UN SENTIMENT FĂRĂ PERECHE DE UN SINGUR CUVÂNT
De ce nu-ți prinde nimeni dorul într-un singur cuvânt?
Dorul are obârșia mai limpede — latinescul târziu dolus, adică durere — dar niciun cuvânt străin singur nu-l acoperă: propozițiile îl prind, cuvintele nu. Iar doina, cântecul dorului, e inversul: limpede ca înțeles, necunoscută ca origine — dicționarul scrie Et. nec.
1 SENTIMENT · 0 CUVINTE-PERECHE
DOR
longing
…dar, singur, nu prinde și pofta
nostalgie
…dar, singur, privește doar în urmă
Sehnsucht
…dar, singur, nu ajunge la dinți
Trei cuvinte oneste, trei locuri în care nu încap singure. În propoziții își găsesc fiecare rostul — jocul de mai jos o arată.
Încercarea
Tradu dorul
Cinci contexte din DEX '09, câte trei redări de încercare — cuvinte și propoziții. Alege, citește mecanismul nepotrivirii, numără. Toate verdictele stau scrise mai jos, de la început. Jocul ia cinci dintre cele șapte sensuri, 1–5; sensurile 6 și 7 își au încăperile lor în amprenta de mai jos.
Contextul 1 din 5
Contextul 1 (sensul 1 DEX): dorința de a revedea pe cineva drag.
„Mi s-a făcut dor de frățiorul meu.” (Caragiale, prin DLRLC)
Alege redarea care ți se pare cea mai bună — cuvânt sau propoziție.
Un substantiv static, ținut la distanță. Contextul cere mișcarea spre revedere — engleza o prinde cu verbul, nu cu substantivul. Propoziția traduce; cuvântul singur, nu.
Aici încape: verbul „to miss” duce dorul spre revedere, cum îl duce și sensul 1. Dovada tezei, în miniatură: propoziția traduce; niciun substantiv englezesc singur n-a încăput.
Privește în urmă, spre trecut. Sensul 1 privește înainte, spre revedere. Mecanismul nepotrivirii: direcția în timp.
Contextul 2 din 5
Contextul 2 (sensul 2 DEX): starea celui care tinde și aspiră.
„Ale tale doruri toate / Numai eu știu să le-ascult.” (Eminescu, O. I 110, prin DLRLC)
Alege redarea care ți se pare cea mai bună — cuvânt sau propoziție.
Urcă spre un țel măsurabil. „Dorurile” lui Eminescu cer un ascultător — „numai eu știu să le-ascult” — nu o treaptă. Pluralul lăuntric nu încape într-un substantiv de carieră.
Aici încape, cu preț: o propoziție relativă întreagă pentru un singur cuvânt, „doruri”. Nepotrivirea lexicală în stare pură — un cuvânt contra unei fraze.
Vrea rang și izbândă; sensul 2 nu pomenește nici rangul, nici izbânda. Mecanismul nepotrivirii: obiectul social strecurat de cuvântul englezesc.
Contextul 3 din 5
Contextul 3 (sensul 3 DEX): suferința din dragoste pentru cel de departe.
„Mă apuca dorul de tine, Gheorghe, că parcă-mi venea să mă duc.” (Bujor, prin DLRLC)
Alege redarea care ți se pare cea mai bună — cuvânt sau propoziție.
Face din dragoste o boală. Sensul 3 e suferința depărtării — iar verbul dicționarului, „a apuca”, plus pornirea la drum („să mă duc”) cer un verb, nu un diagnostic.
Aici încape: „to grip” păstrează apucarea, gerunziul păstrează dorul. Prețul rămâne o propoziție întreagă pentru „mă apuca dorul”.
Doare în piept și stă pe loc. Sensul 3 pune pe drumuri: „să mă duc, să te caut, să te văd”. Mecanismul nepotrivirii: substantivul static contra verbului de mișcare.
