac, aeroportul a fost în medie cu 0,2 grade mai rece: cu cel puțin 2 grade mai rece în 10,0% din ele și cu cel puțin 2 grade mai cald în 3,5%.
Sondajele greșite. Din 3.696 de sondaje de iarnă care pot fi comparate cu termometrul de la sol al stației, 22 dau la sol o temperatură diferită cu cel puțin 5 grade și au fost lăsate deoparte. Unul dintre ele, din 19 decembrie 1995, dă −18,5 °C la sol când termometrul stației arăta −5,1 °C; ar fi fost cea mai mare diferență din toată arhiva. Sondajele dinainte de 1973 nu au cu ce fi comparate.
Câte nopți cu capac a avut fiecare iarnă#
Fiecare iarnă are pagina ei, cu imaginea ei, bună de trimis cuiva care a trăit-o.
| Iarna | Nopți măsurate | Cu capac | Proporție | Instrument |
|---|---|---|---|---|
| 2024–25 | 115 | 43 | 37% | stații |
| 2023–24 | 121 | 29 | 24% | stații |
| 2022–23 | 119 | 35 | 29% | stații |
| 2021–22 | 120 | 29 | 24% | stații |
| 2020–21 | 117 | 31 | 26% | stații |
| 2019–20 | 121 | 41 | 34% | stații |
| 2018–19 | 120 | 29 | 24% | stații |
| 2017–18 | 120 | 24 | 20% | stații |
| 2016–17 | 119 | 50 | 42% | stații |
| 2015–16 | 69 | 18 | 26% | stații |
| 2011–12 | 121 | 55 | 45% | balon |
| 2010–11 | 120 | 57 | 48% | balon |
| 2009–10 | 120 | 35 | 29% | balon |
| 2008–09 | 119 | 40 | 34% | balon |
| 2007–08 | 119 | 52 | 44% | balon |
| 2006–07 | 120 | 40 | 33% | balon |
| 2005–06 | 116 | 44 | 38% | balon |
| 2004–05 | 117 | 41 | 35% | balon |
| 2003–04 | 98 | 36 | 37% | balon |
| 2001–02 | 93 | 39 | 42% | stații |
| 2000–01 | 60 | 32 | 53% | balon |
| 1999–2000 | 104 | 39 | 38% | balon |
| 1998–99 | 89 | 35 | 39% | balon |
| 1997–98 | 68 | 31 | 46% | stații |
| 1996–97 | 90 | 44 | 49% | balon |
| 1995–96 | 79 | 39 | 49% | balon |
| 1994–95 | 90 | 29 | 32% | balon |
| 1993–94 | 71 | 29 | 41% | balon |
| 1992–93 | 69 | 33 | 48% | balon |
| 1991–92 | 66 | 21 | 32% | balon |
| 1990–91 | 63 | 20 | 32% | stații |
| 1989–90 | 90 | 45 | 50% | balon |
| 1988–89 | 106 | 29 | 27% | balon |
| 1987–88 | 112 | 28 | 25% | balon |
| 1986–87 | 104 | 46 | 44% | balon |
| 1985–86 | 110 | 26 | 24% | balon |
| 1984–85 | 117 | 53 | 45% | balon |
| 1983–84 | 119 | 49 | 41% | balon |
| 1982–83 | 116 | 38 | 33% | balon |
| 1981–82 | 114 | 43 | 38% | balon |
| 1980–81 | 112 | 32 | 29% | balon |
| 1979–80 | 117 | 34 | 29% | balon |
| 1978–79 | 117 | 47 | 40% | balon |
| 1977–78 | 109 | 36 | 33% | balon |
| 1976–77 | 112 | 36 | 32% | balon |
| 1975–76 | 108 | 42 | 39% | balon |
| 1974–75 | 108 | 29 | 27% | balon |
| 1973–74 | 105 | 37 | 35% | balon |
| 1972–73 | 94 | 31 | 33% | balon |
| 1971–72 | 85 | 23 | 27% | balon |
| 1970–71 | 97 | 31 | 32% | balon |
| 1969–70 | 85 | 19 | 22% | balon |
| 1968–69 | 63 | 29 | 46% | balon |
| 1966–67 | 62 | 17 | 27% | balon |
| 1963–64 | 101 | 37 | 37% | balon |
| 1962–63 | 98 | 26 | 27% | balon |
| 1961–62 | 100 | 15 | 15% | balon |
| 1960–61 | 97 | 18 | 19% | balon |
| 1959–60 | 112 | 28 | 25% | balon |
| 1958–59 | 101 | 32 | 32% | balon |
| 1957–58 | 84 | 26 | 31% | balon |
Cum s-a numărat#
Noaptea e observația de la 00 UTC, adică ora 2:00 în România iarna. Iarna ține de la 1 noiembrie până la sfârșitul lui februarie.
