Marius Comper
RO EN

Granița din 1918 în datele de azi, comună cu comună

Până în 1918, o frontieră de 1.185 de kilometri despărțea Regatul României de Austro-Ungaria, în mare parte pe creasta Carpaților. Urmele ei pot fi căutate în datele de azi: 29 de indicatori, din recensământul din 2021, alegerile din 2025 și registrul de cadastru, comparați comună cu comună lângă vechea linie. În comparația principală, votul, locuirea, școala și vârsta nu arată nicio treaptă clară la linie. Compoziția diferă treptat, în pantă. Un singur lucru pare să sară acolo unde trecea granița: înregistrarea pământului în cadastru, concentrată în nord, în Bucovina, nu pe toată linia.

3.181
de comune, orașe și municipii au o parte și o distanță față de linia din 1914, în ambele sensuri
379
de comune intră în comparația principală, la cel mult 25 km de linie: 186 pe partea fost habsburgică, 193 pe partea Vechiului Regat
29
de indicatori testați la fel, cu aceeași metodă, cu linii de control mutate și cu corecție pentru teste multiple

Cum se citește: harta arată toate comunele, colorate după un indicator, fără graniță desenată. Sub ea, același indicator este așezat după distanța față de vechea linie: stânga este partea fost habsburgică, dreapta Vechiul Regat. O treaptă la zero înseamnă că linia încă desparte ceva; o pantă continuă înseamnă o diferență care crește spre interiorul celor două jumătăți, nu la graniță.

fost habsburgic ←km față de linia din 1914→ Vechiul Regat

Pariul: imperiile moarte se mai văd în statistici

Hărțile electorale ale Poloniei redesenează și astăzi granițele împărțirilor din secolul al XIX-lea, iar asemănarea a ajuns proverbială. Pentru fostele teritorii habsburgice, un studiu des citat găsește încredere mai mare în instanțe și poliție chiar lângă vechea frontieră, într-un eșantion care include și România.

România are propria linie dispărută. Până în 1918, frontiera dintre Regat și Austro-Ungaria urmărea Carpații de la Bucovina la Orșova. Explicația «așa e dincolo, că a fost imperiu» se aude încă des. Testul este simplu: comunele aflate la câțiva kilometri de o parte și de alta a vechii linii sunt comparate ca și cum doar istoria le-ar despărți; dacă un indicator sare brusc exact la linie, linia mai înseamnă ceva. Ipoteza este verificată pe altitudine, populație și densitate — nu pe toate deosebirile posibile, iar secțiunea de metodă spune ce nu poate dovedi testul.

Linia reconstruită din poligoanele statelor din 1914 măsoară 1.185 km pe teritoriul de azi al României.

Votul nu redesenează imperiul

În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025, comunele de lângă vechea graniță au votat aproape la fel pe ambele părți. La linie, modelul așază partea fost habsburgică la +0,8 puncte procentuale față de partea regățeană, cu un interval de incertitudine larg: datele nu pot deosebi diferența de zero, fără a dovedi că ar fi exact zero. Prezența la vot face la fel: -0,9 puncte. Ponderată cu populația, estimarea devine +14,1 puncte (±5,1; p = 0,005), dar cinci orașe mari o poartă: fără ele coboară la +3,5. Perechile de comune vecine de peste linie, 95 la număr, dau la rândul lor +7,2 puncte. Cele trei citiri întreabă lucruri diferite — cum arată comuna tipică, cum arată populațiile comunelor, cum arată vecinii apropiați — și nu se înlocuiesc una pe alta; specificația principală rămâne comuna tipică.

Un manuscris anterior al lui Roman Levkin (nedatat, cu statut editorial neverificat; aici a fost citit fragmentar — extrasul deschis) găsise, pe alegeri parlamentare din anii 1990 și 2000 și o bandă de 60 km, un plus de circa 3,5 puncte pentru partidele mari de dreapta lângă aceeași linie. Scrutin, decenii și bandă diferite: cele două măsurători nu se pot suprapune, deci niciuna nu arată că un efect ar fi «dispărut». Pe datele prezidențiale din 2025, cu banda de 25 km, treapta nu se măsoară.

La linie, votul pentru Nicușor Dan pornește de la 36,6% pe partea regățeană; diferența estimată între părți este de +0,8 puncte.

Locuirea nu sare la vechea linie

Recensământul din 2021 numără în fiecare comună clădirile, locuințele, camerele și suprafața lor. Lângă vechea graniță, ponderea locuințelor ocupate, camerele per locuință și metri pătrați de locuit per locuitor trec linia fără treaptă, în ambele sensuri și la toate benzile încercate.

