DOSAR RECE · 25 DECEMBRIE
Două cuvinte, zero părinți siguri
2 CUVINTE · 0 PĂRINȚI SIGURI
Moș Crăciun e numele românesc al lui Santa Claus — și niciunul dintre cele două cuvinte nu are o origine cunoscută. DEX dă din umeri („Probabil…”), iar dicționarul etimologic înșiră suspect după suspect și nu condamnă pe niciunul.
DOSAR 25 DEC
CERTIFICAT: MOȘ
Născut: în limbă, demult
Tatăl: necunoscut
NECUNOSCUT
CERTIFICAT: CRĂCIUN
Născut: în limbă, demult
Tatăl: necunoscut
NECUNOSCUT
Capitolul 1 · Primul orfan
Moș: trei litere, zero părinți
Cel mai scurt cuvânt din dosar are și cea mai scurtă intrare în DEX: „Din moașă (derivat regresiv)”. Adică: moș s-ar fi născut din moașă, printr-o întoarcere a derivării. Hârtia, însă, duce doar un pas mai încolo — și acolo se termină.
Urma de hârtie
moș
DEX '09: „Din moașă (derivat regresiv)”
o trimitere
moașă
DEX '09 + MDA2: „Cf. alb. moshë «vârstă»”
o comparație
?
„Cf.” nu e o derivare. Aici se termină hârtia.
capăt de pistă
Fișa DER
Ciorănescu preferă latinescul annōsus, „încărcat de ani”: „Este probabil annōsus…, cu consoana finală modificată prin analogie cu pl., ca în cossus › coș”. Tot el recunoaște articulația slabă: „Schimbul *noș › moș este mai greu de explicat”. În paralel, consemnează părerea generală — cuvânt autohton, după Miklosich și Hasdeu, identic cu albanezul mošë (Philippide, Pascu, P. Papahagi, Iordan, Rosetti) — și respinge ipoteza mamă + -oș, „care nu se susține”.
MDA2 îi dă prima atestare: PSALT. HUR 41v/26 — cota, atât; veacul rămâne nedecis.
Cuvântul e vechi și înrădăcinat
DER notează împrumuturi DIN română în limbile vecine: rut. mošul „bunic”, moša; bg. moš, mošija; mag. mósuly „bătrîn”. Un cuvânt împrumutat de alții e un cuvânt care stătea deja bine pe picioare.
3 litere, 0 părinți
Capitolul 2 · Al doilea orfan
Crăciun: trei martori, trei depoziții
Pentru Crăciun, dicționarele nu se contrazic — se completează în neștiință. Trei martori, trei depoziții, nicio condamnare.
DEX '09
„Probabil lat. creatio, -onis «naștere»”
martorul prudent
MDA2
„ml creationem” · prima atestare: ANON. CAR. · varianta creciun
martorul arhivar
Șăineanu, 1929
„Origină necunoscută”
martorul onest
Fișa DER
Ciorănescu preferă creātiōnem — dar numai „dacă se pleacă de la semnificația de «copil»”: rezultatul „este fonetic normal și logic, din punct de vedere semantic”. De ce „copil”, nu „creație”? Pentru că lectura „creație” ar fi „negarea directă a dogmei creștinești a Întrupării (născut, iar nu făcut)”. Apoi respinge tot restul: (in)carnatiōnem (Lexiconul de la Buda), crastĭnum (Hasdeu), Christi iēiūnium (Schuchardt), Christi- cu element neclar (Meyer), călātiōnem (Papahagi, Pușcariu, Capidan, T. Papahagi; contra: Iorga), slavicul kratŭkŭ („der. ar fi imposibilă”, Berneker), slavicul kračati („simplă consonanță, fără legătură semantică”) și intermediarul slav al lui Rosetti.
Coda populară
DER închide fișa cu verbul crăciuni — „a vărsa sânge, a ucide”, de la tăiatul porcului — și cu vorba: „ți-a venit Crăciunul”, adică „ți-a sosit ceasul de pe urmă”. Sărbătoarea și sorocul, în aceeași vorbă.
8 suspecți respinși pe această pagină
Capitolul 3 · Întrebarea de la 25 decembrie
Data în jurul căreia orbitează amândoi orfanii
Nașterea Domnului e o sărbătoare a Bisericii; misterul de pe această pagină sunt CUVINTELE, niciodată credința. Iar data — 25 decembrie — e singurul lucru din dosar care are acte.