Contextul 4 din 5
Contextul 4 (sensul 4 DEX, popular): durere fizică — „dor de dinți”, sensul păstrat din latină.
„Dor de dinți.” (DEX '09, sensul 4)
Alege redarea care ți se pare cea mai bună — cuvânt sau propoziție.
Aici încape într-un singur cuvânt: „toothache”. E sensul vechi, popular, unde dorul încă înseamnă ce însemna latinescul târziu dolus — durere. Excepția care arată regula.
Încape pe jumătate: generic, corect, dar fără dinte. Sensul 4 e singurul context al jocului unde un singur cuvânt englezesc ajunge.
Nu există: calc cuvânt cu cuvânt după română. Până și aici, unde sensul e vechi și trupesc, cuvântul românesc nu se transferă bucată cu bucată.
Contextul 5 din 5
Contextul 5 (sensul 5 DEX): poftă, gust de mâncare sau de băutură.
„De dorul fragilor mănânci și frunzele.” (DEX '09, sensul 5)
Alege redarea care ți se pare cea mai bună — cuvânt sau propoziție.
Pentru lexem, încape: „a craving for strawberries” redă onest „dorul fragilor”. Ce nu încape într-un singur cuvânt e măsura proverbului — „mănânci și frunzele” cere o propoziție. Aici se despart cele două teste: cuvântul trece, construcția nu.
Aici încape tot: propoziția păstrează și pofta, și măsura ei. Prețul — o frază întreagă pentru „de dorul fragilor” — e testul construcției, nu al cuvântului.
Stă la masă, în casă. Proverbul nu ia masa în casă: frunzele nu sunt în meniu. Mecanismul nepotrivirii: cadrul domestic al cuvântului englezesc.
0 din 5 încercate
Cinci contexte. Mai multe redări bune. Niciun candidat englezesc singur n-a supraviețuit tuturor celor cinci.
Dorul nu e imposibil de tradus. E imposibil de tradus mereu la fel.
Text copiat.
Ce demonstrează jocul — și ce nu
Demonstrează: teritoriul semantic acoperit de dor nu se suprapune peste un singur cuvânt englezesc; traducerea se schimbă odată cu contextul.
Nu demonstrează: că dorul e doar românesc, că alte limbi n-ar avea cuvinte la fel de întinse, că străinii nu l-ar putea simți sau că româna ar fi prin fire mai bogată.
Amprenta semantică a dorului
Dicționarul nu-i poate da o singură pereche pentru toate încăperile lui. Șapte sensuri, șapte încăperi — alege un candidat englezesc și vezi ce încăperi luminează. O lectură ilustrativă, nu un verdict de dicționar.
Niciun candidat nu le luminează pe toate șapte.
- 1 dorința de a revedea
- 2 starea celui care aspiră
- 3 suferința din dragoste
- 4 durere fizică — „dor de dinți”
- 5 poftă, gust de mâncare
- 6 atracție erotică
- 7 „În dorul lelii” — fără țintă
Nicio taină în golul rămas: hotarele sunt trase doar în alt loc.
Dosarul întâi: sentimentul
Copilul cu certificat subțire: dorul în DEX
DEX '09 îi dă dorului șapte sensuri, de la nostalgie la „În dorul lelii”, și-l trimite la latinescul popular dolus, din a durea.
- 1. dorința de a revedea pe cineva drag; nostalgie
- 2. starea celui care tinde și aspiră; năzuință
- 3. suferința din dragoste pentru cel de departe
- 4. (popular) durere fizică — „dor de dinți”
- 5. poftă, gust de mâncare sau de băutură
- 6. atracție erotică
- 7. (popular) „În dorul lelii” — fără țintă, fără rost
De la durere la dor
Latinescul târziu dolus însemna durere — nu-l amesteca cu omonimul clasic dolus, „înșelăciune”. Astăzi, „mi-e dor de cer” (Vlahuță, prin CADE) nu mai doare nicăieri — tânjește. Saltul de la „a durea” la „mi-e dor” e prima încăpere a piesei.