La fel se comportă structura de vârstă și mișcarea populației: ponderea copiilor și a vârstnicilor, scăderea sau creșterea față de 2011 și față de 2002 nu arată trepte clare la linie în această comparație. O explicație posibilă este secolul petrecut în același stat, cu aceleași școli și norme; o singură fotografie în timp, cum este aceasta, nu poate dovedi cum s-a ajuns la asemănare.

Recensământul nu publică pe comune nici școlarizarea, nici instalațiile locuințelor (apă, canalizare, baie): acele tabele se opresc la județ. Lista completă a căutărilor este în secțiunea de metodă.

Nici notele de la Evaluarea Națională

Pentru școală, recensământul nu ajută la nivel de comună, dar Ministerul Educației publică rezultatele fiecărui candidat, cu școala de proveniență. Adunate pe comune, mediile de la Evaluarea Națională din 2026 (examenul de la sfârșitul clasei a VIII-a, notat de la 1 la 10, cu 5 prag de trecere) nu arată o treaptă la vechea graniță: diferența estimată la linie este de -0,01 puncte de medie, cu un interval de incertitudine considerabil mai larg decât estimarea însăși — absența semnificației nu demonstrează egalitatea.

Măsurătoarea are o limită declarată: notele sunt puse pe comuna școlii, nu pe comuna în care locuiește copilul, iar elevii navetiști mută o parte din rezultate spre orașe. Câtă navetă traversează vechea linie nu a fost măsurat aici.

143.251 de candidați cu medie, în 3.110 de comune; testul folosește cele 2.445 de comune cu cel puțin zece candidați notați (139.284 de candidați).

Compoziția diferă în pantă, nu în treaptă

Aici harta chiar se desparte în două, dar nu la linie. Ponderea maghiarilor declarați și a limbii materne maghiare crește treptat de la creastă spre bazinele din interior și ajunge aproape de nivelul celeilalte părți chiar lângă vechea graniță. La 25 km, treapta potrivită la linie este de -3,8 puncte și neclară statistic; lărgind fereastra la 40 km, aceeași treaptă devine +8,2 puncte. Estimarea depinde deci de lățimea ferestrei — semn că geografia din spatele crestei nu urmează o dreaptă, iar citirea «în pantă» se sprijină pe profilul din grafic, nu pe un singur coeficient.

Același desen îl fac ponderile romano-catolicilor și ortodocșilor declarați și, mai slab, votul din 2025. Diferențele dintre cele două jumătăți ale țării există; forma lor lângă fosta frontieră este însă o înclinație continuă. Distincția contează: o treaptă la linie ar fi compatibilă cu o urmă a vechilor administrații (fără a o identifica singură), pe când o pantă arată geografia așezărilor, care se schimbă treptat în ambele direcții.

treaptă
mai degrabă pantă

Compoziția etnică și religioasă este prezentată numai ca distribuție pe comune. Nicio frază a paginii nu caracterizează un grup.

Obiecția muntelui: cât din linie poate fi testat cinstit

O frontieră pe creastă este un martor prost: «chiar peste graniță» înseamnă adesea «peste munte», adică alt climat, alte drumuri, altă distanță față de oraș. 75% din lungimea liniei trece pe la 700 m sau mai sus. Doar 147 dintre cele 379 de comune din banda de test stau lângă porțiuni joase: dealurile Bucovinei, trecătorile și valea Cernei.

De aceea fiecare rezultat de mai jos este recalculat și numai pentru aceste porțiuni joase. Un salt care apare pe toată linia, dar dispare unde muntele nu mai desparte nimic, ar fi suspect; un salt care rămâne acolo merită crezut mai mult.

Altitudinea liniei este eșantionată din modelul de teren Copernicus GLO-30, din kilometru în kilometru; mediana ei este de peste 1.100 m.

Excepția: hârtia pământului

Registrul național de cadastru arată altă poveste — dar una mai puțin simplă decât pare la prima măsurare. În modelul de bază, chiar la vechea linie, comunele fost habsburgice au cu 80 mai multe imobile-teren înregistrate pe kilometru pătrat decât nivelul modelat pe partea regățeană a liniei (66; nivelul este valoarea dreptei exact la linie, nu media tuturor comunelor regățene), cu +0,76 mai multe per locuință și cu 10,7 puncte procentuale mai multă suprafață înregistrată. Apartamentele nu intră în această numărătoare: fișierul ANCPI le raportează separat, iar indicatorii numără imobilele-teren înregistrate.

