Istorie IX

Capitolul 7 · Evul Mediu de zi cu ziLecția 7.6TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău

Biserica în Evul Mediu

1054: cum s-au despărțit cele două Biserici

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
1054 · Evul Mediu

Ce s-a rupt în 1054 și de ce despărțirea a ținut atât de mult?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 7

În același timp, în altă parte
  • China. În 1054, astronomii chinezi au notat pe cer o „stea-oaspete” care s-a văzut aproape o lună și ziua: explozia unei stele, din care a rămas Nebuloasa Crabului. sursa
  • China. În 1069, Wang Anshi a ajuns prim-ministru al împăratului din dinastia Song și a început reforme în agricultură, în administrație și în armată. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

La 16 iulie 1054, trimișii papei au lăsat pe altarul Sfintei Sofia, la Constantinopol, un act de excomunicare. Pe cine excomunica actul?

Vezi răspunsul

Pe patriarh și pe câțiva apropiați ai lui. Patriarhul a răspuns la fel: i-a excomunicat pe trimiși, nu Biserica Romei. Declarația comună din 1965, prin care papa Paul al VI-lea și patriarhul Atenagora au ridicat aceste sentințe, vorbește despre excomunicarea „patriarhului Mihail Cerularie și a altor două persoane”. Cu împăratul, trimișii au rămas în relații bune până la plecare.

La 16 iulie 1054, trei trimiși ai papei au intrat în Sfânta Sofia, cea mai mare biserică din Constantinopol, și au lăsat pe altar un act de excomunicare împotriva patriarhului Mihail Cerularie. Papa care îi trimisese, Leon al IX-lea, murise la Roma cu trei luni înainte. Patriarhul, cu sinodul său, i-a excomunicat la rândul lui pe trimiși.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

O singură Biserică, în două limbiCe s-a întâmplat

Până în secolul al XI-lea, Biserica Romei și Biserica de la Constantinopol se socoteau o singură Biserică. Alte Biserici din Răsărit, între ele cea armeană, cea coptă din Egipt și cea siriacă, se despărțiseră de ele încă din secolele V–VI, după sinodul de la Calcedon (451). Cinci scaune episcopale aveau cel mai mare prestigiu: Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim. În Apus, limba slujbei și a cărților era latina, iar cel mai înalt episcop era cel al Romei, papa. În Răsărit, limba era greaca, iar patriarhul de la Constantinopol slujea în capitala Imperiului Bizantin, lângă împărat. Privire de ansamblu a istoricilor; cele cinci scaune și ordinea lor sunt numite în documentul comun de la Ravenna (2007)

În Apus, Biserica ajungea în fiecare sat. Papa stătea în fruntea episcopilor, episcopii în fruntea preoților, iar țăranii dădeau Bisericii dijma, a zecea parte din recoltă. Călugării trăiau în mănăstiri, după regula Sfântului Benedict; mănăstirea Cluny, din Burgundia, a ajuns din 910 în fruntea unei întregi familii de mănăstiri. Pe lângă mănăstiri și catedrale se țineau școli și se copiau cărți.

Trei pricini de ceartăDe ce

Prima privea conducerea. Amândouă părțile recunoșteau că episcopul Romei are primul loc între patriarhi. Biserica Romei susținea că papa, urmaș al apostolului Petru, are autoritate asupra întregii Biserici și poate hotărî în chestiuni de credință. Biserica din Răsărit socotea că asemenea hotărâri se iau numai împreună, în sinoade ecumenice, adunări ale episcopilor din toată lumea creștină. Aceasta este cearta primatului papal. Așa rezumă deosebirea teologii catolici și ortodocși în documentul lor comun de la Ravenna (2007), paragraful 41.

A doua privea Crezul, textul în care creștinii își rostesc credința. Crezul hotărât de sinodul din 381 spune că Duhul Sfânt purcede „de la Tatăl”. În Apus s-a adăugat cu timpul „și de la Fiul”, în latină Filioque; la Roma, Crezul cu acest adaos s-a cântat prima dată la o liturghie a papei în 1014. Teologia catolică vede în adaos o lămurire a credinței, pe care papa avea dreptul s-o facă. Teologia ortodoxă consideră că un crez hotărât de un sinod ecumenic poate fi schimbat numai de un sinod ecumenic. Istoria adaosului și cele două poziții, după declarația comună a teologilor ortodocși și catolici din America de Nord (2003).

