Sf. Gheorghe I
3500–1600 î.Hr. · gura: Brațul Sfântu Gheorghe
încheiat
DELTA DUNĂRII · GEOLOGIE 3D
Delta care crește: cel mai tânăr pământ al României
Acum cinci mii de ani aici era un golf al Mării Negre. Fluviul l-a umplut cu aluviuni: lobul Chilia a crescut cu aproape doi kilometri pătrați pe an între 1830 și 1971, apoi aportul de sedimente a scăzut drastic.
Alege brațul
Harta, cartonașele și datele principale urmează brațul ales.
Alege locul
Pentru fiecare loc se actualizează harta, secțiunea și datele principale.
TRIMITETrimite mai departe
LOBIIPatru lobi în cinci mii de ani
Acum cinci mii de ani aici era un golf al Mării Negre. Fluviul l-a umplut cu aluviuni lob cu lob: fiecare braț și-a clădit la gură propriul evantai de pământ, apoi apele au ales altă cale. Schimbă anul și privește țărmul cum înaintează spre răsărit.
1 · Sf. Gheorghe I, 3500–1600 î.Hr.
Primul lob: brațul sudic începe să umple golful. Timp de aproape două milenii, gurile sale înaintează spre larg și zidesc temelia deltei.
2 · Sulina, 1600 î.Hr.–începutul erei noastre
Brațul din mijloc preia apele și clădește lobul Sulina. Urmele lui stau azi sub grindurile din mijlocul deltei.
3 · Sf. Gheorghe II, de la începutul erei noastre
Brațul sudic revine și zidește lobul care ocupă azi sudul deltei, cu Sacalinul crescând pe atunci la gură.
4 · Chilia, din 1600
Brațul nordic, cel mai tânăr și mai harnic: între 1830 și 1971 lobul lui a câștigat aproape doi kilometri pătrați pe an; niciun alt ritm din deltă nu e măsurat mai bine.
Schemă ilustrativă: formele lobilor sunt orientative, desenate după datele și pozițiile din surse, nu ridicări de teren. Creșterea nu se extrapolează după 1971.
BRAȚELETrei brațe, trei vârste
La Pătlăgeanca fluviul se bifurcă: Chilia pleacă la nord, brațul Tulcea la sud, iar acesta din urmă se desparte la rândul lui în Sulina și Sfântu Gheorghe. Fiecare braț are lungimea, debitul și povestea lui.
| Braț | Lungime | Debit |
|---|---|---|
| Brațul ChiliaBrațul nordic, sălbatic: duce trei cincimi din ape și a clădit tânărul lob Chilia. | 104 kmvariantă publicată: 120 km (EN) | 60% · 3.800 m³/s |
| Brațul SulinaBrațul din mijloc, drept și dragat pentru nave maritime, duce mai puțin de o cincime din debit. | 71 kmvariantă publicată: 64 km (EN) | 18% · 1.250 m³/s |
| Brațul Sfântu GheorgheBrațul sudic: o cincime din debit, iar la gură Sacalinul. | 112 kmvariantă publicată: 70 km (EN) | 22% · 1.500 m³/s |
O sută patru kilometri și trei cincimi din ape: brațul nordic, sălbatic și nedragat, care a clădit tânărul lob Chilia. Wikipedia în limba engleză îi dă o sută douăzeci de kilometri.
Șaptezeci și unu de kilometri după Wikipedia în limba română, șaizeci și patru după Wikipedia în limba engleză: brațul din mijloc, drept și dragat pentru nave maritime, scurtat de la nouăzeci și doi de kilometri prin tăieturile din 1868–1902.
O sută doisprezece kilometri și o cincime din debit: brațul sudic, cel mai vechi traseu, cu șase meandre corectate care l-au scurtat de la o sută opt la șaptezeci de kilometri după Wikipedia în limba engleză.
Lungimile diferă între surse fiindcă brațele au fost scurtate prin lucrări. Valorile principale sunt cele naturale, din Wikipedia în limba română; variantele în limba engleză stau în tabel, alături. Debitele absolute sunt medii 1921–1990 din Wikipedia în limba engleză; procentele vin din Wikipedia în limba română.
CRONOLOGIEDe la golf la deltă
Golful s-a format cu mii de ani în urmă; numele brațelor au apărut cu câteva sute de ani în urmă. Între ele: patru lobi clădiți pe rând, două brațe scurtate de mână omenească și o deltă a cărei creștere a încetinit după 1971.
- după 4000 î.Hr.Nivelul mării se stabilizează și Dunărea începe să-și clădească delta în golful de la gură.
- 3500–1600 î.Hr.Lobul Sf. Gheorghe I: brațul sudic umple golful cu aluviuni.
- 1600 î.Hr.–începutul erei noastreLobul Sulina: brațul din mijloc preia apele.
