UN SENTIMENT FĂRĂ PĂRINȚI ȘI FĂRĂ TRADUCERE
De ce nu-ți poate traduce nimeni dorul?
Dorul are un certificat de naștere subțire — latinescul dolus, adică durere — și niciun echivalent străin. Iar doina, cântecul dorului, nu are nici măcar atât: dicționarul scrie Et. nec.
1 SENTIMENT · 0 TRADUCERI
DOR
longing
…dar dorul poate fi și poftă
nostalgie
…dar dorul privește și înainte
Sehnsucht
…dar dorul poate fi și durere de dinți
Trei încercări oneste, trei locuri în care nu încap. Fiecare trimitere duce la sensul ei din DEX '09.
Dosarul întâi: sentimentul
Copilul cu certificat subțire
DEX '09 îi dă dorului șapte sensuri, de la nostalgie la „În dorul lelii”, și-l trimite la latinescul popular dolus, din a durea.
- 1. dorința de a revedea pe cineva drag; nostalgie
- 2. starea celui care tinde și aspiră; năzuință
- 3. suferința din dragoste pentru cel de departe
- 4. (popular) durere fizică — „dor de dinți”
- 5. poftă, gust de mâncare sau de băutură
- 6. atracție erotică
- 7. (popular) „În dorul lelii” — fără țintă, fără rost
De la durere la dor
Latinescul dolus însemna durere. Astăzi, „mi-e dor de cer” (Vlahuță, prin CADE) nu mai doare nicăieri — tânjește. Saltul de la „a durea” la „mi-e dor” e prima încăpere a piesei.
Lat. pop. dolus (< dolere „a durea”)
MDA2 îl atestă la 1574, în Tetraevanghel: „E: ml dolus «durere»”. Patru veacuri și jumătate de hârtie, un singur părinte.
Titlul se justifică astfel: fără poveste de origine care să mulțumească, fără echivalent străin.
Pentru dor, „fără părinți” nu înseamnă „cu etimologie necunoscută” — etimologia există și e subțire.
- 7
- sensuri, de la nostalgie la „În dorul lelii”
- 1
- părinte subțire: lat. dolus, durerea
Dosarul al doilea: cântecul
Orfanul adevărat
Pentru doină, DEX '09 spune doar: Et. nec. MDA2 la fel: E: nct — adică necunoscut.
DOINĂ … Et. nec.
DEX '09
doină … E: nct
MDA2 (2010), prima atestare: Asachi
DLRLC îi notează formele regionale daină (Isac) și dăină (Bibicescu). Forme, nu părinți.
Scriban (1939) bănuia un ton germanic, dôn — și nota în treacăt litvaniana dainá: „poate din mgerm. dôn, tôn … litv. dainá, doĭnă”.
Șăineanu (1929) credea că doina s-ar trage dintr-o exclamațiune de duioșie — „ceeace ar explica dela sine existența sinonimului litfan daină”.
DER preferă slava daljina, „depărtare” — și recunoaște că „celelalte explicații par insuficiente”. Tot DER notează că sentimentul doinei „corespunde celui exprimat de cuvântul portughez saudade”.
Verbul doini apare târziu, la Eminescu (O. I 32); substantivul doină, la Asachi. Atestările își au ordinea lor; pagina nu trage din ea o ierarhie.
- 0
- părinți certi ai doinei
- 11
- fișe pe panou, niciun verdict definitiv
.jpg){kind=link}
Puntea de o mie de kilometri
Coincidența de la miazănoapte
La miazănoapte, lituanienii își cântă dainas. Dicționarele observă paralela; nimeni nu pretinde înrudirea.
Distanța e de peste o mie de kilometri: București–Vilnius măsoară 1142 km în linie dreaptă pe glob. Coordonatele și formula stau în tabelul de surse.
Martorul cel mai slab e Wiktionary: duce litvaniana daina la proto-balto-slava *dainā și adaugă, la sfârșit, „Also, compare perhaps Romanian doină”. Atât: un „poate”, într-o sursă terțiară.
Tovărășia
Clubul intraductibililor
Dorul nu e singur. Trei sentimente păzesc fiecare câte o nuanță neexportabilă, fiecare cu martorul lui numit.
Sentimentul e real; erudiția rămâne prudentă.
saudade
portugheză
„Sentimento evocatório, provocado pela lembrança de algo bom vivido ou pela ausência de pessoas queridas” — Caldas Aulete, care o duce la lat. solitate(m).