A treia privea slujba și viața preoților. Apusenii se împărtășeau cu pâine nedospită (azimă), răsăritenii cu pâine dospită. În Apus, preoților li se cerea să nu se căsătorească; în Răsărit, preoții de parohie puteau fi căsătoriți. În 1053, arhiepiscopul Leon de Ohrida, apropiat al patriarhului, a osândit într-o scrisoare azima latinilor și postul lor de sâmbătă. Peste toate stătea rivalitatea dintre Roma și Constantinopol, fiecare cu limba ei și tot mai puțin în stare s-o înțeleagă pe a celeilalte.

Pentru curioși

Cât de greu se înțelegeau se vede dintr-o întâmplare din aceiași ani: când papa Leon al IX-lea i-a scris în latină patriarhului Petru al III-lea al Antiohiei, acesta a trebuit să trimită scrisoarea la Constantinopol ca să afle ce scrie în ea.

Tabel cu pozițiile celor două părți pe la 1054, în aceleași cuvinte pentru amândouă. În chestiuni de credință: după Biserica Romei, hotărăște papa; după Biserica din Răsărit, hotărăște sinodul ecumenic. Crezul: cu adaosul Filioque; fără adaosul Filioque. Împărtășania: cu azimă; cu pâine dospită. Preoții de parohie: necăsătoriți; pot fi căsătoriți. Limba slujbei: latina; greaca. Tabel cu pozițiile celor două părți pe la 1054, în aceleași cuvinte pentru amândouă. În chestiuni de credință: după Biserica Romei, hotărăște papa; după Biserica din Răsărit, hotărăște sinodul ecumenic. Crezul: cu adaosul Filioque; fără adaosul Filioque. Împărtășania: cu azimă; cu pâine dospită. Preoții de parohie: necăsătoriți; pot fi căsătoriți. Limba slujbei: latina; greaca. Biserica Romei Biserica din Răsărit În chestiuni de credință hotărăște papa hotărăște sinodul ecumenic Crezul cu adaosul Filioque fără adaosul Filioque Împărtășania cu azimă cu pâine dospită Preoții de parohie necăsătoriți pot fi căsătoriți Limba slujbei latina greaca
Figura 1Pozițiile celor două părți, pe la 1054, spuse în aceleași cuvinte. Rândurile urmează cele trei pricini de ceartă: conducerea, Crezul, slujba și viața preoților.

Vara anului 1054Ce s-a întâmplat

În 1054, papa Leon al IX-lea a trimis la Constantinopol trei soli, în frunte cu cardinalul Humbert de Silva Candida. Împăratul i-a primit cu cinste, dar patriarhul Mihail Cerularie a refuzat să stea de vorbă cu ei. La 16 iulie 1054, solii au pus pe altarul Sfintei Sofia un act de excomunicare, adică de scoatere din comunitatea Bisericii, împotriva patriarhului și a apropiaților lui. Printre învinuiri era și aceea că grecii ar fi scos Filioque din Crez. Peste două zile, solii au plecat spre Roma. Patriarhul, cu sinodul său, i-a excomunicat pe soli. Actul solilor (în latină) și hotărârea sinodului (în greacă), din iulie 1054; tipărite împreună de Cornelius Will, la Leipzig, în 1861

Papa Leon murise la 19 aprilie 1054, iar urmașul lui încă nu fusese ales. Actul solilor numea câteva persoane, iar cel al patriarhului numai pe soli. Niciuna dintre cele două Biserici nu a excomunicat-o pe cealaltă în întregul ei. Concluzie a teologilor din amândouă Bisericile (declarația comună din 2003), pe temeiul actelor din 1054.

De ce 1054 este o dată aleasă mai târziuDe unde știm

Schimbul de excomunicări din 1054 nu a despărțit singur cele două Biserici, dar a adâncit înstrăinarea dintre ele. Lovitura cea mai grea a venit în 1204, când o armată de cruciați din Apus a cucerit și a jefuit Constantinopolul, iar în oraș au fost așezați episcopi latini. Istoricii au ales anul 1054 ca dată a Marii Schisme fiindcă atunci s-au rostit excomunicările; „schismă” înseamnă, în greacă, ruptură. Data a fost aleasă de istorici; că schimbul din 1054 nu a despărțit singur Bisericile o spun teologii lor în declarația din 2003