- începutul erei noastre–aziLobul Sf. Gheorghe II: sudul deltei capătă forma actuală.
- din 1600Lobul Chilia: brațul nordic a clădit cel mai tânăr pământ — aproape doi kilometri pătrați pe an între 1830 și 1971.
- 1868–1902Tăieturile scurtează Sulina de la 92 la 64 de kilometri; brațul devine cale navigabilă.
- 1971–aziAportul de sedimente scade drastic după barajele Porțile de Fier; acumularea continuă încet în fața gurilor, iar Sacalinul trece prin eroziune și revine la depunere după 2006.
- 1991Delta intră în patrimoniul mondial UNESCO.
Sulina
1600 î.Hr.–începutul erei noastre · gura: Brațul Sulina
încheiat
Sf. Gheorghe II
de la începutul erei noastre · gura: Brațul Sfântu Gheorghe
fază actuală
Chilia
din 1600 · 1,89 km²/an între 1830 și 1971
fază actuală
Grindul Letea
Vechi cordon marin, azi pădure și dune.
grind
Grindul Caraorman
Pădure veche pe nisipuri marine.
grind
Lagunele Razim–Sinoe
O mie de kilometri pătrați de lagună la sud de deltă.
lagună
Insulele Sacalin
Prelungire de peste 100 m pe an; eroziune 1990–2006, apoi depunere.
barieră litorală
LOCURIDelta, măsurată
Douăsprezece locuri de la Tulcea la mare: bifurcații, sate, grinduri și gurile unde pământul a crescut cel mai repede. Fiecare rând din tabel aprinde un pin pe hartă.
| Loc | Braț sau zonă | Coordonate |
|---|---|---|
| TulceaOrașul de la poarta deltei. | capătul amonte | 28.8016° E, 45.1775° N |
| PătlăgeancaFluviul se bifurcă: Chilia la nord, brațul Tulcea la sud.bifurcație | bifurcația Chilia–Tulcea | 28.7460° E, 45.2292° N |
| Furca Sfântu GheorgheBrațul Tulcea se desparte în Sulina și Sfântu Gheorghe.bifurcație · aproximativ | bifurcația Sulina–Sfântu Gheorghe | 28.9800° E, 45.2100° N |
| Chilia VecheVeche așezare de pe brațul Chilia. | Brațul Chilia | 29.3367° E, 45.3247° N |
| PeripravaPe aici trecea țărmul bizantin.țărm vechi | Brațul Chilia | 29.5472° E, 45.4018° N |
| Golful MusuraGurile Chiliei au înaintat aici cel mai repede.la mare | Brațul Chilia | 29.6600° E, 45.4600° N |
| SulinaBrațul din mijloc iese în mare, drept și dragat.la mare | Brațul Sulina | 29.6550° E, 45.1558° N |
| MurighiolPe aici trecea țărmul pe vremea lui Strabon.țărm vechi | Brațul Sfântu Gheorghe | 29.1277° E, 44.9278° N |
| Sfântu GheorgheSat și braț la gura sudică.la mare | Brațul Sfântu Gheorghe | 29.4485° E, 44.9224° N |
| SacalinEroziune între 1990 și 2006, apoi depunere din nou. | Brațul Sfântu Gheorghe | 29.5407° E, 44.7927° N |
| LeteaGrind și pădure între brațe.grind | grind | 29.5244° E, 45.2841° N |
| CaraormanMarele cordon de dune al deltei mijlocii.grind | grind | 29.3894° E, 45.0790° N |
Coordonate din OpenStreetMap, prin Nominatim; Furca Sfântu Gheorghe e un punct aproximativ, fără nod OSM. Rândurile urmează brațul ales în hartă.
Evantaiul schematic al deltei, cu cele trei brațe, cei patru lobi și țărmurile vechi după Strabon și epoca bizantină. Desen orientativ, fără scară de teren.
METODAMetoda
Tabelul locurilor unește douăsprezece coordonate OpenStreetMap, prin Nominatim (verificate la 1 octombrie 2026); Furca Sfântu Gheorghe e un punct aproximativ, fără nod OSM. Lungimile și debitele brațelor vin din Wikipedia în limba română, cu variantele din Wikipedia în limba engleză alături; ratele de creștere vin din trei studii: Gâștescu 2021 (lobul Chilia, de la 78,7 la 345,5 km² între 1830 și 1971), HAL Chilia lobes (gurile, 5–6 m/an în 800–300 BP, circa 100 m/an până la mijlocul secolului XX) și Giosan 2005 (Sacalin, peste 100 m/an; eroziunea dintre 1990 și 2006 și depunerea revenită după 2006, după Gâștescu). Succesiunea celor patru lobi urmează modelul Panin 1983, reluat de Giosan 2005; anii trecerilor (3500/1600/0/1600) sunt lectura Wikipediei în limba engleză. Pozițiile țărmurilor vechi urmează Wikipedia în limba română (Strabon: Chilia Veche–Murighiol; bizantin: Periprava–Dranov); gura de lângă Periprava apare și în reconstrucția HAL–Vespremeanu-Stroe.