Trei probe ulterioare mută concluzia. Întâi, comunele vecine seamănă între ele (autocorelație spațială a reziduurilor, Moran I = 0,50); cu erori standard spațiale de tip Conley la 50 km, treapta combinată pe toată linia coboară la p = 0,056, iar după corecția pentru cei 29 de indicatori, q = 0,33 — sugestiv, nu dovedit; intervalul bootstrap pe blocuri geografice de 50 km, [-21, +159], acoperă și zero. A doua probă: treapta nu este răspândită uniform — fără județul Suceava scade la +12 pe kilometru pătrat; pe porțiunea Bucovinei (40 km) este însă de +155 și rezistă tratamentului spațial (p = 0,0001). A treia: semnalul locuiește în intravilan — imobilele înregistrate din perimetrul localităților, raportate la locuințe, sar cu +1,11 (p spațial = 0,009) — pe când densitatea extravilană nu sare (+4,4). Densitatea înregistrărilor nu este o rată de acoperire: ea poate reflecta și parcele mai mărunte.

Seria ANCPI 2016–2024 schimbă și cronologia: treapta per kilometru pătrat era de +41 în decembrie 2016, s-a dublat până în 2020 (+78) și s-a oprit acolo; pe porțiunea Bucovinei a crescut de la +63 la +155. Nivelurile au crescut pe ambele părți, mai repede dincolo. O diferență care se adâncește în anii înregistrării sistematice nu poate fi povestită doar ca supraviețuire pasivă a cărții funciare: moștenirea juridică (carte funciară pe parcele dincolo, registre pe persoane în Regat; unificare legislativă în 1938, aplicată în Transilvania în 1947, cadru național în 1996) rămâne o ipoteză documentată, dar viteza programului recent și structura parcelelor fac parte din poveste. Testul măsoară treapta și evoluția ei; cât din ea vine din 1918 și cât din 2016–2024 nu poate fi separat cu aceste date.

Graficul de sub capitol arată aceeași treaptă recalculată pentru fiecare sfârșit de an, 2016–2024, cu intervalul ei; 2021 lipsește din arhiva ANCPI. Suprafața raportată poate depăși 100% din comună în fișierul-sursă; 12 valori peste 150% sunt plafonate la 150%.

Treapta cadastrală în timp: saltul la linie, pe fiecare sfârșit de anPunctele sunt aceeași estimare de mai sus, recalculată pe fișierul ANCPI din fiecare an (imobile-teren înregistrate/km², bandă 25 km; seria a doua, porțiunea Bucovinei la 40 km). Barele verticale sunt intervalul clasic de 95%; după 2020, ambele serii se opresc.

Proba din interiorul unui singur județ

Cea mai simplă explicație concurentă ar fi administrativă: programele recente de înregistrare sistematică merg pe județe și pe loturi, iar vechea linie urmează adesea hotare județene de azi. În nord însă, frontiera Bucovinei austriece cu Moldova trece prin mijlocul județului Suceava de astăzi, peste dealuri joase.

Numai în acest județ, pe o bandă de 40 km (lățimea lui cere una mai mare decât cea principală), comunele fost austriece au cu 135 mai multe imobile înregistrate pe kilometru pătrat la linie decât cele fost moldovenești. Un program diferențiat pe județe nu poate explica singur o treaptă din interiorul aceluiași județ; loturile pe comune, fragmentarea parcelelor și restituirile pot însă diferi și rămân discutate în secțiunea de metodă.

În județul Suceava intră în test 111 comune, pe ambele părți ale fostei linii a Bucovinei.

Proba contrarie: liniile care nu au existat

Același test a fost repetat pe cinci linii imaginare: frontiera mutată cu 30 și 60 km spre est și spre vest și cu 40 km spre sud. Pe fiecare linie de control, între doi și cinci indicatori din 29 trec pragul brut de 5% — mai mulți decât ar lăsa întâmplarea pură, pentru că și liniile mutate traversează aceeași geografie structurată. Pentru cadastru, liniile mutate dau în general salturi mai mici sau cu semn schimbat, cu o excepție serioasă: la suprafața înregistrată, linia mutată cu 60 km spre vest produce -13,0 puncte, mai mult în valoare absolută decât linia adevărată (+10,7). La imobile pe kilometru pătrat însă, linia adevărată (+80) rămâne peste toate cele cinci linii mutate (-47 … +20).