Lat. pop. dolus (< dolere „a durea”)
Aceasta e formularea etimologică a DEX — aceeași formă latinească scrisă, un strat semantic radical diferit: durerea târzie, deosebită de înșelăciunea clasică.
MDA2 îl atestă la 1574, în Tetraevanghel: „E: ml dolus «durere»”. Patru veacuri și jumătate de hârtie, un singur părinte.
Un omonim, două straturi
Deosebirea stă scrisă în studii și în dicționare. Burman (2023) arată că în latina târzie dolus — „deceit” în latina clasică — „took on the meanings of dolor”: a preluat sensurile lui dolor, adică durere, suferință, jale, chin. Iar dicționarele românești trimit la stratul târziu, fiecare cu eticheta lui: DEX scrie „Lat. pop. dolus”, MDA2 „ml dolus”. Burman discută analogia ca mecanism al extinderii — o poveste mai interesantă decât simplul „dolus < dolere”.
Titlul se justifică astfel: fără poveste de origine care să mulțumească și fără pereche de un singur cuvânt în altă limbă.
Pentru dor, „fără părinți” nu înseamnă „cu etimologie necunoscută” — etimologia există și e subțire.
- 7
- sensuri, de la nostalgie la „În dorul lelii”
- 1
- părinte subțire: lat. dolus, durerea
Dosarul al doilea: cântecul
Orfanul adevărat: doina în DEX
Pentru doină, DEX '09 spune doar: Et. nec. MDA2 la fel: E: nct — adică necunoscut.
DOINĂ … Et. nec.
DEX '09
doină … E: nct
MDA2 (2010), prima atestare: Asachi
DLRLC îi notează formele regionale daină (Isac) și dăină (Bibicescu). Forme, nu părinți.
Scriban (1939) bănuia un ton germanic, dôn — și nota în treacăt litvaniana dainá: „poate din mgerm. dôn, tôn … litv. dainá, doĭnă”.
Șăineanu (1929) credea că doina s-ar trage dintr-o exclamațiune de duioșie — „ceeace ar explica dela sine existența sinonimului litfan daină”.
DER preferă slava daljina, „depărtare” — și recunoaște că „celelalte explicații par insuficiente”. Tot DER notează că sentimentul doinei „corespunde celui exprimat de cuvântul portughez saudade”.
Verbul doini apare târziu, la Eminescu (O. I 32); substantivul doină, la Asachi. Atestările își au ordinea lor; pagina nu trage din ea o ierarhie.
- 0
- părinți certi ai doinei
- 12
- fișe pe panou, niciun verdict definitiv
.jpg){kind=link}
Puntea de o mie de kilometri
Coincidența de la miazănoapte: doina și daina
La miazănoapte, lituanienii își cântă dainas. Asemănarea e notată de aproape două veacuri; explicațiile, de atunci, se contrazic.
Distanța e de peste o mie de kilometri: București–Vilnius măsoară 1142 km în linie dreaptă pe glob. Coordonatele și formula stau în tabelul de surse.
Șirul martorilor
- 1842 — Bariț (Foaie pentru minte, inimă și literatură, p. 101; prin Caraman): în Transilvania „se spune și daina”. Forma care șterge distanța dintre cele două cuvinte.
- 1888 — Frâncu și Candrea (Românii din Munții Apuseni, p. 30; prin Caraman): la moți, „daină” — «Cine-o zis dintăi daină…».
- Hasdeu (prin Paliga 2020 și DER): doină, dial. daină, alături de lit. dainà și let. daiņa — fiecare, cântecul popular al locului.
- 1929 — Șăineanu: doina „s-ar trage” dintr-o exclamațiune de duioșie, „ceeace ar explica dela sine existența sinonimului litfan daină”. Două condiționale, nicio afirmație.