Harta 3D e o schemă cartografică, nu un model de relief: delta e prea plată pentru DEM, așa că evantaiul, brațele și lobii sunt desenați schematic prin pozițiile verificate ale locurilor. Mașina timpului arată ordinea și ritmul formării lobilor, nu măsurători de teren.
LIMITELimite
Lungimi cu variante. Wikipedia în limba română dă 104/71/112 km, cea în limba engleză 120/64/70; sursele nu explică diferența dintre cei 71 de kilometri ai Sulinei și valorile de 92 și 64 de kilometri. Tabelul arată ambele variante.
Schemă, nu ridicare. Evantaiul, brațele și formele lobilor sunt desenate schematic prin pozițiile verificate ale locurilor; formele și întinderile din desen sunt orientative.
Ratele nu se extrapolează. Cei 1,89 km²/an ai lobului Chilia sunt un ritm istoric, 1830–1971; după 1971 aportul de sedimente a scăzut drastic, iar creșterea a încetinit. Gurile Chiliei înaintau cu circa o sută de metri pe an până la mijlocul secolului XX; de atunci ramura nordică se retrage cu până la 50 m pe an; Sacalinul, erodat între 1990 și 2006, depune din nou după 2006.
Un număr respins. Wikipedia în limba română spune și că delta „crește cu circa 40 m²/an" — de zeci de mii de ori sub ritmurile măsurate. De aceea pagina îl arată aici, la limite, și nu-l folosește nicăieri ca ritm de creștere.
SURSESurse
- Creșterea: Gâștescu 2021 (lobul Chilia 78,7 → 345,5 km², 1,89 km²/an, sediment drastic redus după 1971, eroziune 1990–2006 și depunere revenită la Sacalin), HAL Chilia lobes (gurile: 5–6 m/an în 800–300 BP, circa 100 m/an până la mijlocul secolului XX) și Giosan 2005 (Sacalin, peste 100 m/an, apoi eroziune și lipire de țărm la sfârșitul anilor 1970).
- Brațele, lobii, țărmurile: Wikipedia în limba română (104/71/112 km, 60/18/22%, dragarea Sulinei, țărmurile după Strabon și epoca bizantină, 2.540 / 5.050 km²) și Wikipedia în limba engleză (cei patru lobi, 120/64/70 km, debitele 1921–1990, scurtările 92→64 și 108→70) și UNESCO (listarea din 1991).
- Coordonatele: OpenStreetMap, prin Nominatim (douăsprezece coordonate verificate la 1 octombrie 2026).
FAQÎntrebări frecvente
Cum s-a format Delta Dunării?
Dunărea și-a umplut cu aluviuni golful de la gură, lob cu lob, după ce nivelul mării s-a stabilizat acum circa șase mii de ani. Patru lobi s-au succedat: Sf. Gheorghe I, Sulina, Sf. Gheorghe II și Chilia, cel din urmă din 1600 încoace.
Delta crește și azi?
Mai încet și nu peste tot. Între 1830 și 1971 lobul Chilia a câștigat 1,89 km² pe an; după barajele Porțile de Fier aportul de sedimente a scăzut drastic. Gurile Chiliei înaintau cu circa o sută de metri pe an până la mijlocul secolului XX; de atunci ramura nordică se retrage, iar acumularea continuă încet în fața gurilor. Sacalinul, prelungit cu peste o sută de metri pe an, s-a erodat între 1990 și 2006, apoi depunerea a redevenit dominantă.
Câte brațe are delta?
Trei brațe principale: Chilia la nord (104 km, 60% din ape), Sulina la mijloc (71 km, 18%, dragat pentru nave) și Sfântu Gheorghe la sud (112 km, 22%). Lungimile diferă între surse fiindcă două brațe au fost scurtate prin lucrări.
De ce diferă lungimile brațelor între surse?
Sulina a fost scurtată de la 92 la 64 de kilometri prin tăieturile din 1868–1902, iar Sfântu Gheorghe de la 108 la 70 prin corectarea meandrelor. Wikipedia în limba română dă lungimile naturale (104/71/112), cea în limba engleză alte valori (120/64/70, cu debite medii din 1921–1990).
Ce sunt grindurile Letea și Caraorman?
Cordoane vechi de nisip marin, rămase din țărmurile pe care delta le-a depășit între timp. Între ele se întind lacurile, stufărișurile și pădurile crescute pe nisip.
Cât de mare e delta?
Delta românească măsoară 2.540 km²; împreună cu lagunele Razim–Sinoe, circa 5.050 km². Wikipedia în limba engleză dă 4.152 km² (3.446 în România), respectiv 5.165 km² cu tot cu lagune.