Pentru profesori
Istorie clasa a IX-a pentru profesori: ce se poate folosi mâine și programa, rând cu rând
Cum este alcătuită o lecție, ce se poate folosi de mâine la oră – imaginile pe proiector, fișe A4, un link pentru clasă, teste cu barem – și ce temă din programă acoperă fiecare lecție, pe cele trei profiluri.
Ce este și ce nu este cartea aceasta
Materialul nu înlocuiește manualul ales de școală. Programa are trei variante: trunchiul comun (TC, anexa 5, o oră pe săptămână), științe sociale (SS, anexa 37, două ore) și filologie (FIL, anexa 38, două ore). SS și FIL cuprind tot trunchiul comun și, fiecare, adaosuri proprii, diferite între ele. Numerotarea temelor diferă de la o variantă la alta, așa că fiecare rând de mai jos își poartă varianta.
Cum este alcătuită o lecție
Toate lecțiile au aceeași alcătuire, ca elevul să știe unde caută. Pornesc de la un caz concret și de la o predicție făcută înainte de lectură, iar o panglică a timpului arată unde stă lecția în cei aproape douăsprezece mii de ani ai cărții.
Trei etichete pe secțiuni
Secțiunile poartă una dintre trei etichete, acolo unde lecția are toate cele trei planuri. Ele despart ce elevii amestecă de obicei: faptul, sursa și explicația.
- Ce s-a întâmplat
- Cine, când, unde; termenul, definit în sensul epocii.
- De unde știm
- Sursa: ce fel de sursă este, cine a făcut-o, când și la câți ani după eveniment.
- De ce
- Cauze și urmări, cu legătura spusă întreg.
Cinci semne ale dovezii
Paragrafele care poartă faptele principale se încheie cu un semn. Atins, semnul deschide o notă de un rând: unde se află obiectul, cine a scris și la câți ani după, din ce au dedus istoricii. Aceleași semne apar în desene. Bara de sub imaginile capitolelor le strânge în patru. Clasele barei: „păstrat” – există și azi; „scris” – a scris cineva, iar textul spune dacă era din vremea aceea sau de mai târziu și la câți ani după; „dedus” – socotit sau estimat de cercetătorii de azi ori calculat aici; „nu se știe” – necunoscut sau disputat. Butonul „De unde știm?” din capul lecției le ascunde și le arată.
- s-a păstrat: un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi
- a scris cineva atunci: o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când
- a scris cineva mai târziu: o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani
- dedus de istorici: o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul
- nu se știe sigur: necunoscut sau disputat între istorici
Un exercițiu de tip test, cu barem
Fiecare lecție are o sursă de citit (sursa A, uneori și sursa B), cu fișa ei: ce fel de sursă este, cine a făcut-o, când, câți ani o despart de eveniment, ce poate dovedi și ce nu poate dovedi singură. Cerințele folosesc formulările testelor („Precizați…”, „Menționați, din sursa B, două informații…”, „Scrieți o relație cauză–efect…”), cu punctaj. Baremul fiecărei cerințe se deschide separat, iar pe hârtie se tipărește pe o pagină a lui. Exercițiile sunt făcute după modelul testelor; niciunul nu este subiect oficial.
Un exemplu rezolvat, din șase tipuri, cu pași ficși
Fiecare lecție rezolvă întreg un exemplu, pe materialul ei. Tipurile sunt șase, iar pașii fiecărui tip poartă aceleași nume tot anul, ca elevul să-i poată reface singur la test.
| Tipul exemplului | Cei cinci pași |
|---|---|
| Analiză de sursă, pas cu pas |
|
| Lanț de cauze și urmări |
|
| Citirea unei hărți |
|
| Așezare în timp |
|
| Comparație |
|
| Paragraf argumentat |
|
Ce mai are fiecare lecție
„În același timp, în altă parte” (ce se petrecea atunci în alte părți ale lumii), „Pe scurt” (rezumatul de învățat), „Greșeli frecvente”, șapte întrebări, cele mai multe verificate pe loc și legate de paragraful care le dovedește, și termenii lecției. 50 din 84 au și o fereastră românească: același proces, văzut pe teritoriul de azi al României. Unde nu există una cinstită, lecția nu are.
