Fagul românesc prin vamă · 2025
Fagul e cel mai răspândit copac din pădurile României: aproape o treime din suprafața lor. Peste graniță pleacă aproape numai tăiat în scânduri: în 2025, metrul cub de cherestea de fag s-a vândut cu 417 €, iar 56% din bani au venit din China. O tonă de scaune cu cadru de lemn a adus 4.881 €, de 9,1 ori cât o tonă de cherestea de fag.
Ce a încasat România, în medie, pe o tonă exportată în 2025, de la lemnul de foc la mobila de birou. Atinge o scândură pentru amănunte.
lungimea: € pe tona exportatămai groasă: exporturi mai mari, în bani€ pe tona importatăimport mai scump decât exportul
€ pe tonă · export 2025
vândut: 109 milioane € · 261.446 m³ · 417 €/m³ · 538 €/t
cumpărat: 9,1 milioane € · 20.004 m³ · 454 €/m³ · 591 €/t
Pleacă mai ales spre: China 56%, Egipt 9%, Liban 8%.
Vine mai ales din: Germania 36%, Ucraina 20%, Slovacia 18%.
Din fiecare 10 m³ de cherestea de fag cumpărați de China în 2025, aproape 3 au venit din România.
Două lucruri se văd dintr-o privire. Jos, la cheresteaua de fag și la plăcile din fibre, semnul portocaliu al importului cade dincolo de capătul scândurii: tona cumpărată costă mai mult decât tona vândută. Sus, la mobilier, semnul cade de regulă sub scândură, înainte de capătul ei: România vinde tona mai scump decât o cumpără. Excepțiile de sus sunt bucătăriile la comandă și canapelele.
De unde vin importurile României pentru obiectul ales, unde pleacă ce produce România și cât valorează tona în fiecare sens. Punctul de plecare e tona de cherestea de fag: 538 €/t la export.
×9,1 față de tona de cherestea de fag (538 €/t)
vândut: 48 de milioane € · 9.886 de tone · 4.881 €/t
cumpărat: 14 milioane € · 3.800 de tone · 3.789 €/t
Pleacă mai ales spre: Statele Unite 12%, Țările de Jos 12%, Germania 10%.
Vine mai ales din: Vietnam 37%, China 20%, Bulgaria 8%.
Povestea cunoscută spune că România vinde lemnul brut ieftin și cumpără mobila scump. La mobila de lemn, datele spun contrariul. În 2025, România a exportat mobilă de lemn și scaune cu cadru de lemn de 1,03 miliarde € și a importat de 0,48 miliarde €. Tona vândută a valorat 3.443 €, tona cumpărată 2.189 €.
Lucrul e adevărat și la majoritatea produselor luate pe rând: mobilierul de dormitor s-a vândut cu 2.885 €/t și s-a cumpărat cu 1.942 €/t, scaunele cu cadru de lemn au adus 4.881 €/t, față de 3.789 €/t la import. Sus, pe ultimele trepte, România vinde de regulă mai scump decât cumpără. Decalajul adevărat e altundeva: jos, unde lemnul pleacă puțin prelucrat, și în câteva produse de finisaj.
Tot capitolul vamal 94, al mobilei și al produselor înrudite, arată un excedent și mai mare (2,76 miliarde € la export, 1,90 miliarde € la import), dar acolo intră și piese de scaune auto, lămpi și saltele. Pagina numără doar mobila de lemn.
Fagul numit ca atare în vamă pleacă aproape tot ca cherestea: 109 milioane € în 2025, la 538 €/t, față de 0,7 milioane € pentru bușteni. 56% din valoare a mers în China, urmată de Egipt și Liban. Văzută din vama Chinei, România e primul ei furnizor de cherestea de fag: 29% din metrii cubi importați în 2025, înaintea Germaniei; în 2015 erau 43%. Cheresteaua de stejar a plecat cu 553 €/m³, față de 417 €/m³ la fag: fagul e specia ieftină chiar și între scânduri.