Cele două Biserici au rămas despărțite: Biserica Romano-Catolică, condusă de papă, și Biserica Ortodoxă, alcătuită din Biserici autocefale, adică de sine stătătoare, conduse fiecare de sinodul ei. Patriarhul de la Constantinopol are între conducătorii lor întâietatea de cinste: este cel dintâi între egali. La 7 decembrie 1965, papa Paul al VI-lea și patriarhul Atenagora au declarat, în aceeași zi la Roma și la Istanbul, că regretă excomunicările din 1054 și că le scot „din amintirea și din mijlocul Bisericii”. Despărțirea nu a încetat prin aceasta; din 1965, cele două Biserici poartă un dialog. Declarația comună din 7 decembrie 1965, citită în aceeași zi la Roma și la Istanbul; text publicat de Sfântul Scaun

Pentru curioși

O împăcare s-a încercat și în Evul Mediu. La Conciliul de la Florența, în 1439, trimișii Răsăritului au primit unirea cu Roma și adaosul Filioque, socotit acolo „îngăduit și întemeiat”. Bisericile din Răsărit nu au primit însă hotărârea, iar unirea nu a ținut.

Axă a timpului de la anul 1000 la 1965, la scară. În afara scării, mai sus: 381, Crezul hotărât de sinod. Pe axă: 1014, Crezul cu Filioque se cântă la Roma; 1054, excomunicările; 1204, jefuirea Constantinopolului; 1439, Conciliul de la Florența; 1965, excomunicările sunt ridicate. Între 1054 și 1965 sunt 911 ani. Axă a timpului de la anul 1000 la 1965, la scară. În afara scării, mai sus: 381, Crezul hotărât de sinod. Pe axă: 1014, Crezul cu Filioque se cântă la Roma; 1054, excomunicările; 1204, jefuirea Constantinopolului; 1439, Conciliul de la Florența; 1965, excomunicările sunt ridicate. Între 1054 și 1965 sunt 911 ani. 381: Crezul hotărât de sinod în afara scării 1000 1014 Filioque, cântat la Roma 1054 excomunicările 1204 jefuirea Constantinopolului 1439 Conciliul de la Florența 1965 excomunicările, ridicate 911 ani
Figura 21054 este o dată aleasă mai târziu: despărțirea a ținut secole. De la excomunicări până la ridicarea lor au trecut 911 ani. Axa este la scară de la anul 1000; Crezul din 381 stă în afara ei.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Declarația comună catolică-ortodoxă

Ce fel de sursă
text
Cine
Papa Paul al VI-lea și patriarhul ecumenic Atenagora I, cu sinodul său
Când a fost făcută
7 decembrie 1965; citită în aceeași zi la Roma, la Conciliul Vatican II, și la Istanbul
Despre ce moment vorbește
excomunicările rostite la Constantinopol în iulie 1054
Câți ani le despart
911 ani
Unde se află azi
Publicată de Sfântul Scaun, între cuvântările papei Paul al VI-lea din anul 1965
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză publicată de Sfântul Scaun (Joint Catholic-Orthodox Declaration, 7 decembrie 1965), punctele 2 și 4

Printre piedicile de pe drumul acestor legături frățești (…) se află amintirea hotărârilor, a faptelor și a întâmplărilor dureroase care, în 1054, au dus la sentința de excomunicare rostită împotriva patriarhului Mihail Cerularie și a altor două persoane de către legații Scaunului Romei, conduși de cardinalul Humbert, legați care au fost apoi, la rândul lor, ținta unei sentințe asemănătoare, rostite de patriarh și de Sinodul de la Constantinopol. (…)

[Papa și patriarhul] regretă și scot din amintirea și din mijlocul Bisericii sentințele de excomunicare care au urmat acestor întâmplări (…) și le dau uitării.

Ce poate dovedi Dovedește ce au hotărât în 1965 conducătorii celor două Biserici și cum descriu ei înșiși sentințele din 1054: rostite împotriva unor persoane, de o parte și de cealaltă.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură ce credeau oamenii din 1054: este un text de împăcare, scris după 911 ani. Nici nu pune capăt despărțirii: ridică sentințele, nu deosebirile de învățătură.