După corecția Benjamini–Hochberg pentru cele 29 de teste făcute deodată, un singur indicator rămâne sub pragul de 10%: imobilele înregistrate per kilometru pătrat. Celelalte două măsuri cadastrale au q = 0,213, deci nu trec corecția, deși au același semn în specificațiile principale — nu în toate (ponderarea cu populația și segmentul estic, mai sus). Formularea corectă este exact atât cât susțin aceste probe: o treaptă măsurată la linie pentru densitatea înregistrărilor, sprijinită mai slab de celelalte două măsuri, cu un mecanism documentat și cu alternativele ei scrise alături.

Estimările complete, cu erori standard și valori ajustate, sunt în tabelul de rezultate de mai jos; nimic nu este selectat doar pentru că «a ieșit».

Ce rămâne din linie

După un secol în același stat, comunele de lângă fosta frontieră nu arată trepte clare, în comparația principală, în aproape nimic din ce se poate număra pe ele: vot, locuire, structură de vârstă, note la examenul național. Asta nu dovedește că diferențele ar fi exact zero — intervalele lasă loc pentru câteva puncte procentuale în ambele sensuri. Diferențele mari dintre cele două jumătăți ale țării există, dar lângă creastă ele se sting treptat, ca o pantă.

Rămâne o singură zonă în care linia încă se măsoară, și aceea cu rezerve: înregistrările cadastrale intravilane, spre porțiunea nordică a fostei frontiere. Pe toată linia luată împreună, treapta cadastrală este sugestivă, dar nu mai trece pragurile stricte după tratarea asemănării dintre comunele vecine; pe porțiunea Bucovinei trece. Mai mult, diferența s-a adâncit între 2016 și 2020, în anii înregistrării sistematice. Granița nu se mai vede pe hartă. În hârtia pământului, o porțiune a ei se mai măsoară — și cel puțin o parte din urmă pare scrisă recent.

Comuna cititorului

Alege un indicator, apoi o comună: din căutare sau direct din hartă, cu un clic pe ea. Panoul arată de care parte a liniei din 1914 se afla, la ce distanță, și cum stă față de cele mai apropiate comune de peste vechea graniță, la indicatorul ales. Pentru București, câteva câmpuri lipsesc din fișierele pe comune și apar goale.

Linia roșie întreruptă este frontiera din 1914.

Toate rezultatele, fără selecție

Fiecare rând este același test: comunele la cel mult 25 km de linie, o dreaptă potrivită pe fiecare parte, iar saltul este diferența dintre cele două drepte exact la linie. Coloana q arată pragul după corecția Benjamini–Hochberg pentru toate testele făcute deodată.

IndicatorSalt la linieInterval 95%p (clasic)p (spațial, 50 km)q (corectat)ComuneCitire
Prezența la vot, turul II prezidențial 2025-0,9%-6,5% … +4,7%0,7440,7460,860379nicio treaptă clară
Votul pentru Nicușor Dan, din voturile celor doi candidați (2025)+0,8%-5,1% … +6,8%0,7850,7980,860379mai degrabă pantă
Locuințe ocupate, pondere (2021)+1,1%-3,6% … +5,7%0,6500,6340,857379nicio treaptă clară
Camere per locuință (2021)-0,07-0,28 … +0,150,5370,6140,779379nicio treaptă clară
Suprafața camerelor de locuit per locuitor, m² (2021)-2,2-7,3 … +2,90,3950,3600,697379nicio treaptă clară
Locuitori de 65 de ani și peste, pondere (2021)-1,1%-3,3% … +1,1%0,3320,2830,687379mai degrabă pantă
Copii de 0–14 ani, pondere (2021)+1,3%-0,7% … +3,3%0,1960,1980,516379mai degrabă pantă
Populația în 2021 față de 2011-3,2%-10,8% … +4,4%0,4090,4780,697379nicio treaptă clară
Populația în 2021 față de 2002+1,5%-9,9% … +12,8%0,8010,8420,860379mai degrabă pantă
Suprafața înregistrată în cadastru raportată la suprafața comunei (2024)+10,7%-0,1% … +21,6%0,0520,0920,213379semn slab, neconcludent

Rândurile familiei cadastrale sunt marcate. Coloana p spațial folosește erori standard de tip Conley la 50 km, care țin cont de asemănarea comunelor vecine; cu această inferență, după corecția pentru toți cei 29 de indicatori, niciun rând nu rămâne sub pragul de 10%, inclusiv densitatea cadastrală combinată (q spațial = 0,33). Probele care o susțin totuși — porțiunea Bucovinei, imobilele intravilane per locuință, perechile de vecini — sunt descrise în capitolul cadastrului și în fișierul descărcabil. Ponderarea cu populația schimbă unele citiri: votul devine +14,1 puncte, purtat de orașele mari. Suprafața cadastrală raportată poate depăși 100% din suprafața comunei în sursă; 12 valori peste 150% sunt plafonate la 150%.

