Cuvinte românești, origini discutate
Ce cuvinte ar putea veni din limba dacilor?
Limba dacilor n-a lăsat texte pe care să le putem citi fără dispută. Barză, brad și mazăre se numără printre cuvintele românești atribuite tradițional unui fond preroman, numit adesea «dacic» sau «daco-tracic». Atribuirea nu e la fel de bine susținută pentru fiecare cuvânt. Aici poți compara douăsprezece perechi româno-albaneze cu explicațiile și rezervele dicționarelor.
Vezi cele douăsprezece cuvinte
- 12
- cuvinte cu oglindă albaneză și verdict de dicționar
- circa 90
- de cuvinte comune cu albaneza în inventarul Brâncuș; circa 160 de elemente propuse pentru substrat de Russu (1959)
- 25 din 42
- nume de plante pe care Decev le socotește dacice

Oglinda trăiește: perechi vechi, de-o parte și de alta
- barză bardhë „albă”
- brad bredh „brad”
- mazăre modhull „măzăriche”
Atlasul cuvintelor
Douăsprezece cuvinte cu origini discutate
Fiecare carte pune un cuvânt românesc lângă oglinda lui albaneză și lângă verdictul dicționarului — formularea exactă, între ghilimele, ca s-o poți verifica. Eticheta spune cât de bine e susținut verdictul, nota mică spune ce-l șubrezește, iar fiecare carte trimite la pagina ei de dicționar.
Cum citim etichetele
- BINE SUSȚINUT: mai multe dicționare și lucrări numesc cuvântul «autohton» (sau «traco-dac»), iar corespondența româno-albaneză nu e răsturnată de nimeni. Eticheta măsoară tăria argumentului — nu certitudinea absolută.
- PROPUS CA SUBSTRAT: atribuire tradițională importantă, dar un dicționar mare se abține, o marchează «nesigură» sau compară altundeva — ori direcția împrumutului se dispută.
- DISPUTAT: etimologiile concurente sunt serioase, iar niciun dicționar nu semnează «autohton». Asemănarea singură nu face origine.
barză s. f.
pasărea albă cu picioarele lungi
bardhë BINE SUSȚINUT natură
bardhë înseamnă «albă»: oglinda e adjectivul, nu pasărea. DER preferă lat. *gardea.
«cuv. autoh.; cf. alb. bardhë» (DEXI)
brad s. m.
coniferul Carpaților; de Crăciun, pomul împodobit
bredh BINE SUSȚINUT natură
«cuv. autoh.; cf. alb. *breth, bredh» (DEXI)
mazăre s. f.
bobul dulce din păstaie
modhull BINE SUSȚINUT grădină
DEX o citează modhullë; standardul albanez de azi zice modhull — o măzăriche sălbatică, nu mazărea din grădină.
«Cf. alb. modhullë» (DEX); «(cuv. autohton)» (DE)
țap s. m.
masculul caprei — și paharul de bere
cjap PROPUS CA SUBSTRAT stână
DER crede că drumul e invers: cuvântul «a trecut din rom.» la vecini, inclusiv în albaneză.
«cuvânt de origine traco-dacă» (MDA2); «Cf. alb. cap, cjap» (DEX)
balaur s. m.
șarpele uriaș din basme
bollë BINE SUSȚINUT natură
Lărgire de sens: alb. bollë e un șarpe obișnuit; balaurul românesc e monstru.
«cuv. autoh.; cf. alb. bollë „șarpe”» (DEXI)
strungă s. f.
portița pe unde trec oile la muls
shtrungë PROPUS CA SUBSTRAT stână
DER susține că «din rom. provin negreșit» formele albaneze — direcția se dispută.
«Cf. alb. shtrungë» (DEX); «Cuv. autohton (Philippide, …)» (DRAM)
grumaz s. n.
gâtul, ceafa
gurmaz PROPUS CA SUBSTRAT trup
DER îl trage din lat. gruma; «din alb.» e «insuficient». În albaneza standard de azi, cuvântul lipsește.