Sursa B „Filioque: o chestiune care desparte Bisericile?” (declarație comună)

Ce fel de sursă
text
Cine
Consultația teologică ortodoxă-catolică din America de Nord (teologi din amândouă Bisericile)
Când a fost făcută
25 octombrie 2003
Despre ce moment vorbește
excomunicările din 1054 și urmările lor
Câți ani le despart
949 de ani
Unde se află azi
Publicată de Conferința Episcopilor Catolici din Statele Unite și de Bisericile Ortodoxe din America de Nord
Traducere
traducere de lucru după textul englez (The Filioque: A Church-Dividing Issue?, 2003), partea a II-a

În cuprinsul anatemelor sale împotriva patriarhului Mihail I Cerularie al Constantinopolului și a unora dintre sfetnicii lui, cardinalul Humbert de Silva Candida, legatul papei Leon al IX-lea, i-a învinuit pe bizantini că au scos pe nedrept Filioque din Crez (…). Patriarhul Mihail (…) și-a aruncat anatemele numai asupra delegației papale. Leon, de fapt, murise deja, iar urmașul lui nu fusese ales. (…)

Acest schimb de excomunicări limitate nu a dus, singur, la o schismă formală între Roma și Constantinopol, în ciuda părerii unor istorici de mai târziu; a adâncit însă înstrăinarea (…).

Ce poate dovedi Arată cum descriu împreună teologi ortodocși și catolici, în 2003, schimbul de excomunicări din 1054: anateme împotriva unor persoane, care nu au despărțit singure cele două Biserici.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură ce s-a petrecut în 1054: este o sinteză scrisă după 949 de ani, pe temeiul actelor vremii și al cercetărilor istoricilor. Este textul unei comisii de teologi din America de Nord; o hotărâre a celor două Biserici nu este.

Cerințe

  1. Precizați secolul în care au fost rostite sentințele de excomunicare la care se referă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sentințele de excomunicare la care se referă sursa A au fost rostite în secolul al XI-lea (anul 1054).

  2. Numiți patriarhul precizat în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Patriarhul precizat în sursa A este Mihail Cerularie.

  3. Menționați, din sursa B, două informații referitoare la excomunicările din 1054. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: cardinalul Humbert i-a învinuit pe bizantini că au scos Filioque din Crez; patriarhul Mihail și-a aruncat anatemele numai asupra delegației papale; papa Leon al IX-lea murise deja; excomunicările au fost limitate și nu au dus singure la o schismă formală. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care susține că excomunicările din 1054 nu au dus singure la despărțirea Bisericilor. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera B: „Acest schimb de excomunicări limitate nu a dus, singur, la o schismă formală”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: legații Scaunului Romei, conduși de cardinalul Humbert, au rostit sentința de excomunicare împotriva patriarhului Mihail Cerularie. Efect: legații au fost, la rândul lor, ținta unei sentințe asemănătoare, rostite de patriarh și de Sinodul de la Constantinopol. Deoarece legații l-au excomunicat pe patriarh, patriarhul și sinodul i-au excomunicat pe legați. Se primește orice altă relație corectă între două informații din sursă, de pildă: deoarece amintirea sentințelor din 1054 este una dintre „piedicile de pe drumul acestor legături frățești”, papa și patriarhul le scot „din amintirea și din mijlocul Bisericii”.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la însemnătatea anului 1054 în despărțirea Bisericilor și susțineți-l cu o informație din sursa B. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: anul 1054 este o treaptă a despărțirii, nu toată despărțirea. Informație: sursa B arată că schimbul de excomunicări „nu a dus, singur, la o schismă formală”, dar „a adâncit însă înstrăinarea”. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Comparație

Cum compari Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă

  1. Criteriile

    Alegi criterii la care ai ce scrie pentru amândouă: cine conduce Biserica; cum sună Crezul; ce pâine se folosește la împărtășanie; dacă preoții se pot căsători; în ce limbă se slujea în secolul al XI-lea.

  2. Tabelul

    Conducere: papa, cu autoritate asupra întregii Biserici – patriarhi și sinoade. Crez: cu adaosul Filioque – fără adaos. Împărtășanie: azimă – pâine dospită. Preoți: necăsătoriți – preoții de parohie pot fi căsătoriți. Limba slujbei în secolul al XI-lea: latina – greaca.

  3. O asemănare

    Atât Biserica Romano-Catolică, cât și Biserica Ortodoxă sunt Biserici creștine conduse de episcopi și au la temelie Crezul hotărât de sinodul din 381.

  4. O deosebire

    În timp ce Biserica Romano-Catolică îl recunoaște pe papă drept conducător al întregii Biserici, Biserica Ortodoxă este condusă de patriarhi și de sinoade.

  5. Concluzia

    Cele două Biserici au aceeași temelie de credință și se deosebesc prin conducere, prin adaosul Filioque și prin rit. De aceea despărțirea lor se numește schismă, adică ruptură înăuntrul aceleiași religii.

