mariuscomper.ukEnglish

DIN LIMBA MOARTĂ, ÎN GURA TA

Câte cuvinte dacice ai rostit azi fără să știi?

Limba dacilor n-a lăsat niciun text. A lăsat însă cuvinte pe care le spui zilnic — barză, brad, mazăre — moștenite din stratul dinaintea romanilor. Douăsprezece stau pe pagina aceasta, fiecare cu oglinda lui albaneză și cu verdictul dicționarului.

Vezi cele douăsprezece cuvinte

12
cuvinte cu oglindă albaneză și verdict de dicționar
circa 90
rămân sigure pe criterii stricte; circa 160, pe criterii largi
circa jumătate
din numele de plante ale lui Dioscoride trec de lupa filologilor
Miniatura Aniciei Juliana din manuscrisul Dioscoride de la Viena
Anicia Juliana, patroana manuscrisului Dioscoride din Viena, secolul al VI-lea — cea mai veche carte în care se citesc și nume dacice de plante. Imagine: Dioscoride din Viena, secolul al VI-lea, Wikimedia Commons, domeniul public

Oglinda trăiește: același cuvânt, de-o parte și de alta

  • barză bardhë „albă”
  • brad bredh „brad”
  • mazăre modhullë „mazăre”

Atlasul cuvintelor

Douăsprezece cuvinte pe care le-ai moștenit

Fiecare carte pune un cuvânt românesc lângă oglinda lui albaneză și lângă verdictul dicționarului — formularea exactă, între ghilimele, ca s-o poți verifica. Eticheta spune cât de sigur e verdictul, iar fiecare carte trimite la pagina ei de dicționar.

Cum citim etichetele

  • SIGUR: un dicționar mare (DEX, NODEX, MDA2) scrie negru pe alb «cuvânt autohton».
  • PROBABIL: eticheta «autohton» vine dintr-un dicționar regional, cu lista învățaților care o susțin.
  • DISPUTAT: dicționarele compară, dar nu semnează — sau trag în direcții opuse.

barză s. f.

pasărea albă cu picioarele lungi

bardhë SIGUR natură

bardhë înseamnă «albă»: oglinda e adjectivul, nu pasărea.

«cuv. autoh.; cf. alb. bardhë» (NODEX)

Vezi pagina de dicționar

brad s. m.

coniferul Carpaților; de Crăciun, pomul împodobit

bredh SIGUR natură

«cuv. autoh.; cf. alb. *breth, bredh» (NODEX)

Vezi pagina de dicționar

mazăre s. f.

bobul dulce din păstaie

modhullë SIGUR grădină

«Cf. alb. modhullë» (DEX); «(cuv. autohton)» (MDA2)

Vezi pagina de dicționar

țap s. m.

masculul caprei — și paharul de bere

cjap SIGUR stână

«Cuv. autoht.» (NODEX); «Cf. alb. cap, cjap» (DEX)

Vezi pagina de dicționar

balaur s. m.

șarpele uriaș din basme

bollë SIGUR natură

«cuv. autoh.; cf. alb. bollë „șarpe”»

Vezi pagina de dicționar

strungă s. f.

portița pe unde trec oile la muls

strungë PROBABIL stână

«Cuv. autohton (Philippide, Russu, Brâncuș…), cf. alb. strungë»

Vezi pagina de dicționar

grumaz s. n.

gâtul, ceafa

gurmaz PROBABIL trup

«Cuv. autohton (…), cf. alb. gurmaz, gurmas „gâtlej”»

Vezi pagina de dicționar

năpârcă s. f.

reptila fără picioare, ca un șarpe mic

neperke PROBABIL natură

«Cuvânt autohton (Russu, …), cf. alb. neperke»

Vezi pagina de dicționar

rânză s. f.

cheagul; stomacul rumegătoarelor

rrëndës SIGUR stână

«cuv.autoh.; cf. alb. rrëndës „cheag”» (NODEX)