Nu e nostalgie: Aulete o definește prin absența celor dragi, nu prin trecut.
hiraeth
galeză
„grief or sadness after the lost or departed, longing, yearning, nostalgia, wistfulness, homesickness” — Geiriadur Prifysgol Cymru, prin We Learn Welsh (2023).
Nu e homesickness: dicționarul galez pune doliul înaintea casei.
toska
rusă: тоска
„No single word in English renders all the shades of toska.” — Nabokov, comentariul la traducerea lui Evgheni Oneghin, vol. 2 (1964). Martorul rus: Ușakov — „Тоска по родине”.
Nu e nostalgie curată: Ușakov îi notează și „скука”, plictisul.
Nicio altă intrare: fără un martor numit din dicționar sau din literatură, cuvântul rămâne în afara clubului.
Motorul piesei
Panou de suspecți
Toate ipotezele pentru doină, plus verdictele dicționarelor — fiecare cu citat exact, cu susținător numit și cu ștampilă. Filtrează, caută, numără. Pagina nu condamnă pe nimeni și nu alege niciun câștigător: ștampilele redau verdictul sursei citate pe fiecare fișă.
Nicio fișă nu răspunde la aceste filtre.
D1
Sl. daljina „depărtare”
DER (Ciorănescu), 1958–1966 — preferința dicționarului
Sl. (sb.) daljina „depărtare”, ca sb. haljina › haină
Nume explicabil prin sentimentul de singurătate și dor, care corespunde celui al portughezei saudade.
PREFERAT DE DER
Slavă
D2
cuvânt trac
B. P. Hasdeu, Columna lui Traian, 1882 — prin DER
Pentru Hasdeu, Col. lui Traian, 1882, 397 și 529, este cuvânt trac
Hasdeu așeza doina în fondul vechi trac. DER o trece între explicațiile care i se par insuficiente.
DESCHIS
Tracă
D3
sb., cr. dvojnica „fluier ciobănesc”
Cihac, II, 98 — prin DER
din sb., cr. dvojnica „fluier ciobănesc” și legat de lituan. dainá „cîntec popular”
Singura ipoteză care leagă doina de fluier și, totodată, de lituaniana dainá.
DESCHIS
Slavă
D4
mgerm. dôn, tôn „ton, răsunet”
Scriban, Dicționaru limbii românești, 1939
poate din mgerm. dôn, tôn, ton, răsunet, cîntec … litv. dainá, doĭnă
Ipoteză veche, cu „poate” cu tot — și cu notarea în treacăt a litvanienei dainá.
SCRIBAN 1939
Germanică
D5
lat. dolĕre
teorie veche, amintită cu rezerve de Tiktin — prin DER
O veche teorie, amintită cu rezerve de Tiktin, consideră doină ca der. de la lat. dolĕre
Doina din „a durea”, așa cum moină ar veni din mollis. Rezervele fac parte din citat.
DESCHIS
Latină
D6
exclamație de duioșie
Șăineanu, Dicționar universal, ed. VI, 1929
numele doinei s'ar trage … dintr'o exclamațiune de duioșie (ceeace ar explica dela sine existența sinonimului litfan daină)
Ambele condiționale se păstrează: „s'ar trage”, „ar explica”. Martor datat, 1929.
ȘĂINEANU 1929
Exclamație
D7
lit. dainá „cântec popular”
paralela notată de dicționare; martorul cel mai slab: Wiktionary
Also, compare perhaps Romanian doină
Wiktionary duce litvaniana daina la proto-balto-slava *dainā și adaugă acest „poate”. Nicio înrudire nicăieri.
DESCHIS
Paralela baltică
D8
—
DEX '09 — verdictul
DOINĂ, doine, s. f. Specie a liricii populare … – Et. nec.
Certificatul de naștere gol: etimologie necunoscută.
VERDICT: NECUNOSCUT
Verdict
D9
—
MDA2 (2010) — verdictul
[At: ASACHI, P. 75/13 / V: (îvr) doli~, (reg) dai~ / Pl: ~ne / E: nct]
„nct” înseamnă necunoscut. Prima atestare: Asachi.
VERDICT: NECUNOSCUT
Verdict
D10
(probabil) cuvânt autohton
DE (1993–2009)
DÓINĂ (probabil cuv. autohton)
Singurul dicționar care îndrăznește o paranteză — cu „probabil” înăuntru.