Același document, amândouă însemnările
Calendarul Filocalian, alcătuit în 354: partea civilă îl marchează la 25 decembrie pe „Natalis Invicti”, iar Depositio Martyrum scrie, sub aceeași zi: „VIII kal. ian. natus Christus in Betleem Iudeae”. Aceeași hârtie, două lumi. Lista martirilor e probabil din 336 — dar Enciclopedia Catolică avertizează singură că nu e limpede că ar fi vreo dovadă mai veche decât Filocalus însuși, adică 354.
Soarele din 274
Sărbătoarea Soarelui atinsese apogeul popularității sub Aurelian, în 274 (Mommsen, prin Enciclopedia Catolică). Atât știm sigur — și atât spunem: nicio verigă cauzală de la Aurelian la papă nu încape pe această pagină.
Antiohia, în jurul lui 386
Ioan Gură de Aur apără la Antiohia obiceiul cel nou: o parte a comunității ținea deja ziua de 25 „de cel puțin zece ani”, iar în Apus se ținea „anothen” — de demult. Predica e datată, aproape sigur, în 386: „aproape” face parte din frază.
Iar legătura o spune cel mai bine Enciclopedia însăși: „același instinct care l-a pus pe Natalis Invicti la solstițiul de iarnă va fi fost de ajuns, fără adaptare deliberată sau calcul savant, ca să pună tot acolo și sărbătoarea creștină”. Asta e rezerva paginii: suficiență, nu conspirație.
Notă de subsol: sinteza lui Scriban (1939) punea adoptarea lui 25 decembrie în 354 în Apus și 386 în Răsărit — „după hotărîrea sfîntului Ion Gură-de-Aur”. E sinteza lui Scriban, din 1939; greutatea dovezii rămâne la Enciclopedia Catolică.
Capitolul 4 · Moșul care aduce daruri e tânăr
Orfanii sunt bătrâni. Moșul e tânăr.
Cuvintele sunt vechi și fără părinți. Dar bătrânul care împarte daruri copiilor e o figură nouă — abia de un veac încoace.
Secolul XIX
Jarník-Bârseanu culege versul: „E ziua lui Crăciun, / Lui Moș Crăciun cel bătrîn” (D. 513). Un Moș din popor — nu încă un aducător de daruri.
1926–1931
CADE îl fixează în tipar: „Moș ~, figură de om bătrîn… care simbolizează Crăciunul aducător de daruri pentru copii”. Cel mai vechi rând cu daruri pe care l-am verificat.
DEX '09
Mantia roșie: „cu o mantie lungă roșie, care vine să împartă copiilor… jucării și dulciuri”. De unde vine roșul — nu spunem; n-am verificat.
DLR îi pune alături: „Moș Crăciun, Moș Gerilă = personaje legendare despre care se spune că aduc daruri la copii de Crăciun, respectiv de Anul Nou”. Perechea, atât — istoria politică a lui Moș Gerilă nu încape aici.
Iar MDA2 îi așază în timp: Moș Nicolae și Moș Crăciun sunt „Personaje imaginare de după creștinare”.
Cuvântul de decembrie pe care L-AM descifrat
Calendae → kolenda → colindă: dosarul rezolvat, cu lanț întreg și cu interdicția de la Trullo.
Alt cuvânt cu dosar mai plin decât certificatul
Brânza: trei Et. nec. în DEX și un drum ciobănesc prin toți Carpații.
Motorul piesei
Panou de suspecți
Toate ipotezele pe care DER le-a înregistrat vreodată pentru cele două cuvinte, plus verdictele dicționarelor — fiecare cu citat exact, cu susținător numit și cu ștampilă. Filtrează, caută, numără. Pe această pagină nu se condamnă nimeni.
18 suspecți · 8 respinși
M1 · MOȘ
annōsus
Ciorănescu, DER (preferință)
„Este probabil annōsus «încărcat de ani», cu consoana finală modificată prin analogie cu pl., ca în cossus › coș”
Punctul slab, recunoscut tot de DER: „Schimbul *noș › moș este mai greu de explicat”.
SUSȚINUT
M2 · MOȘ
autohton ≈ alb. mošë
Miklosich, Hasdeu; Philippide, Pascu, P. Papahagi, Iordan, Rosetti
„În general este considerat drept cuvînt autohton (Miklosich…; Hasdeu…), identic cu alb. mošë «vîrstă» (Philippide…; Pascu…; P. Papahagi…; cf. Iordan…; Rosetti…)”
Părerea generală, după DER — dar tot o părere, nu o dovadă.