«Cuv. autoht.» (NODEX); «Cf. alb. gurmaz, gërmaz» (DEX)
năpârcă s. f.
reptila fără picioare, ca un șarpe mic
nepërkë PROPUS CA SUBSTRAT natură
DEX îl tipărește fără diacritice («neperke»); standardul albanez zice nepërkë. DER: «Alb. trebuie să provină din rom.» — direcția se dispută.
«Cuvânt autohton (Russu, …)» (DRAM); «Cf. alb. neperke» (DEX)
rânză s. f.
cheagul; stomacul rumegătoarelor
rrëndës PROPUS CA SUBSTRAT stână
MDA2 îl marchează «ns» (nesigur); DER pornește de la sl. ręsa, «mîțișor».
«cuv.autoh.; cf. alb. rrëndës „cheag”» (DEXI)
țarc s. n.
ocolul împrejmuit, pentru oi sau copii
thark BINE SUSȚINUT stână
DEX citează varianta cark (și gr. tsárkos); standardul albanez zice thark.
«cuvânt de origine traco-dacă, cf. alb. cark, thark» (MDA2)
măgură s. f.
movila, dealul rotunjit
magulë PROPUS CA SUBSTRAT natură
Scriban: «D. rom. vine alb. mágulĭă»; DER vede o simplă corespondență — direcția se dispută.
«Cf. alb. magulë» (DEX); «Cuv. autohton (…)» (DRAM)
leurdă s. f.
usturoiul sălbatic cu flori albe
hudhër PROPUS CA SUBSTRAT natură
DEX compară cu bg. levurda, nu cu albaneza — veriga cea mai slabă a atlasului.
«Cuv. autoht.» (NODEX); «cf. alb. hudhër „usturoi”» (DRAM)
Cuvântul-capcană: gardul
gard s. n.
împrejmuirea
gardh DISPUTAT
DEX ’09 compară și se oprește: «Cf. alb. gardh, sl. gradŭ». MDA2 îl trage în slavă: «E: vsl. градъ, cf. alb. gardh». Nicio etichetă «autohton» nicăieri — așa arată o oglindă care nu ține. Lecția gardului: asemănarea singură nu dovedește originea.
Trei dintre ele, desenate



Douăsprezece cuvinte verificate, fiecare cu oglinda și cu verdictul lui. Metoda din spatele lor e o anchetă — și nu crede în coincidențe.
De ce albaneza?
Româna e o limbă romanică — dar un pachet de cuvinte și câteva trăsături vechi au paralele speciale tocmai în albaneză. Aceste corespondențe sunt una dintre principalele ferestre către preistoria lingvistică a Balcanilor. Ce fel de rudenie leagă strămoșii celor două limbi — moștenire comună, vecinătate foarte veche sau altceva — rămâne discutat. De aceea albaneza apare pe pagina aceasta la fiecare pas: e oglinda, nu verdictul.
Cum citești o limbă fără dicționar
Nicio inscripție sigură nu spune «brad înseamnă brad». Metoda e o eliminare dusă până la capăt — atestări, dialecte, corespondențe fonetice, sensuri vechi — și o întrebare grea la sfârșit: împrumut sau moștenire? Urmărește-l pe brad prin cele cinci site.
Latina?
Niciun etimon latin acceptat nu explică forma; limbile romanice surori n-o au.
Alte straturi?
Sunt verificate limbile cu care româna a avut contact — slava, maghiara, turca — și posibilele paralele indo-europene.
Albaneza?
Bredh e corespondentul propus: același arbore, forme înrudite — nu identice.
Împrumut sau moștenire?
Fonetica și cronologia trebuie să arate dacă e un împrumut vechi sau un strat comun, mai adânc.
Verdictul prudent
Cuvânt socotit de numeroși lingviști parte a substratului — nu «cuvânt dacic demonstrat».
Sita 1 din 5
De ce tiparul contează
Un singur cuvânt spune puțin. Zecile de corespondențe româno-albaneze arată însă o legătură preistorică importantă — substrat comun, contact foarte vechi sau altceva: felul legăturii rămâne parțial discutat.