- Caraman (ALIL; studiu redactat în jur de 1935): paralelismul merge „până la identitatea expresiilor” — mărturia unor „relații foarte vechi, preistorice”. Respinge împrumutul medieval direct și pe cel prin poloni; la poloni rămân doar urme de refren (dajna, dana). Concluzia: „element autohton, dintre cele mai vechi”.
- 1939 — Scriban: „poate din mgerm. dôn, tôn”, cu nota „litv. dainá”. Un „poate” și o trimitere în treacăt.
- 1958–1966 — DER trece în revistă ipoteza lui Cihac (dvojnica, cu legătura „de lituan. dainá”) între explicațiile „insuficiente” și preferă slava daljina.
- 1967–1968 — Poghirc reînvie studiile de substrat românesc (Paliga 2020); pentru doină nu aduce un verdict nou — dicționarele moderne scriu tot „necunoscut”.
- 2026 (consultat) — Wiktionary, sursă terțiară: daina din proto-balto-slava *dainā, plus „compare perhaps Romanian doină”. Tot un „poate”.
Martorul cel mai slab e Wiktionary: duce litvaniana daina la proto-balto-slava *dainā și adaugă, la sfârșit, „Also, compare perhaps Romanian doină”. Atât: un „poate”, într-o sursă terțiară.
Stadiul, precis: asemănarea e reală și veche în literatură, iar explicațiile se contrazic — înrudire veche (Hasdeu, Caraman), împrumut respins (Caraman), ipoteză „insuficientă” (DER), „poate” terțiar (Wiktionary). Dintre sursele citate pe această pagină, niciuna nu stabilește definitiv o înrudire: consensul demonstrat lipsește.
Motorul piesei
Panou de suspecți: ipotezele pentru doină
Toate ipotezele pentru doină, plus verdictele dicționarelor — fiecare cu citat exact, cu susținător numit și cu ștampilă. Filtrează după felul piesei — propunere istorică, preferința DER, verdict curent, nerezolvat — caută, numără. Pagina nu condamnă pe nimeni și nu alege niciun câștigător: fiecare ștampilă redă felul și verdictul sursei citate pe fișă.
Nicio fișă nu răspunde la aceste filtre.
D1
Sl. daljina „depărtare”
DER (Ciorănescu), 1958–1966 — preferința dicționarului
Sl. (sb.) daljina „depărtare”, ca sb. haljina › haină
Nume explicabil prin sentimentul de singurătate și dor, care corespunde celui al portughezei saudade.
PREFERINȚA DER
Slavă
D2
cuvânt trac
B. P. Hasdeu, Columna lui Traian, 1882 — prin DER
Pentru Hasdeu, Col. lui Traian, 1882, 397 și 529, este cuvânt trac
Hasdeu așeza doina în fondul vechi trac. DER o trece între explicațiile care i se par insuficiente.
PROPUNERE ISTORICĂ
Tracă
D3
sb., cr. dvojnica „fluier ciobănesc”
Cihac, II, 98 — prin DER
din sb., cr. dvojnica „fluier ciobănesc” și legat de lituan. dainá „cîntec popular”
Singura ipoteză care leagă doina de fluier și, totodată, de lituaniana dainá.
PROPUNERE ISTORICĂ
Slavă
D4
mgerm. dôn, tôn „ton, răsunet”
Scriban, Dicționaru limbii românești, 1939
poate din mgerm. dôn, tôn, ton, răsunet, cîntec … litv. dainá, doĭnă
Propunere din 1939, cu „poate” cu tot — și cu notarea în treacăt a litvanienei dainá.
PROPUNERE ISTORICĂ
Germanică
D5
lat. dolĕre
teorie veche, amintită cu rezerve de Tiktin — prin DER
O veche teorie, amintită cu rezerve de Tiktin, consideră doină ca der. de la lat. dolĕre
Doina din „a durea”, așa cum moină ar veni din mollis. Rezervele fac parte din citat.