DESCHIS
M3 · MOȘ
mamă + -oș
P. Papahagi, respins de DER
„După P. Papahagi, Notițe etim., 38, din mamă, cu suf. -oș, ipoteză care nu se susține”
Respins de DER, nu de noi — verdictul îi aparține lui Ciorănescu.
RESPINS
M4 · MOȘ
moașă › moș
DEX '09 (descriptiv, nu etimologic)
„Din moașă (derivat regresiv)”
O trimitere, nu un răspuns: moașă însăși primește doar „Cf. alb. moshë «vârstă»”.
DESCHIS
C1 · CRĂCIUN
creātiōnem = „copil”
Ciorănescu, DER (preferință)
„credem că rezultatul creātiōnem › Crăciun este fonetic normal și logic, din punct de vedere semantic, dacă se pleacă de la semnificația de «copil»”
Condiția „dacă” face parte din verdict — iar sensul „creație” ar fi, zice DER, „negarea directă a dogmei… (născut, iar nu făcut)”.
SUSȚINUT
C2 · CRĂCIUN
(in)carnatiōnem
Lexiconul de la Buda; „mai puțin convingătoare”, DER
„Celelalte etimoane lat. … sînt mai puțin convingătoare: lat. (in)carnatiōnem (Lexiconul de la Buda)…”
Primul de pe lista respingerilor latine ale lui Ciorănescu.
RESPINS
C3 · CRĂCIUN
crastĭnum
Hasdeu 615; „mai puțin convingătoare”, DER
„…lat. crastĭnum (Hasdeu 615)…”
Ipoteza lui Hasdeu nu-l convinge pe Ciorănescu.
RESPINS
C4 · CRĂCIUN
Christi iēiūnium
Schuchardt; „mai puțin convingătoare”, DER
„…lat. Christi iēiūnium (Schuchardt…)…”
Niciun etimon cu Christi- nu scapă de respingerea DER.
RESPINS
C5 · CRĂCIUN
Christi- + ?
Meyer 189 (cf. alb. Kèrsendeljë); „mai puțin convingătoare”, DER
„…lat. Christi- cu un al doilea element neclar, cf. alb. Kèrsendeljë › lat. Christi natalia (Meyer 189)…”
Al doilea element rămâne neclar — și la Meyer, și la DER.
RESPINS
C6 · CRĂCIUN
călātiōnem
P. Papahagi, Pușcariu, Capidan, T. Papahagi; contra: Iorga
„…lat. călātiōnem… (P. Papahagi…; Pușcariu 407; Capidan…; T. Papahagi…; cf. împotrivă Iorga…)”
Patru susținători, un împotrivitor — și verdictul DER: „mai puțin convingătoare”.
RESPINS
C7 · CRĂCIUN
kratŭkŭ
Cihac, Philippide, Domaschke, Weigand, Rosetti, Vasmer; contra: Berneker, DER
„der. ar fi imposibilă în această formă (Berneker 604)”
Șase nume pentru ipoteza slavă — și derivarea „imposibilă”, după Berneker și DER.
RESPINS
C8 · CRĂCIUN
kračati (+ Rosetti)
aceiași slaviști; Rosetti respins separat de DER
„simplă consonanță, fără legătură semantică”
Iar intermediarul slav al lui Rosetti „nu suprimă dificultățile, căci este imposibil de admis… că «la langue de l'église a également employé creatio»”.
RESPINS
D1 · MOȘ
verdict DEX: moș
DEX '09 (toate edițiile)
„Din moașă (derivat regresiv)”
Dosarul se închide cu o trimitere: vezi suspectul M4.
DESCHIS
D2 · MOȘ
atestare MDA2: moș
MDA2: PSALT. HUR 41v/26
„[At: PSALT. HUR 41v/26 … E: moașă drr]”
Cota, atât: fără veac afirmat pe această pagină.
DESCHIS
D3 · CRĂCIUN
verdict DEX: Crăciun
DEX '09
„Probabil lat. creatio, -onis «naștere»”
„Probabil” face parte din verdict — îl cităm cu el, de fiecare dată.
DESCHIS
D4 · CRĂCIUN
atestare MDA2: Crăciun
MDA2: ANON. CAR.; varianta creciun
„[At: ANON. CAR. / V: ~e, creciun … E: ml creationem]”
Cota, atât: datarea atârnă de studiile lui Chivu, necercetate aici.