DE: PROBABIL
Verdict
D11
—
MDTL (1979)
DOINĂ (etimologie incertă) … s-au emis păreri diverse
Dicționarul de terminologie literară nu alege: înregistrează părerile, de la Hasdeu la Cantemir.
MDTL: INCERTĂ
Verdict
Încercarea
Tradu dorul
Cinci sensuri din DEX '09, câte trei traduceri de încercare. Alege, citește verdictul, numără. Toate verdictele stau scrise mai jos, de la început.
Încercarea 1 din 5
Sensul 1: dorința de a revedea pe cineva drag; nostalgie.
„Mi s-a făcut dor de frățiorul meu.” (Caragiale, prin DLRLC)
Alege traducerea care ți se pare cea mai bună.
„Longing” tânjește de departe. Dorul de frățior cere întoarcerea, nu depărtarea.
„Nostalgia” privește în urmă. Dorul din sensul 1 privește înainte, spre revedere.
„Homesickness” știe numai casa. Dorul din sensul 1 încape și-n „dor de cer”.
Încercarea 2 din 5
Sensul 2: starea celui care tinde și aspiră; năzuință.
„Ale tale doruri toate / Numai eu știu să le-ascult.” (Eminescu, O. I 110, prin DLRLC)
Alege traducerea care ți se pare cea mai bună.
„Aspiration” urcă spre un țel. Dorurile lui Eminescu cer un ascultător, nu o treaptă.
„Ambition” vrea rang și izbândă. Sensul 2 nu pomenește nici rangul, nici izbânda.
„Desire” vrea un obiect. Sensul 2 e o stare a celui care tinde, cu sau fără obiect.
Încercarea 3 din 5
Sensul 3: suferința din dragoste pentru cel de departe.
„Mă apuca dorul de tine, Gheorghe, că parcă-mi venea să mă duc.” (Bujor, prin DLRLC)
Alege traducerea care ți se pare cea mai bună.
„Lovesickness” e boala dragostei. Sensul 3 e suferința depărtării — dragostea merge, depărtarea doare.
„Heartache” doare în piept. Sensul 3 pune pe drumuri: „să mă duc, să te caut, să te văd”.
„Yearning” e blând și prelung. Sensul 3 apucă — verbul dicționarului e „a apuca”.
Încercarea 4 din 5
Sensul 4 (popular): durere fizică. „Dor de dinți.”
„Dor de dinți.” (DEX '09, sensul 4)
Alege traducerea care ți se pare cea mai bună.
Aici încape: „pain” traduce exact. În sensul 4, dorul încă înseamnă ce însemna latinescul dolus.
Aici încape: „ache” traduce exact. În sensul 4, dorul încă înseamnă ce însemna latinescul dolus.
Aici încape: „toothache” traduce exact. În sensul 4, dorul încă înseamnă ce însemna latinescul dolus.
Încercarea 5 din 5
Sensul 5: poftă, gust de mâncare sau de băutură.
„De dorul fragilor mănânci și frunzele.” (DEX '09, sensul 5)
Alege traducerea care ți se pare cea mai bună.
„Craving” cere trupul. Dorul fragilor cere vara întreagă, cu frunze cu tot.
„Appetite” stă la masă. Dorul fragilor te scoate din casă, la pădure.
„Hunger” se satură cu pâine. Dorul fragilor nu se satură cu altceva decât cu fragi.
0 din 5 încercate
Dor 5, traducerile 0. Singurul sens care a încăput în engleză a fost durerea — acolo unde dorul încă înseamnă ce însemna acum două mii de ani.
Text copiat.
Patrimoniul
De la Alecsandri la UNESCO: patru opriri
Patru opriri datate: culegătorul, poetul, filosoful, lista.
1852 · 1853 · 1866
Culegătorul
1852, Iași: prima fasciculă — Poezii poporale. Balade (cântece bătrânești). 1853, Paris: Doine și lăcrimioare, primul volum de versuri originale. 1866: întreaga colecție a Poeziilor populare, într-un volum.
O. I 32 · O. I 216
Poetul
În „Epigonii”, Eminescu îl pune pe Alecsandri să doinească „din frunze” (O. I 32) — doina cântată de însuși regele poeziei. Iar „Mai am un singur dor” (O. I 216) duce dorul la marginea mării.