PROPUNERE ISTORICĂ
Latină
D6
exclamație de duioșie
Șăineanu, Dicționar universal, ed. VI, 1929
numele doinei s'ar trage … dintr'o exclamațiune de duioșie (ceeace ar explica dela sine existența sinonimului litfan daină)
Ambele condiționale se păstrează: „s'ar trage”, „ar explica”. Propunere din 1929.
PROPUNERE ISTORICĂ
Exclamație
D7
lit. dainá „cântec popular”
paralela notată de dicționare; martorul cel mai slab: Wiktionary
Also, compare perhaps Romanian doină
Wiktionary duce litvaniana daina la proto-balto-slava *dainā și adaugă acest „poate”. Istoricul propunerilor — de la Bariț (1842) la Caraman — stă în șirul martorilor; nicio sursă citată aici nu stabilește definitiv o înrudire.
NEREZOLVAT
Paralela baltică
D8
—
DEX '09 — verdictul
DOINĂ, doine, s. f. Specie a liricii populare … – Et. nec.
Certificatul de naștere gol: etimologie necunoscută.
VERDICT: NECUNOSCUT
Verdict
D9
—
MDA2 (2010) — verdictul
[At: ASACHI, P. 75/13 / V: (îvr) doli~, (reg) dai~ / Pl: ~ne / E: nct]
„nct” înseamnă necunoscut. Prima atestare: Asachi.
VERDICT: NECUNOSCUT
Verdict
D10
(probabil) cuvânt autohton
DE (1993–2009)
DÓINĂ (probabil cuv. autohton)
Singurul dicționar care îndrăznește o paranteză — cu „probabil” înăuntru.
DE: PROBABIL
Verdict
D11
—
MDTL (1979)
DOINĂ (etimologie incertă) … s-au emis păreri diverse
Dicționarul de terminologie literară nu alege: înregistrează părerile, de la Hasdeu la Cantemir.
MDTL: INCERTĂ
Verdict
D12
element autohton, „dintre cele mai vechi”
Petru Caraman, „Contribuție la caracterizarea doinei”, ALIL — studiu redactat în jur de 1935
un element autohton, dintre cele mai vechi, în limba noastră
Paralelismul cu daina merge „până la identitatea expresiilor”; împrumutul medieval direct și cel prin poloni sînt respinse pe motive de contact.
PROPUNERE ISTORICĂ
Tracă
Vecinătatea
Vecinii dorului
Dorul nu e singur. Cinci cuvinte din alte limbi păzesc fiecare câte o nuanță greu de exportat — fiecare cu martorul lui numit.
Sentimentul e real; erudiția rămâne prudentă.
Niciunul nu dovedește că un popor ar simți ceva ce alte popoare n-ar putea simți — vecinătatea aceasta e leacul paginii împotriva mitului cuvintelor „intraductibile”.
saudade
portugheză
„Sentimento evocatório, provocado pela lembrança de algo bom vivido ou pela ausência de pessoas queridas” — Caldas Aulete, care o duce la lat. solitate(m).
Nu e nostalgie: Aulete o definește prin absența celor dragi, nu prin trecut.
hiraeth
galeză
„grief or sadness after the lost or departed, longing, yearning, nostalgia, wistfulness, homesickness” — Geiriadur Prifysgol Cymru, prin We Learn Welsh (2023).
Nu se reduce la homesickness: martorul galez citează și „grief or sadness after the lost or departed”.
toska
rusă: тоска
„No single word in English renders all the shades of toska.” — Nabokov, comentariul la traducerea lui Evgheni Oneghin, vol. 2 (1964). Martorul rus: Ușakov — „Тоска по родине”.
Nu e nostalgie curată: Ușakov îi notează și „скука”, plictisul.
Sehnsucht
germană
„inniges, schmerzliches Verlangen nach jemandem, etwas [Entbehrtem, Fernem]” — Duden.