Descarcă datele pe comune (CSV) · Descarcă estimările complete (JSON)

Metoda, pe scurt și cu limitele ei

Linia

Frontiera este conturul comun al poligoanelor OpenHistoricalMap pentru Austro-Ungaria (1908–1918) și Regatul României (1913–1918), date publice sub licență CC0. Fiecare comună primește partea după punctul localității ei de reședință și distanța cu semn până la linie. Atribuirea a fost confruntată cu clasificarea pe unități istorice din Atlasul istoriei României: patru comune de lângă linia Bucovinei primesc părți diferite prin cele două metode, iar 38 de comune au teritoriul călcat de linie; rezultatele rezistă și fără ele.

Comparația

Pentru fiecare indicator, o regresie liniară locală pe comunele din banda de 25 km: câte o pantă pe fiecare parte și o treaptă permisă exact la linie. Erorile standard clasice sunt robuste (HC1). Fiindcă comunele vecine seamănă între ele (reziduurile sunt autocorelate spațial; Moran I până la 0,50), incertitudinea a fost recalculată cu erori spațiale de tip Conley la 10/25/50/100 km și cu bootstrap pe blocuri geografice de 50 km (999 de reeșantionări, sămânță fixă), în spiritul sintezei metodologice recente a lui Cameron și Miller (NBER, lucrarea nr. 35801, «Inference for Regression with Clustered or Spatially Correlated Data II»). Tabelul arată ambele citiri; capitolul cadastrului le folosește pe cele spațiale. Fiecare comună contează o dată în specificația principală; ponderarea cu populația schimbă unele rezultate și toate variantele sunt în fișierul descărcabil. O discontinuitate la o graniță de creastă nu poate singură dovedi un efect al vechii administrații: arată doar dacă și unde sar numerele de azi. Bucureștiul intră ca un singur rând (municipiul, cu coordonate medii ale sectoarelor); câteva câmpuri ale lui lipsesc din fișierele pe comune, iar la ~111 km de linie nu intră în nicio bandă de test.

Probe contra

Cinci linii mutate (30 și 60 km est/vest, 40 km sud) primesc același test cap-coadă; benzile de 15 și 40 km, porțiunile joase ale liniei, județul Suceava singur, excluderea comunelor călcate de linie și controlul densității sunt variantele de robustețe. Corecția Benjamini–Hochberg tratează toate testele ca o familie, pentru că dintre 29 de indicatori câțiva ar «ieși» și din întâmplare.

Ce nu există pe comune

Recensământul din 2021 nu publică pe comune nivelul de școlarizare, instalațiile locuințelor (apă curentă, canalizare, baie, WC în casă), perioada de construire a clădirilor și persoanele plecate temporar: acele tabele se opresc la județ (căutare documentată în inventarul de date al proiectului). Lungimea rețelelor de apă pe localități există în baza TEMPO a INS, dar extragerea prin interfața ei publică a expirat fără răspuns la data accesării; indicatorul lipsește, deci, cu motivul scris. Listele ANCPI cu stadiul înregistrării sistematice erau inaccesibile (site în refacere, fișiere 404); indicatorul de cadastru folosit este stocul înregistrat la ianuarie 2024, nu stadiul programului.

Limitele cadastrului

Stocul înregistrat amestecă înregistrări sporadice vechi, cărți funciare moștenite și înregistrarea sistematică recentă. O comună poate avea multe imobile înregistrate și pentru că parcelele sunt mărunte: suprafața medie a parcelei înregistrate nu sare însă clar la linie. Indicatorii numără imobilele-teren (câmpul NUMAR_IMOBILE_TEREN din sursă); apartamentele, raportate separat în același fișier, nu sunt incluse. Descompunerea pe intravilan/extravilan arată semnalele în intravilan și nimic clar în extravilan. Seria 2016–2024 folosește instantanee de sfârșit de an cu aceleași coloane și aceleași coduri SIRUTA (decembrie, cu noiembrie 2018 și septembrie 2020; 2021 lipsește din arhivă); numitorul «locuințe» rămâne cel din recensământul 2021 pentru toată seria. În fișierul-sursă, suprafața înregistrată depășește 150% din suprafața comunei în 12 de cazuri (suprapuneri în registru, nerezolvate aici); indicatorul le plafonează la 150%, deci nu este o cotă de acoperire curată. Explicația prin cartea funciară este plauzibilă și documentată istoric, nu dovedită cauzal de acest test.