Vezi pagina de dicționar

țarc s. n.

ocolul împrejmuit, pentru oi sau copii

thark SIGUR stână

«Cuv. autoht.» (NODEX); «cf. alb. thark»

Vezi pagina de dicționar

măgură s. f.

movila, dealul rotunjit

magullë PROBABIL natură

«Cuv. autohton (…), cf. alb. magullë „movilă”»

Vezi pagina de dicționar

leurdă s. f.

usturoiul sălbatic cu flori albe

hudhër PROBABIL natură

«Cuv. autohton (…), cf. alb. hudhër, hudër „usturoi”»

Vezi pagina de dicționar

Cartea care nu intră în joc: gardul

gard s. n.

împrejmuirea

gardh · gradŭ DISPUTAT

DEX ’09 compară și se oprește: «Cf. alb. gardh, sl. gradŭ». Alt dicționar îl trage în slavă: «E: vsl. градъ». Nicio etichetă «autohton» nicăieri — așa arată o oglindă care nu ține.

Vezi pagina de dicționar

Trei dintre ele, desenate

Barza albă (Ciconia ciconia), planșă din Nederlandsche vogelen.
Barza albă (Ciconia ciconia), planșă din Nederlandsche vogelen. Imagine: Cornelius Nozeman / Christiaan Andreas Sepp / Jan Christiaan Sepp / Martinus Houttuyn, Wikimedia Commons, domeniul public
Bradul alb (Abies alba), planșă din Köhler’s Medizinal-Pflanzen.
Bradul alb (Abies alba), planșă din Köhler’s Medizinal-Pflanzen. Imagine: Franz Eugen Köhler, Köhler's Medizinal-Pflanzen, Wikimedia Commons, domeniul public
Mazărea (Pisum sativum), planșă botanică.
Mazărea (Pisum sativum), planșă botanică. Imagine: Wikimedia Commons, domeniul public

Douăsprezece cuvinte verificate, fiecare cu oglinda și cu verdictul lui. Metoda din spatele lor e simplă — și necruțătoare.

Cum știm: excluzi tot, rămâne oglinda

Niciun text dacic nu spune «brad înseamnă brad». Dovada e o eliminare: cuvântul nu poate fi latin, slav, maghiar sau turc — și are un frate în albaneză, prea apropiat ca să fie întâmplare. Urmărește-l pe brad prin cele cinci site.

  1. Latin?

    Nu sună a latină și lipsește din limbile romanice surori.

  2. Slav?

    Nicio formă slavă nu-l explică; dimpotrivă, unele îl împrumută din română.

  3. Maghiar sau turc?

    Straturile târzii lasă alte amprente; brad n-are niciuna.

  4. Albaneza?

    Bredh — același cuvânt, același copac.

  5. Verdict

    Cuvânt autohton: NODEX îl scrie negru pe alb.

Sita 1 din 5

Ce-ar putea fi totuși greșit

O împrumutare veche din albaneză în română (sau invers) ar lăsa aceeași urmă. De aceea un singur cuvânt nu dovedește nimic — dovedește tiparul, de zeci de ori.

O precizare: pagina spune «dacică» pe scurt. Unii lingviști, între ei Georgiev, așază substratul într-o limbă «daco-moesiană», deosebită de traca propriu-zisă. Eticheta se discută; cuvintele rămân.

Câte sunt? Depinde cât de strict numeri

Brâncuș numără circa nouăzeci de cuvinte sigure. Russu, cu criterii mai largi, ajunge la circa o sută șaizeci. Alege criteriul și vezi ce pică din atlas: pe criterii stricte rămân aprinse doar etichetele sigure.

Criterii largi (Russu): circa 160 de cuvinte

Pe pagina aceasta, șapte din cele douăsprezece cărți poartă eticheta «sigur», cinci «probabil». Gardul pică primul — el n-a fost niciodată în cursă.