Alba Iulia și Argeș

Două Biserici pe același pământ

Pe teritoriul de azi al României au lucrat amândouă Bisericile. În Transilvania, pe atunci în Regatul Ungariei, exista o episcopie de rit latin cu scaunul la Alba Iulia, întemeiată, potrivit tradiției, în 1009; ea ținea de papă.

La sud de Carpați, în 1359, Patriarhia de la Constantinopol a recunoscut Mitropolia Ungrovlahiei, adică a Țării Românești, cu scaunul la Curtea de Argeș. Primul ei mitropolit, Iachint, fusese până atunci mitropolit la Vicina, la Dunărea de Jos. Linia dintre creștinătatea latină și cea greacă, trasă în secolul al XI-lea, trecea așadar prin acest spațiu: la trei sute de ani după 1054, un episcop ținea de Roma, iar un mitropolit de Patriarhia de la Constantinopol.

Pe scurt

  1. În secolul al XI-lea, creștinii din Apus, de limbă latină, îl aveau în frunte pe papa de la Roma; în Răsărit, de limbă greacă, Biserica era condusă de patriarhi și de sinoade, iar patriarhul de la Constantinopol avea între ei întâietatea de cinste.
  2. Îi despărțeau primatul papal (autoritatea papei asupra întregii Biserici), adaosul Filioque din Crez și deosebiri de rit: azimă sau pâine dospită, preoți necăsătoriți sau căsătoriți.
  3. La 16 iulie 1054, solii papei, conduși de cardinalul Humbert, l-au excomunicat pe patriarhul Mihail Cerularie, iar patriarhul i-a excomunicat pe soli: este data convențională a Marii Schisme.
  4. Excomunicările priveau persoane; despărțirea s-a adâncit în timp, mai ales după jefuirea Constantinopolului de către cruciați, în 1204.
  5. Din această despărțire au rămas Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă; excomunicările din 1054 au fost ridicate la 7 decembrie 1965 de papa Paul al VI-lea și de patriarhul Atenagora.
  6. Marea Schismă din 1054 este altceva decât Schisma Apusului (1378–1417), când au fost mai mulți papi deodată, și decât Reforma începută în 1517, din care au ieșit Bisericile protestante.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitMarea Schismă, Schisma Apusului și Reforma sunt același eveniment; în 1054 protestanții s-au despărțit de ortodocși.

    CorectSunt trei lucruri. În 1054 s-au despărțit Biserica Apusului și cea a Răsăritului. Între 1378 și 1417, în Apus au fost mai mulți papi deodată. Din 1517, de Biserica Romano-Catolică s-au despărțit Bisericile protestante.

  • GreșitÎn 1054, papa i-a excomunicat pe toți ortodocșii, iar patriarhul pe toți catolicii.

    CorectSolii papei au excomunicat câteva persoane, în frunte cu patriarhul, iar patriarhul i-a excomunicat pe soli. Papa Leon al IX-lea murise de trei luni.

  • GreșitBiserica Ortodoxă s-a rupt de cea Catolică (sau Biserica Catolică de cea Ortodoxă).

    CorectCele două Biserici s-au despărțit una de alta, treptat. Fiecare se socotește urmașa Bisericii nedespărțite din primul mileniu.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Pe cine privea actul de excomunicare pus de solii papei pe altarul Sfintei Sofia?

    Răspuns

    c) Pe patriarhul Mihail Cerularie și pe apropiații lui. Actul numea persoane: patriarhul și câțiva apropiați ai lui. Cu împăratul, solii au rămas în relații bune.

  2. Ce este Filioque?

    Răspuns

    b) Adaosul „și de la Fiul”, pus în Crez în Apus. Filioque înseamnă, în latină, „și de la Fiul”. Pâinea nedospită este azima, scoaterea din Biserică este excomunicarea, iar adunarea episcopilor este sinodul ecumenic.

  3. Care dintre următoarele s-a petrecut în 1054?

    Răspuns

    d) Solii papei și patriarhul de la Constantinopol s-au excomunicat unii pe alții. Reforma începe în 1517, Schisma Apusului ține din 1378 până în 1417, iar Constantinopolul este jefuit în 1204.

  4. Ambele părți sunt de acord că (…) Roma (…) ocupa primul loc în ordinea Bisericilor și că episcopul Romei era, de aceea, cel dintâi între patriarhi. Ele nu sunt însă de acord asupra (…) drepturilor pe care le avea episcopul Romei ca cel dintâi.