Revizuirea din 13 octombrie 2026

După publicare, concluzia cadastrală a fost supusă unei runde de falsificare: diagnosticarea autocorelației spațiale, erori Conley și bootstrap pe blocuri geografice pentru toți cei 29 de indicatori; efecte fixe pe segmente și excluderi pe regiuni; descompunerea ANCPI pe intravilan/extravilan și verificarea definițiilor câmpurilor; seria 2016–2024 a aceluiași fișier; diagnosticarea estimării electorale ponderate. Concluzia inițială — o singură treaptă clară pe toată linia — a fost retrasă în forma ei tare; ce a rămas în picioare și ce nu este scris în capitolele respective.

Alegeri și școală

Voturile sunt exportul oficial pe secții al AEP/STS pentru turul al doilea din 18 mai 2025, adunate pe comune după codul SIRUTA; totalurile refac exact rezultatul final al BEC împreună cu fișierul poștal, care nu intră în comune. Notele sunt candidații la Evaluarea Națională 2026 cu medie, puși pe comuna școlii prin registrul școlar 2025–2026; comunele cu mai puțin de zece candidați notați nu au medie în test.

Întrebări pe care le pune harta

Se mai vede granița din 1918 pe harta României de azi?

În datele pe comune, aproape deloc ca treaptă clară la linie: în comparația principală pe 25 km, votul din 2025, locuirea, notele școlare, vârsta și populația nu arată salturi care să se deosebească de zero (intervalele lor lasă totuși loc pentru câteva puncte). Compoziția etnică și religioasă diferă între cele două jumătăți, dar lângă fosta frontieră diferența se stinge treptat. Cadastrul este zona cu semnalul cel mai persistent, dar cu rezerve explicite: pe toată linia, densitatea înregistrărilor este sugestivă fără a trece pragurile stricte după tratarea spațială; pe porțiunea Bucovinei și la imobilele intravilane per locuință, treapta rezistă și acestor teste.

De ce ar fi cadastrul diferit pe cele două părți?

Pentru că sistemele de publicitate imobiliară au fost diferite și au conviețuit mult după 1918: carte funciară cu planuri de parcelă în fostele teritorii austriece și ungurești, registre de transcripțiuni pe persoane în Vechiul Regat. Unificarea legislativă a venit treptat (1938, aplicată în Transilvania în 1947; cadru național în 1996), iar înscrierile vechi au rămas valabile până la înlocuire. Testul măsoară treapta de azi; legătura cauzală cu vechile registre este explicația susținută de istoria juridică, nu o dovadă a testului însuși.

De ce nu iese ca în Polonia, unde harta votului redesenează imperiile?

Studiul polonez însuși avertizează că harta crudă amestecă urbanizarea și apropierea de vest cu moștenirea imperială, iar testele lui la linie dau rezultate selective. În România, linia din 1914 trece pe creastă, prin comune de munte de pe ambele părți, iar diferențele de compoziție care alimentează votul cresc spre interiorul Transilvaniei, departe de linie. Manuscrisul lui Roman Levkin găsise o treaptă electorală pe alegerile parlamentare din anii 1990–2000, cu o bandă de 60 km; testul de aici, pe prezidențialele din 2025 și 25 km, nu o regăsește — scrutine și ferestre diferite, nu o dispariție dovedită.

Cum au fost alese comunele comparate?

Toate comunele al căror punct de reședință este la cel mult 25 km de linia reconstruită: 379 la număr, 186 pe o parte și 193 pe cealaltă. Comparația potrivește câte o pantă pe fiecare parte și măsoară doar treapta de la zero kilometri, ca diferențele care cresc cu depărtarea să nu fie numărate drept efect al graniței.

Comuna mea e departe de linie. Ce învăț despre ea?

Că face parte din panta mare a țării, nu din testul de lângă linie: panoul o așază pe indicatorul ales și o compară cu cele mai apropiate comune de peste vechea graniță, dar spune explicit că este în afara benzii de 25 km în care treapta a fost măsurată.

Surse și date de descărcat