Nu e dor: definiția citată din Duden e ilustrată cu „nach jemandem, etwas”; sensul 7 al dorului, „În dorul lelii”, n-are țintă deloc.
tęsknota
poloneză
„uczucie żalu wywołane rozłąką z kimś, brakiem lub utratą kogoś albo czegoś” — Słownik języka polskiego PWN, care îi adaugă și „silna chęć osiągnięcia, pozyskania czegoś”.
Nu e dor: PWN o leagă de „rozłąka” — despărțire — și de țelul de atins; dorul are și sensul 5, pofta de fragi, unde nu desparte nimeni pe nimeni.
Cum se deosebesc între ei
- saudade stă în absența celor dragi (Aulete); hiraeth îi adaugă doliul după cei pierduți (dicționarul galez). Teritorii apropiate, martori diferiți.
- hiraeth numără între nuanțe și homesickness (dicționarul galez); toska notează și „Тоска по родине”, dar și „скука”, plictisul (Ușakov). Casa le e comună; plictisul, doar al toskăi.
- toska își are propoziția lui Nabokov — „No single word in English renders all the shades of toska” — oglinda tezei acestei pagini: propozițiile prind, cuvintele singure nu.
- Definiția citată a lui Sehnsucht (Duden) e ilustrată cu „nach jemandem, etwas”; toska (Ușakov) notează și „скука”, plictisul. Glosele citate acoperă teritorii diferite.
- tęsknota (PWN) ține într-un singur cuvânt despărțirea și țelul de atins — „rozłąką” și „osiągnięcia”; dorul le ține și el alături, în sensurile 1–2. Vecinătatea de sensuri nu e doar a dorului.
Nicio altă intrare: fără un martor numit din dicționar sau din literatură, cuvântul nu intră pe pagină.
Patrimoniul
De la Alecsandri la UNESCO: patru opriri
Patru opriri datate, pe scurt: culegătorul, poetul, filosoful, lista.
1852 · 1853 · 1866
Culegătorul
1852, Iași: prima fasciculă de poezii populare. 1853, Paris: Doine și lăcrimioare, primul volum de versuri originale. 1866: colecția întreagă într-un singur volum.
O. I 32 · O. I 216
Poetul
În „Epigonii” (O. I 32), Alecsandri doinește „din frunze”; „Mai am un singur dor” (O. I 216) duce dorul la marginea mării.
Ș-acel rege-al poeziei…
Ce din frunze îți doineșteMai am un singur dor:
În liniștea serii
1936
Filosoful
Spațiul mioritic (București: Cartea Românească, 1936), construit pornind de la doina populară — legătura stă documentată în Noema (2005).
.jpg){kind=link}
2009 · 4.COM
Lista
Doina intră pe Lista Reprezentativă UNESCO: „Inscribed in 2009 (4.COM) on the Representative List of the Intangible Cultural Heritage of Humanity” (dosar 00192).
Numerele
0
părinți certi ai doinei
12 fișe pe panou, niciun verdict definitiv
7
sensuri DEX pentru dor
dintr-o singură rădăcină a durerii
Trei mituri
Fiecare cu răspunsul dicționarelor alături.
Dorul vine din dolor.
DER numește derivarea o eroare: Cipariu și Meyer „plecau în mod eronat de la lat. dolor”. Părintele rămas: dolus.
RESPINS DE DER
Legătura doinei cu lituaniana daina e dovedită.
Dintre sursele citate aici, niciuna nu stabilește definitiv o înrudire: Hasdeu și Caraman afirmă, DER trece ipoteza la „insuficiente”, Wiktionary scrie „compare perhaps”. Istoricul complet stă în șirul martorilor.
NEREZOLVAT
Dorul e singurul sentiment fără pereche de un singur cuvânt.
Vecinii îi stau alături cu acte: saudade (Aulete), hiraeth (dicționarul galez), toska (Nabokov, Ușakov), Sehnsucht (Duden) și tęsknota (PWN). Iar străinii simt și traduc dorul — în propoziții; ceea ce lipsește e un singur cuvânt-pereche pentru toate sensurile.
