DIN LIMBA MOARTĂ, ÎN GURA TA
Câte cuvinte dacice ai rostit azi fără să știi?
Limba dacilor n-a lăsat niciun text. A lăsat însă cuvinte pe care le spui zilnic — barză, brad, mazăre — moștenite din stratul dinaintea romanilor. Douăsprezece stau pe pagina aceasta, fiecare cu oglinda lui albaneză și cu verdictul dicționarului.
Vezi cele douăsprezece cuvinte
- 12
- cuvinte cu oglindă albaneză și verdict de dicționar
- circa 90
- rămân sigure pe criterii stricte; circa 160, pe criterii largi
- circa jumătate
- din numele de plante ale lui Dioscoride trec de lupa filologilor

Oglinda trăiește: același cuvânt, de-o parte și de alta
- barză bardhë „albă”
- brad bredh „brad”
- mazăre modhullë „mazăre”
Atlasul cuvintelor
Douăsprezece cuvinte pe care le-ai moștenit
Fiecare carte pune un cuvânt românesc lângă oglinda lui albaneză și lângă verdictul dicționarului — formularea exactă, între ghilimele, ca s-o poți verifica. Eticheta spune cât de sigur e verdictul, iar fiecare carte trimite la pagina ei de dicționar.
Cum citim etichetele
- SIGUR: un dicționar mare (DEX, NODEX, MDA2) scrie negru pe alb «cuvânt autohton».
- PROBABIL: eticheta «autohton» vine dintr-un dicționar regional, cu lista învățaților care o susțin.
- DISPUTAT: dicționarele compară, dar nu semnează — sau trag în direcții opuse.
barză s. f.
pasărea albă cu picioarele lungi
bardhë SIGUR natură
bardhë înseamnă «albă»: oglinda e adjectivul, nu pasărea.
«cuv. autoh.; cf. alb. bardhë» (NODEX)
brad s. m.
coniferul Carpaților; de Crăciun, pomul împodobit
bredh SIGUR natură
«cuv. autoh.; cf. alb. *breth, bredh» (NODEX)
mazăre s. f.
bobul dulce din păstaie
modhullë SIGUR grădină
«Cf. alb. modhullë» (DEX); «(cuv. autohton)» (MDA2)
țap s. m.
masculul caprei — și paharul de bere
cjap SIGUR stână
«Cuv. autoht.» (NODEX); «Cf. alb. cap, cjap» (DEX)
balaur s. m.
șarpele uriaș din basme
bollë SIGUR natură
«cuv. autoh.; cf. alb. bollë „șarpe”»
strungă s. f.
portița pe unde trec oile la muls
strungë PROBABIL stână
«Cuv. autohton (Philippide, Russu, Brâncuș…), cf. alb. strungë»
grumaz s. n.
gâtul, ceafa
gurmaz PROBABIL trup
«Cuv. autohton (…), cf. alb. gurmaz, gurmas „gâtlej”»
năpârcă s. f.
reptila fără picioare, ca un șarpe mic
neperke PROBABIL natură
«Cuvânt autohton (Russu, …), cf. alb. neperke»
rânză s. f.
cheagul; stomacul rumegătoarelor
rrëndës SIGUR stână
«cuv.autoh.; cf. alb. rrëndës „cheag”» (NODEX)
țarc s. n.
ocolul împrejmuit, pentru oi sau copii
thark SIGUR stână
«Cuv. autoht.» (NODEX); «cf. alb. thark»
măgură s. f.
movila, dealul rotunjit
magullë PROBABIL natură
«Cuv. autohton (…), cf. alb. magullë „movilă”»
leurdă s. f.
usturoiul sălbatic cu flori albe
hudhër PROBABIL natură
«Cuv. autohton (…), cf. alb. hudhër, hudër „usturoi”»
Cartea care nu intră în joc: gardul
gard s. n.
împrejmuirea
gardh · gradŭ DISPUTAT
DEX ’09 compară și se oprește: «Cf. alb. gardh, sl. gradŭ». Alt dicționar îl trage în slavă: «E: vsl. градъ». Nicio etichetă «autohton» nicăieri — așa arată o oglindă care nu ține.
Trei dintre ele, desenate