Singurul corpus direct

Câteva zeci de nume de plante, într-o carte grecească

Medicul grec Dioscoride, în secolul I, notează pe lângă numele grecești ale plantelor și cum le zic dacii. Manuscrisele dau între patruzeci și două și vreo șaizeci de astfel de nume; la o privire atentă, cam jumătate rezistă.

skiare

scaietele · Dipsacus fullonum

Scaietele (Dipsacus fullonum), planșă botanică.
Scaietele (Dipsacus fullonum), planșă botanică. Imagine: Wikimedia Commons, domeniul public

Numele dacic al scăietelui, păstrat într-un manuscris vienez din secolul al VI-lea.

stirsozila

țintaura · Centaurium erythraea

Țintaura (Centaurium erythraea), planșă botanică.
Țintaura (Centaurium erythraea), planșă botanică. Imagine: Wikimedia Commons, domeniul public

Atenție la sursă: acest nume vine din Herbarius al lui Pseudo-Apuleius, nu de la Dioscoride.

Decev primește circa douăzeci și cinci drept dacice și împarte restul între latină și greacă; alți cercetători contestă alte identificări. De aceea pagina nu dă un număr fix.

Patru date, patru praguri

Cuvintele au nevoie de puțină istorie în jur. Atât: patru rânduri, iar povestea pietrelor rămâne la surori.

  1. 106

    Dacia devine provincie romană, după două războaie cu Decebal.

  2. 271

    Aurelian hotărăște părăsirea provinciei.

  3. 1887

    Hasdeu tipărește primul volum din Etymologicum Magnum Romaniae.

  4. 1970

    Russu adună moștenirea în Elemente autohtone în limba română.

Bogdan Petriceicu Hasdeu, pictat de G. D. Mirea.
Bogdan Petriceicu Hasdeu, pictat de G. D. Mirea. Imagine: George Demetrescu Mirea (1852-1934), Wikimedia Commons, domeniul public

Povestea pietrelor: cetățile dacice și frontiera dacică.

Cuvintele și marea ceartă

Spun oare aceste cuvinte unde s-au format românii? Două școli citesc aceeași dovadă în două feluri. Pagina nu alege — le pune față în față, fiecare în forma cea mai puternică.

Școala sud-dunăreană

  • Roesler (1871): românii s-au format la sud de Dunăre, în Romänische Studien.
  • Weigand îi urmează, pe urme lingvistice.
  • Schramm (1997) reia cazul în Ein Damm bricht, pe Roesler și Weigand.

Școala continuității

  • Rosetti, Russu, Brâncuș: fondul comun cu albaneza sunt moșteniri dacice.
  • Madgearu îi răspunde lui Schramm: cuvintele comune se explică prin supraviețuiri dacice în română.

«Continuitatea daco-romană nu se poate dovedi din toponimia de la nord de Dunăre — iar toponimia de la sud nu arată niciun leagăn sudic.» De aceea cuvintele contează.

Florin Curta, într-o reevaluare din 2022 (traducere de Marius Comper)

Potrivește oglinzile

Douăsprezece cuvinte românești, douăsprezece oglinzi albaneze. Alege un cuvânt, apoi oglinda lui.

Româna

Albaneza

Scor: 0 din 12

Perechile, pe față

barzăbardhë
bradbredh
mazăremodhullë
țapcjap
balaurbollë
strungăstrungë
grumazgurmaz
năpârcăneperke
rânzărrëndës
țarcthark
măgurămagullë
leurdăhudhër

Ce nu știm (și spunem)

  • Când a murit limba substratului — nicio dată de stingere nu e cunoscută.
  • Câte cuvinte sunt, exact — intervalul nouăzeci – o sută șaizeci e onest, un număr fix ar fi o minciună.
  • Cine a împrumutat de la cine, cuvânt cu cuvânt — oglinda arată înrudirea, nu direcția.
  • Dacă «dacică» e eticheta potrivită pentru toată moștenirea.

Limba a murit fără să scrie nimic. Cuvintele ei le spui tu, în fiecare zi.