Balonul. Arhiva IGRA a NOAA are 38.157 de sondaje de la Cluj-Napoca, din 1951 până în 2012. Numărătoarea începe în 1957, de când sondajele de noapte s-au făcut la 00 UTC, și folosește sondajele care au și nivelul de la sol, și nivelul de 850 hPa cu înălțimea lui, în medie 1.480 m deasupra mării: 5.007 nopți de iarnă, fără cele 22 de sondaje respinse (vezi mai sus). O noapte are capac dacă temperatura de la 850 hPa e mai mare decât cea de la sol. Testul nu găsește toate inversiunile termice: cele care se opresc mult sub 1.500 m rămân în afara lui, așa că 34,5% e frecvența capacului astfel definit; inversiunile joase nu sunt numărate. Grila arată doar iernile cu cel puțin 60 de nopți măsurate; 184 de nopți din ierni cu mai puține măsurători intră în numărătoarea generală, dar nu în grilă.
Nivelul solului în sondaje. Până la 29 februarie 1964, sondajele raportează solul la 333 m; de la 1 mai 1964, la 416 m, apoi între 410 și 420 m, semn că locul lansării s-a mutat din vale pe deal. De fiecare dată, comparația se face cu solul din acel sondaj. Tipul sondei s-a schimbat și el de mai multe ori.
Stațiile. Din arhiva ISD a NOAA: stația meteorologică Cluj-Napoca (410 m, locul de lansare a balonului) și Băișoara (1.356 m). O noapte are capac dacă la 00 UTC e mai cald la Băișoara decât la stația din oraș. Cele nouă ierni din 2016–17 până în 2024–25 au în total 1.072 de nopți, din care 311 cu capac (29,0%); între 24 și 50 pe iarnă. Cu aceeași regulă sunt completate patru ierni în care balonul are prea puține nopți: 1990–91, 1997–98, 2001–02 și 2015–16. Cu termometrul aeroportului (316 m, din rapoartele orare ale aeroportului) în locul stației, nopțile cu capac ar fi 327 din 1.071 (30,5%). Arhiva METAR de până în 2011 inclusiv repetă, în bună parte, datele stației din oraș, așa că aeroportul apare aici doar din 2012. Vlădeasa, la 1.837 m și la 60 km spre vest, a fost mai caldă decât stația din oraș în 14,1% din cele 1.065 de nopți în care are date. Arhiva ISD-Lite folosită aici nu mai e actualizată din august 2025, iar arhiva care o înlocuiește la NOAA (GHCNh) nu cuprinde stația Băișoara. Iarna 2025–26 nu e inclusă: observațiile ei există în alte arhive, dar trebuie întâi verificate și potrivite cu seria de aici.
Senzorii. Mediile orare ale senzorilor BME280 de exterior din arhiva Sensor.Community, din iernile 2020–2025. Un senzor intră în comparație dacă, în orele de noapte cu vânt de cel puțin 10 noduri la aeroport, abaterea lui față de aeroport e stabilă; cei cu împrăștiere de peste 1,5 ori mediana rețelei sunt respinși. Rezultatul compară aceiași senzori cu ei înșiși: diferența deal–vale din nopțile cu capac minus diferența deal–vale din celelalte nopți, pe 1.004 și 2.505 ore. Rezultatul e de 0,6 grade; cu a doua variantă a regulii (vânt de 8 noduri, mai mulți senzori), de 0,6.
Relieful vine din modelul Copernicus GLO-30. Zona desenată are 46 km de la est la vest și 34 km de la nord la sud, tăiată în 30 de fâșii; fiecare creastă din imagine e cel mai înalt teren dintr-o fâșie.
Surse#
- NOAA NCEI, Integrated Global Radiosonde Archive (IGRA) v2, stația ROM00015120 Cluj-Napoca: toate sondajele, 1951–2012. Domeniu public. ncei.noaa.gov
- Iowa Environmental Mesonet, arhiva rapoartelor METAR pentru LRCL (aeroportul Cluj): temperatură, vânt, vizibilitate; folosită din 2012. mesonet.agron.iastate.edu
- NOAA NCEI, Integrated Surface Database (ISD-Lite): Cluj-Napoca (151200), Băișoara (151630) și Vlădeasa 1800 (151190), observații orare, 1973–2025. ncei.noaa.gov
- Sensor.Community, arhiva senzorilor BME280 din Cluj-Napoca, 2020–2025. Licență Open Database License (ODbL) 1.0; tabelul derivat de pe această pagină se poate refolosi în aceleași condiții. archive.sensor.community
- Relieful: produs derivat din Copernicus DEM GLO-30 („produced using Copernicus WorldDEM-30 © DLR e.V. 2010-2014 and © Airbus Defence and Space GmbH 2014-2018 provided under COPERNICUS by the European Union and ESA; all rights reserved”). dataspace.copernicus.eu
- American Meteorological Society, Glossary of Meteorology: „inversion” și „cold pool”, pentru descrierea mecanismului. glossary.ametsoc.org