ARE VECINI
Surse
Dicționarele întâi, apoi atestările și studiile. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.
| ID | Afirmația | Sursa |
|---|---|---|
| C01 | DEX '09: șapte sensuri ale dorului, până la „Lat. pop. dolus”. | DEX '09 |
| C02 | DER dor: lat. dolus, șase autorități, corespondenți romanici. | DER (Ciorănescu) |
| C03 | DER dor: eroarea numită — Cipariu și Meyer, de la dolor. | DER (Ciorănescu) |
| C04 | MDA2 dor: atestare TETRAEV. (1574); „E: ml dolus”. | MDA2 |
| C05 | DEX '09 doină: definiția și „Et. nec.”. | DEX '09 |
| C06 | MDA2 doină: „E: nct”, atestare Asachi. | MDA2 |
| C07 | DLRLC: variantele regionale daină, dăină. | DLRLC |
| C08 | Scriban (1939): „poate din mgerm. dôn, tôn”, nota „litv. dainá”. | Scriban |
| C09 | Șăineanu (1929): exclamația de duioșie, „sinonimului litfan daină”. | Șăineanu |
| C10 | DER doină: daljina preferată, Hasdeu/Cihac/Scriban/Tiktin trecuți în revistă. | DER (Ciorănescu) |
| C11 | Wiktionary daina: *dainā și „compare perhaps Romanian doină”. | Wiktionary (terțiar) |
| C12 | UNESCO: doina, 2009 (4.COM), Lista Reprezentativă, dosar 00192. | UNESCO ICH |
| C13 | Alecsandri: 1852 prima fasciculă, 1853 Doine și lăcrimioare, 1866 volumul. | Tabel cronologic |
| C14 | Eminescu, „Epigonii” (O. I 32): versurile cu doina; DLRLC citează. | Wikisource, DLRLC |
| C15 | Eminescu, „Mai am un singur dor” (O. I 216): titlul și strofa. | Wikisource, DLRLC |
| C16 | Blaga, Spațiul mioritic (1936); legătura cu doina (Noema, 2005). | Noema IV/1, JSTOR |
| C17 | saudade: „Sentimento evocatório…” (Aulete), din lat. solitate(m). | Caldas Aulete |
| C18 | hiraeth: „grief or sadness after the lost…” (GPC, prin WLW, 2023). | GPC, We Learn Welsh |
| C19 | toska: Nabokov, comentariul la Oneghin, vol. 2 (1964); Ușakov. | Nabokov 1964, Ușakov |
| C20 | București–Vilnius: 1142 km (haversine, 44.43N 26.10E cu 54.69N 25.28E). | calculul paginii |
| C21 | doini: verb atestat la Eminescu, O. I 32 (MDA2). | MDA2 |
| C22 | Burman (2023): în latina târzie dolus capătă sensurile lui dolor — durere, suferință, jale, chin. | Journal of Latin Linguistics |
| C23 | Caraman: paralelism doină–daina „până la identitatea expresiilor”; respinge împrumutul medieval și cel prin poloni; „element autohton”. | Caraman, ALIL |
| C24 | Paliga (2020): Hasdeu despre doină/daină și lit. dainà, let. daiņa; Poghirc 1967–68. | Opera Slavica XXX/4 |
| C25 | Burman (2023), text integral: opt inscripții funerare (sec. IV–VI), Augustin, analogia. | DiVA, text integral |
| C26 | tęsknota: „uczucie żalu wywołane rozłąką…” + „silna chęć osiągnięcia…” (PWN). | Słownik języka polskiego PWN |
| C27 | Sehnsucht: „inniges, schmerzliches Verlangen…” (Duden). | Duden |
Nu am ales niciun câștigător. Fiecare afirmație de origine poartă dicționarul care a spus-o, anul și cuvintele exacte — inclusiv cuvântul „necunoscut”, acolo unde dicționarul tace. Ceea ce dicționarele doar observă, pagina doar observă.
Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.