Ș-acel rege-al poeziei…
Ce din frunze îți doineșteMai am un singur dor:
În liniștea serii
1936
Filosoful
Blaga își construiește spațiul mioritic pornind de la doina populară: Spațiul mioritic (București: Cartea Românească, 1936). Legătura cu doina stă documentată în Noema (2005).
.jpg){kind=link}
2009 · 4.COM
Lista
Doina intră pe Lista Reprezentativă UNESCO: „Inscribed in 2009 (4.COM) on the Representative List of the Intangible Cultural Heritage of Humanity” (dosar 00192).
Numerele
0
părinți certi ai doinei
11 fișe pe panou, niciun verdict definitiv
7
sensuri DEX pentru dor
dintr-o singură rădăcină a durerii
Trei mituri
Fiecare cu răspunsul dicționarelor alături.
Dorul vine din dolor.
DER numește derivarea o eroare: Cipariu și Meyer „plecau în mod eronat de la lat. dolor”. Părintele rămas: dolus.
RESPINS DE DER
Legătura doinei cu lituaniana daina e dovedită.
Dicționarele observă paralela; nimeni nu pretinde înrudirea. Martorul cel mai slab, Wiktionary, scrie „compare perhaps”.
DESCHIS
Dorul e singurul sentiment intraductibil.
Clubul îi primește cu acte pe saudade (Aulete), hiraeth (dicționarul galez) și toska (Nabokov, Ușakov).
DESCHIS
Surse
Dicționarele întâi, apoi atestările și studiile. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.
| ID | Afirmația | Sursa |
|---|---|---|
| C01 | DEX '09: șapte sensuri ale dorului, până la „Lat. pop. dolus”. | DEX '09 |
| C02 | DER dor: lat. dolus, șase autorități, corespondenți romanici. | DER (Ciorănescu) |
| C03 | DER dor: eroarea numită — Cipariu și Meyer, de la dolor. | DER (Ciorănescu) |
| C04 | MDA2 dor: atestare TETRAEV. (1574); „E: ml dolus”. | MDA2 |
| C05 | DEX '09 doină: definiția și „Et. nec.”. | DEX '09 |
| C06 | MDA2 doină: „E: nct”, atestare Asachi. | MDA2 |
| C07 | DLRLC: variantele regionale daină, dăină. | DLRLC |
| C08 | Scriban (1939): „poate din mgerm. dôn, tôn”, nota „litv. dainá”. | Scriban |
| C09 | Șăineanu (1929): exclamația de duioșie, „sinonimului litfan daină”. | Șăineanu |
| C10 | DER doină: daljina preferată, Hasdeu/Cihac/Scriban/Tiktin trecuți în revistă. | DER (Ciorănescu) |
| C11 | Wiktionary daina: *dainā și „compare perhaps Romanian doină”. | Wiktionary (terțiar) |
| C12 | UNESCO: doina, 2009 (4.COM), Lista Reprezentativă, dosar 00192. | UNESCO ICH |
| C13 | Alecsandri: 1852 prima fasciculă, 1853 Doine și lăcrimioare, 1866 volumul. | Tabel cronologic |
| C14 | Eminescu, „Epigonii” (O. I 32): versurile cu doina; DLRLC citează. | Wikisource, DLRLC |
| C15 | Eminescu, „Mai am un singur dor” (O. I 216): titlul și strofa. | Wikisource, DLRLC |
| C16 | Blaga, Spațiul mioritic (1936); legătura cu doina (Noema, 2005). | Noema IV/1, JSTOR |
| C17 | saudade: „Sentimento evocatório…” (Aulete), din lat. solitate(m). | Caldas Aulete |
| C18 | hiraeth: „grief or sadness after the lost…” (GPC, prin WLW, 2023). | GPC, We Learn Welsh |
| C19 | toska: Nabokov, comentariul la Oneghin, vol. 2 (1964); Ușakov. | Nabokov 1964, Ușakov |
| C20 | București–Vilnius: 1142 km (haversine, 44.43N 26.10E cu 54.69N 25.28E). | calculul paginii |
| C21 | doini: verb atestat la Eminescu, O. I 32 (MDA2). | MDA2 |
Nu am ales niciun câștigător. Fiecare afirmație de origine poartă dicționarul care a spus-o, anul și cuvintele exacte — inclusiv cuvântul „necunoscut”, acolo unde dicționarul tace. Ceea ce dicționarele doar observă, pagina doar observă.
Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.