DESCHIS
D5 · MOȘ
verdict Șăineanu: moș
Șăineanu, ed. VI (1929)
„[Albanez MOŠĂ, bătrân]”
O mărturie din 1929, nu consensul de azi.
DESCHIS
D6 · CRĂCIUN
verdict Șăineanu: Crăciun
Șăineanu, ed. VI (1929)
„[Origină necunoscută]”
Cea mai scurtă și mai onestă depoziție din dosar — din 1929.
DESCHIS
Niciun suspect nu răspunde la aceste filtre.
Contrastul
În Vest, geamuri. La noi, zid.
Cuvintele Apusului sunt transparente — cu o singură excepție, care ne strânge mâna.
Christmas
Cristes Maesse — „slujba lui Cristos”, atestat în 1038; Cristes-messe, 1131.
1038
Kerstmis
Olandezul spune la fel: slujba lui Cristos, fără ocolișuri.
—
Noël · Il natale
Din latinescul Dies Natalis — „ziua Nașterii”. Geam curat.
—
Weihnachtsfest
Germanul: sărbătoarea din ajunul sfânt — „from the preceding sacred vigil”.
—
Yule
„Of disputed origin… unconnected with any word meaning wheel”. Până și engleza are un orfan.
punct comun
Sursa rândului: Enciclopedia Catolică, „Origin of the word” (1908).
Numerele
0
părinți siguri pentru două cuvinte
18
suspecți pe panou · 8 respinși
3
zicale false, demontate mai jos
Mituri
Trei lucruri care nu sunt adevărate
„Moș vine direct din latinescul *moșu.”
Nu există niciun asemenea cuvânt latin. Ipoteza DER e «Este probabil annōsus» — și vine cu pasul greu *noș › moș mărturisit în text.
„Crăciun vine, evident, din Cristos.”
DER respinge pe rând etimoanele latine rivale: (in)carnatiōnem, crastĭnum, Christi iēiūnium, Christi- + element neclar, călātiōnem. Cel mai apropiat latin e creātiōnem cu sensul „copil” — și acela condiționat de „dacă”.
„Românii l-au avut dintotdeauna pe Moșul aducător de daruri.”
Moșul din popor e atestat în secolul XIX (Jarník-Bârseanu), iar aducătorul de daruri pentru copii se fixează în tipar abia cu CADE, 1926–1931.
Surse
N-am ales niciun câștigător — iată fiecare dosar. Fiecare afirmație cu risc trimite la rândul ei din tabelul de mai jos.
| ID | Afirmația | Sursa |
|---|---|---|
| C01 | DEX: moș = „Din moașă (derivat regresiv)” | dexonline.ro |
| C02 | moașă = „Cf. alb. moshë «vârstă»” | dexonline.ro |
| C03–C04 | DER: „Este probabil annōsus”; *noș › moș „mai greu de explicat” | dexonline.ro |
| C05 | DER: autohton, părerea generală (6 nume) | dexonline.ro |
| C06 | DER respinge mamă + -oș: „nu se susține” | dexonline.ro |
| C07–C08 | Șăineanu 1929 + Scriban 1939 despre moș | dexonline.ro |
| C09–C10 | MDA2: PSALT. HUR; împrumuturi DIN română | dexonline.ro |
| C11–C12 | DEX „Probabil creatio”; Șăineanu „Origină necunoscută” | dexonline.ro |
| C13–C14 | DER: creātiōnem = „copil”, cu argumentul dogmatic | dexonline.ro |
| C15 | DER respinge 5 etimoane latine | dexonline.ro |
| C16–C17 | DER respinge slavicul + intermediarul lui Rosetti | dexonline.ro |
| C18–C19 | MDA2: ANON. CAR., creciun; verbul crăciuni | dexonline.ro |
| C20–C21 | Vestul transparent + Yule „of disputed origin” | www.newadvent.org |
| C22–C23 | Filocalian 354: amândouă însemnările + rezerva | www.newadvent.org |
| C24–C26 | Aurelian 274 · Hrisostom ~386 · rezerva CE | www.newadvent.org |
| C27 | Scriban 1939: 354 în Apus, 386 în Răsărit (sinteză) | dexonline.ro |
| C28–C32 | Coda darurilor: vers, CADE, manta, Gerilă, MDA2 | dexonline.ro |
Metodă: modelul fișei-urda din branza-calatoare — verdicte pe dicționar, toate ipotezele DER citate, niciuna aleasă.
Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.