    Comisia mixtă de dialog teologic dintre Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă, documentul de la Ravenna, octombrie 2007, paragraful 41; traducere de lucru din engleză

    Asupra cărui lucru spune documentul că cele două Biserici nu se înțeleg?

    Răspuns

    b) Ce drepturi îi dădea episcopului Romei locul dintâi. Locul dintâi al Romei este recunoscut de amândouă părțile. Neînțelegerea privește ce putea face episcopul Romei în temeiul lui: aceasta este cearta primatului papal.

  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Crezul cu Filioque se cântă prima dată la o liturghie a papei, la Roma (1014)
    2. Solii papei pun actul de excomunicare pe altarul Sfintei Sofia (1054)
    3. Cruciații cuceresc și jefuiesc Constantinopolul (1204)
    4. Începe Schisma Apusului, cu mai mulți papi deodată (1378)
    5. Începe Reforma, din care ies Bisericile protestante (1517)
    6. Papa Paul al VI-lea și patriarhul Atenagora ridică excomunicările (1965)

    Cearta pentru Crez (1014) vine înaintea excomunicărilor (1054); jefuirea Constantinopolului (1204) adâncește despărțirea; Schisma Apusului (1378) și Reforma (1517) sunt alte rupturi, din Apus; împăcarea începe în 1965.

  6. Pune fiecare trăsătură la Biserica de care ținea în secolul al XI-lea.

    Răspuns

    Biserica din Apus (Roma): Slujbă în latină; Azimă la împărtășanie; Crez cu Filioque; Cardinalul Humbert.

    Biserica din Răsărit (Constantinopol): Slujbă în greacă; Pâine dospită la împărtășanie; Preoți de parohie căsătoriți; Patriarhul Mihail Cerularie.

    Latina, azima, Filioque și cardinalul Humbert țin de Roma; greaca, pâinea dospită, preoții căsătoriți și patriarhul Mihail Cerularie, de Constantinopol.

  7. Explică, în trei-patru propoziții, de ce anul 1054 este numit o dată convențională a Marii Schisme.

    Un răspuns bun

    În 1054, solii papei l-au excomunicat pe patriarhul Mihail Cerularie, iar patriarhul i-a excomunicat pe soli. Sentințele priveau câteva persoane, iar papa care trimisese solia murise. Despărțirea venea din neînțelegeri mai vechi (primatul papal, Filioque, ritul) și s-a adâncit mai târziu, mai ales după jefuirea Constantinopolului din 1204. Istoricii au ales 1054 fiindcă atunci s-au rostit excomunicările, dar ruptura a fost un proces de câteva secole.

    O dată convențională marchează un proces lung printr-un moment ușor de ținut minte.

Termeni

Marea Schismă
Despărțirea dintre Biserica Romei și Biserica de la Constantinopol, din care au rămas Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă; data ei convențională este 1054. „Schismă” înseamnă, în greacă, ruptură.
papă
Episcopul Romei, conducătorul Bisericii Romano-Catolice.
patriarh
Episcopul unuia dintre marile scaune ale Bisericii din Răsărit; cel de la Constantinopol se numește patriarh ecumenic și are între patriarhi întâietatea de cinste.
primat papal
Învățătura Bisericii Romei potrivit căreia papa, urmaș al apostolului Petru, are autoritate asupra întregii Biserici.
Filioque
„Și de la Fiul” (latină): cuvânt adăugat în Apus la Crez, despre purcederea Duhului Sfânt. Biserica Ortodoxă rostește Crezul fără el.
azimă
Pâine nedospită, folosită la împărtășanie în Biserica Apusului; în Răsărit se folosește pâine dospită.
excomunicare
Scoaterea cuiva din comunitatea Bisericii: nu mai poate primi împărtășania până la împăcare.
sinod ecumenic
Adunare a episcopilor din toată lumea creștină, care hotărăște în chestiuni de credință. În Apus i se spune conciliu.
Biserică autocefală
Biserică ortodoxă de sine stătătoare, condusă de sinodul ei; Bisericile autocefale alcătuiesc împreună Biserica Ortodoxă.
Surse și legătura cu programa

Din programă: TC 5.2 „Biserica în Evul Mediu”; SS 5.2 „Biserica în Evul Mediu”; FIL 5.2 „Biserica în Evul Mediu”. Competențe specifice urmărite: 3.2.