O precizare de metodă: lingvistica istorică nu compară două cuvinte după cum arată. Cere corespondențe fonetice regulate, sensuri vechi atestate și cronologii plauzibile — fără ele, orice asemănare rămâne o coincidență elegantă.
O precizare: pagina spune «dacică» pe scurt. Unii lingviști, între ei Georgiev, așază substratul într-o limbă «daco-moesiană», deosebită de traca propriu-zisă. Mai mult: statutul de substrat e puțin disputat, dar originea cuvintelor — traco-dacică, albaneză sau o a treia limbă — rămâne nesigură. O sinteză Cambridge din 2025 cere prudență: legătura albanezo-română poate fi moștenire comună sau vecinătate veche. Eticheta se discută; corespondențele rămân.
Câte sunt? Depinde cât de strict numeri
Inventarul Brâncuș numără circa nouăzeci de cuvinte comune cu albaneza, socotite de autor parte a fondului autohton; o sinteză Cambridge din 2025 numără, pe cont propriu, 70–90 de cognați albanezo-români. Inventarul mai larg asociat lui Russu, din Limba traco-dacilor (1959), propune pentru substrat circa o sută șaizeci de elemente. Alege criteriul și privește atlasul: pe criterii stricte se sting etichetele «propus ca substrat» — o ilustrație a ideii de rigoare, nu o submulțime verificată din cele nouăzeci ale lui Brâncuș.
Criterii largi (Russu): circa 160 de cuvinte
Cad 7 «propus ca substrat» și gardul — rămân 5 «bine susținut».
Pe pagina aceasta, cinci din cele douăsprezece cărți poartă eticheta «bine susținut», șapte «propus ca substrat». Gardul pică primul — el n-a fost niciodată în cursă. Etichetele sunt ale paginii, după dicționare — nu submulțimi din inventarele de mai sus.
Urmele din manuscrise
Câteva zeci de nume de plante, în copiile unei cărți grecești
Medicul grec Dioscoride scrie în secolul I o carte despre plante, De materia medica. Listele cu sinonime etnice — cum le zic dacii, spun copiștii — aparțin însă tradiției manuscrise târzii, zisă Pseudo-Dioscoride: nu-i știm nici autorul, nici data exactă a colectării. Ipoteza clasică (Wellmann; Russu) le așază în secolul III, dintr-un glosar mai vechi; sigur e doar că apar în copiile târzii, cea mai veche fiind cea vieneză, din jurul anului 512. Între patruzeci și două și vreo șaizeci de nume poartă marca «dacică».
dielleina
dielina, diellena
măselarița · Hyoscyamus niger

Manuscrisele o dau în mai multe forme. Un studiu din 2023 o leagă de albanezul diell, «soare».
skiare
scaietele · Dipsacus fullonum

Glosa pusă pe seama dacilor pentru scăiete, păstrată într-un manuscris vienez din secolul al VI-lea.
stirsozila
țintaura · Centaurium erythraea

Atenție la sursă: acest nume vine din Herbarius al lui Pseudo-Apuleius, nu de la Dioscoride.
Socoteala lui Decev: din 42 de nume, 25 dacice, 10 latine, 7 grecești; la Pseudo-Apuleius, 16 din 31. De aceea pagina nu dă un număr fix. Dincolo de plante, limba a mai lăsat nume proprii și toponime — urme reale, dar prea scurte ca să alcătuască fraze. Iar în afara manuscriselor, singura urmă scrisă posibil dacică — ștampilele DECEBALUS / PER SCORILO — stă pe peceți separate și se dispută (Mócsy).
Patru date, patru praguri
Cuvintele au nevoie de puțină istorie în jur. Atât: patru rânduri, iar povestea pietrelor rămâne la surori.
106
Dacia devine provincie romană, după două războaie cu Decebal.
271
Aurelian hotărăște părăsirea provinciei.
1887
Hasdeu tipărește primul volum din Etymologicum Magnum Romaniae.