Plăcile din fibre, MDF și plăci dure, se despart în două. Placa simplă, neprelucrată, pleacă: 90 de milioane € la export, cu 357 €/t, față de 12 milioane € la import. Placa prelucrată sau acoperită vine: România a cumpărat de 119 milioane €, cu 746 €/t, și a vândut de 68 de milioane €, cu 583 €/t. La parchetul laminat pe MDF, diferența e aproape totală: importuri de 40 de milioane €, mai ales din Germania 48%, Polonia 28%, exporturi de 0,1 milioane €.
Bucătăriile la comandă sunt produsul de mobilier la care România cumpără mult mai mult decât vinde: importuri de 33 de milioane € la 2.156 €/t, față de exporturi de 7,0 milioane € la 1.518 €/t. Vin mai ales din Germania 24%, Polonia 23%, Italia 20%. Restul mobilierului de bucătărie, în schimb, sunt o treaptă de sus a exportului: 4.648 €/t.
În 2014, metrul cub de cherestea de fag pleca în medie cu 257 €. În 2025 a ajuns la 417 €, de 1,6 ori mai mult, în euro curenți. În același timp, cantitatea vândută a scăzut de la aproximativ 658 de mii de m³ la 261 de mii de m³. Bușteanul de fag, în schimb, abia apare în comerț: în 2025, exporturile au însumat 0,7 milioane €, față de 109 milioane € pentru cherestea. Fagul aproape nu pleacă rotund; pleacă feliat în scânduri.
Datele sunt din Comext, statistica vamală a Eurostat (baza DS-045409, extrasă în noiembrie 2026), pentru România ca țară raportoare. Pentru fiecare produs au fost luate valoarea în euro și greutatea, pentru export și import, în 2025, ultimul an complet disponibil la 6 noiembrie 2026. Prețul pe tonă e raportul dintre cele două. Pentru bușteni, cherestea și parchet pagina folosește și a doua unitate din clasificarea vamală: metri cubi, respectiv metri pătrați.
Prețurile pe tonă amestecă sortimente și calități în interiorul aceluiași cod vamal, iar la mobilă greutatea include și părți care nu sunt lemn: țesături, spumă, feronerie. De aceea pagina compară treptele ca valori ale aceluiași flux vamal, nu ca valoarea lemnului dintr-un obiect anume. Fag numit ca atare apare în statistică doar la bușteni și cherestea; treptele de mai sus (plăci, parchet, mobilier) grupează toate speciile, pentru că vama nu le desparte. Plăcile din fibre sunt împărțite pe codurile vamale detaliate în plăci simple (neprelucrate mecanic și neacoperite) și plăci prelucrate sau acoperite; parchetul laminat pe MDF e numărat separat. Mobila de lemn înseamnă codurile 9401 61, 9401 69 și 9403 30–60; mobilierul de birou (9403 30) e cea mai scumpă treaptă pe tonă, dar și una dintre cele mai mici ca valoare.
Cota României în importurile de cherestea de fag ale Chinei vine din declarațiile vamale ale Chinei (baza Comtrade a ONU, codul 4407 92, metri cubi). Totalurile pe capitolele 44 și 94 au fost comparate cu datele Institutului Național de Statistică (TEMPO, EXP101E și EXP102D): pentru 2025, exporturile diferă cu sub 0,1%, importurile cu sub 1%.
Ponderea fagului vine din Inventarul Forestier Național (rezultatele publicate în 2016): fagul ocupă 31% din cele 6,9 milioane de hectare de pădure ale României. Toate pădurile de fag ale țării se află în regiunea carpatică a fagului, pe care rețeaua siturilor de patrimoniu mondial dedicate pădurilor de fag (europeanbeechforests.org) o descrie drept cea mai mare întindere de păduri de fag din Europa. Despre prețul lemnului de foc în țară scrie Prețul lemnului de foc, iar despre pădurea din jurul localității cititorului, Pădurea de lângă tine.