Douăsprezece cuvinte verificate, fiecare cu oglinda și cu verdictul lui. Metoda din spatele lor e simplă — și necruțătoare.
Cum știm: excluzi tot, rămâne oglinda
Niciun text dacic nu spune «brad înseamnă brad». Dovada e o eliminare: cuvântul nu poate fi latin, slav, maghiar sau turc — și are un frate în albaneză, prea apropiat ca să fie întâmplare. Urmărește-l pe brad prin cele cinci site.
Latin?
Nu sună a latină și lipsește din limbile romanice surori.
Slav?
Nicio formă slavă nu-l explică; dimpotrivă, unele îl împrumută din română.
Maghiar sau turc?
Straturile târzii lasă alte amprente; brad n-are niciuna.
Albaneza?
Bredh — același cuvânt, același copac.
Verdict
Cuvânt autohton: NODEX îl scrie negru pe alb.
Sita 1 din 5
Ce-ar putea fi totuși greșit
O împrumutare veche din albaneză în română (sau invers) ar lăsa aceeași urmă. De aceea un singur cuvânt nu dovedește nimic — dovedește tiparul, de zeci de ori.
O precizare: pagina spune «dacică» pe scurt. Unii lingviști, între ei Georgiev, așază substratul într-o limbă «daco-moesiană», deosebită de traca propriu-zisă. Eticheta se discută; cuvintele rămân.
Câte sunt? Depinde cât de strict numeri
Brâncuș numără circa nouăzeci de cuvinte sigure. Russu, cu criterii mai largi, ajunge la circa o sută șaizeci. Alege criteriul și vezi ce pică din atlas: pe criterii stricte rămân aprinse doar etichetele sigure.
Criterii largi (Russu): circa 160 de cuvinte
Cad 5 «probabil» și gardul — rămân 7 «sigur».
Pe pagina aceasta, șapte din cele douăsprezece cărți poartă eticheta «sigur», cinci «probabil». Gardul pică primul — el n-a fost niciodată în cursă.
Singurul corpus direct
Câteva zeci de nume de plante, într-o carte grecească
Medicul grec Dioscoride, în secolul I, notează pe lângă numele grecești ale plantelor și cum le zic dacii. Manuscrisele dau între patruzeci și două și vreo șaizeci de astfel de nume; la o privire atentă, cam jumătate rezistă.
dielleina
dielina, diellena
măselarița · Hyoscyamus niger

Manuscrisele o dau în mai multe forme. Un studiu din 2023 o leagă de albanezul dielli, «soare».
skiare
scaietele · Dipsacus fullonum

Numele dacic al scăietelui, păstrat într-un manuscris vienez din secolul al VI-lea.
stirsozila
țintaura · Centaurium erythraea

Atenție la sursă: acest nume vine din Herbarius al lui Pseudo-Apuleius, nu de la Dioscoride.
Decev primește circa douăzeci și cinci drept dacice și împarte restul între latină și greacă; alți cercetători contestă alte identificări. De aceea pagina nu dă un număr fix.
Patru date, patru praguri
Cuvintele au nevoie de puțină istorie în jur. Atât: patru rânduri, iar povestea pietrelor rămâne la surori.
106
Dacia devine provincie romană, după două războaie cu Decebal.
271
Aurelian hotărăște părăsirea provinciei.
1887
Hasdeu tipărește primul volum din Etymologicum Magnum Romaniae.
1970
Russu adună moștenirea în Elemente autohtone în limba română.

Povestea pietrelor: cetățile dacice și frontiera dacică.
Cuvintele și marea ceartă
Spun oare aceste cuvinte unde s-au format românii? Două școli citesc aceeași dovadă în două feluri. Pagina nu alege — le pune față în față, fiecare în forma cea mai puternică.
Școala sud-dunăreană
- Roesler (1871): românii s-au format la sud de Dunăre, în Romänische Studien.
- Weigand îi urmează, pe urme lingvistice.
- Schramm (1997) reia cazul în Ein Damm bricht, pe Roesler și Weigand.
Școala continuității
- Rosetti, Russu, Brâncuș: fondul comun cu albaneza sunt moșteniri dacice.
- Madgearu îi răspunde lui Schramm: cuvintele comune se explică prin supraviețuiri dacice în română.
«Continuitatea daco-romană nu se poate dovedi din toponimia de la nord de Dunăre — iar toponimia de la sud nu arată niciun leagăn sudic.» De aceea cuvintele contează.
Potrivește oglinzile
Douăsprezece cuvinte românești, douăsprezece oglinzi albaneze. Alege un cuvânt, apoi oglinda lui.
Româna
Albaneza
Scor: 0 din 12
Douăsprezece din douăsprezece. Oglinzile țin.
Perechile, pe față
| barză | bardhë |
| brad | bredh |
| mazăre | modhullë |
| țap | cjap |
| balaur | bollë |
| strungă | strungë |
| grumaz | gurmaz |
| năpârcă | neperke |
| rânză | rrëndës |
| țarc | thark |
| măgură | magullë |
| leurdă | hudhër |
Ce nu știm (și spunem)
- Când a murit limba substratului — nicio dată de stingere nu e cunoscută.
- Câte cuvinte sunt, exact — intervalul nouăzeci – o sută șaizeci e onest, un număr fix ar fi o minciună.
- Cine a împrumutat de la cine, cuvânt cu cuvânt — oglinda arată înrudirea, nu direcția.
- Dacă «dacică» e eticheta potrivită pentru toată moștenirea.
Limba a murit fără să scrie nimic. Cuvintele ei le spui tu, în fiecare zi.
Surse
Dicționarele întâi, apoi manuscrisele și studiile. Fiecare carte de cuvânt trimite la pagina ei de dicționar.
Dicționare
- barză, brad, mazăre, țap: dexonline
- balaur, strungă, grumaz, năpârcă: dexonline
- rânză, țarc, măgură, leurdă: dexonline
- gard (cazul disputat): dexonline
Manuscrisul și numele dacice de plante
Numărul și cearta
- Romanian words of possible pre-Roman origin, cu bibliografia Russu 1970 (EN-wiki)
- Curta 2022, Aging Levee (DOI)
- Schramm 1997, Ein Damm bricht (fișă ECMI)
- Roman Dacia (EN-wiki)
Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.