1970
Russu adună moștenirea în Elemente autohtone în limba română.

Povestea pietrelor: cetățile dacice și frontiera dacică.
Ce au luat alte limbi din română, între ele albaneza: Cuvinte românești în alte limbi.
Pot cuvintele să spună unde s-a format româna?
Pe scurt: contribuie la discuție, dar n-o rezolvă singure. Corespondențele româno-albaneze constrâng teoriile despre contact și formare — o hartă exactă nu dau.
Ipoteza sud-dunăreană
- Roesler, Romänische Studien (1871): românii s-au format la sud de Dunăre.
- Weigand (1895; 1927) reia cazul pe urme lingvistice; Schramm, Ein Damm bricht (1997), îi reia pe Roesler și Weigand.
Ipoteza continuității
- Rosetti, Russu, Brâncuș: fondul comun cu albaneza e moștenire dacică păstrată la nord de Dunăre.
- Madgearu îi răspunde lui Schramm: cuvintele comune se explică prin supraviețuiri dacice în română.
«Continuitatea daco-romană nu se poate dovedi din toponimia de la nord de Dunăre — iar toponimia de la sud nu arată niciun leagăn sudic.» De aceea cuvintele contează.
Potrivește oglinzile
Douăsprezece perechi româno-albaneze, amestecate. Alege un cuvânt, apoi corespondentul lui.
Româna
Albaneza
Scor: 0 din 12
Douăsprezece din douăsprezece — în joc. Verdictul rămâne la dicționar.
Perechile, pe față
| barză | bardhë |
| brad | bredh |
| mazăre | modhull |
| țap | cjap |
| balaur | bollë |
| strungă | shtrungë |
| grumaz | gurmaz |
| năpârcă | nepërkë |
| rânză | rrëndës |
| țarc | thark |
| măgură | magulë |
| leurdă | hudhër |
Ce nu știm (și spunem)
- Când a murit limba substratului — nicio dată de stingere nu e cunoscută.
- Câte cuvinte sunt, exact: cele circa nouăzeci și o sută șaizeci sunt inventare întocmite după criterii diferite, nu limite ale unui număr demonstrat de cuvinte dacice.
- Cine a împrumutat de la cine, cuvânt cu cuvânt — oglinda arată înrudirea, nu direcția.
- Dacă «dacică» e eticheta potrivită pentru toată moștenirea.
Știm că există un strat vechi. Nu avem dicționarul dacilor — dar cuvintele lui posibile le spui tu, în fiecare zi.
Surse
Dicționarele întâi, apoi cărțile de căpătâi, manuscrisele și studiile. Fiecare carte de cuvânt trimite la pagina ei de dicționar.
Dicționare
- barză, brad, mazăre, țap: dexonline
- balaur, strungă, grumaz, năpârcă: dexonline
- rânză, țarc, măgură, leurdă: dexonline
- gard (cazul disputat): dexonline
Cărți de căpătâi
- Grigore Brâncuș, Vocabularul autohton al limbii române, București, 1983
- I. I. Russu, Elemente autohtone în limba română, București, 1970
- I. I. Russu, Limba traco-dacilor, București, 1959
- D. Decev, Die thrakischen Sprachreste, Viena, 1957
Manuscrisul și numele dacice de plante
- Vienna Dioscurides (EN-wiki)
- List of Dacian plant names (EN-wiki)
- Dacian language: Decev, Wellmann, Asher & Simpson (EN-wiki)
- Crăciun 2023, despre diellina (DOI)
Numărul și cearta
- Romanian words of possible pre-Roman origin, cu bibliografia Russu 1970 (EN-wiki)
- Friedman & Joseph 2025, cap. 1: 70–90 de cognați (Cambridge)
- Manualul de română (cl. XI) despre Russu 1959: 160 (PDF)
- Substratul în română: stadiul disputei (EN-wiki)
- Curta 2022, Aging Levee (DOI)
- Schramm 1997, Ein Damm bricht (fișă ECMI)
- Roman Dacia (EN-wiki)
Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.