De folosit mâine la oră
Imaginea capitolului, pe proiector
Fiecare capitol cu imagine începe cu o imagine care se schimbă pas cu pas. Butonul „Pe proiector” o întinde pe tot ecranul, cu litere mari. Textul fiecărui pas stă ascuns până apeși bara de spațiu, ca să poți pune întâi întrebarea clasei. Săgețile de pe tastatură trec la pasul următor sau la cel dinainte, iar Esc închide.
Orice pagină, cu litere mari
Orice pagină se deschide cu litere mari dacă adaugi
?mare=1la adresă.Linkul clasei, cu profilul ales
Adaugă
?profil=tc,?profil=sssau?profil=filla orice adresă din carte și trimite linkul clasei: fiecare elev care îl deschide are profilul ales, pe toate paginile. De exemplu: mariuscomper.uk/istorie-clasa-9/?profil=ss.Fișă de lucru la fiecare lecție
O foaie A4, față și verso. Pe față: predicția de făcut înainte de citit, întrebarea lecției și exercițiul de tip test, cu sursele și cu rânduri de scris. Pe verso: o cerință pornită de la o greșeală frecventă și întrebările lecției, fără răspunsuri. O lecție scurtă încape pe o singură pagină. Butonul „Fișă de lucru” se află în fiecare lecție, lângă „Pe scurt”; de pe fișă, „Baremul exercițiului” deschide baremul, care se tipărește separat.
Fișele celor 84 de lecții
1. Laboratorul istoriei 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5
2. Zorii civilizației 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8 2.9 2.10 2.11
3. Lumea greacă 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8
4. Roma 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7
5. Cultura greco-romană 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5
6. După Roma 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6 6.7 6.8 6.9 6.10 6.11
7. Evul Mediu de zi cu zi 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 7.7 7.8 7.9 7.10
8. Catedrale, regi și ciumă 8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10 8.11
9. Corăbii și cărți 9.1 9.2 9.3 9.4 9.5 9.6 9.7 9.8 9.9
10. Reformă și regi absoluți 10.1 10.2 10.3 10.4 10.5 10.6 10.7
Același test pentru toată clasa
Un link de test dă fiecărui elev aceleași întrebări (până la zece), în aceeași ordine. Elevul vede explicația după fiecare răspuns, iar la sfârșit primește un ecran cu punctajul, timpul și lecțiile de recitit, pe care ți-l poate arăta pe telefon. Rezultatul rămâne pe telefonul lui.
Teste gata de tipărit, pe capitole
Până la zece întrebări din lecțiile fiecărui capitol, cu baremul pe pagina a doua, pentru fiecare profil. Toate testele.
Lecții care se deschid fără internet
După prima vizită, lecțiile și exercițiile rămân pe dispozitiv, iar în josul paginii apare mesajul „Disponibil fără internet: lecțiile și exercițiile sunt păstrate pe acest dispozitiv. Imaginile capitolelor și fotografiile se păstrează după ce le deschizi o dată sau toate odată, cu butonul. Imaginea de pe copertă cere internet.” Pentru ora din sala fără semnal, apasă acasă, pe laptopul de la clasă, butonul „Păstrează tot pentru lucrul fără internet” de mai jos și așteaptă mesajul „Disponibil fără internet: toată cartea este păstrată pe acest dispozitiv, în afară de imaginea de pe copertă, care cere internet.” Cât timp lângă buton se numără fișierele, descărcarea nu s-a încheiat. După aceea, lecțiile, capitolele cu imaginile lor și testele pornesc și fără internet.
Fiecare lecție se tipărește și întreagă din butonul „Tipărește lecția”: textul, desenele, sursa, exemplul, rezumatul și întrebările, fără meniuri. Elevul își păstrează alegerile și răspunsurile în Caiet, pe telefonul lui, fără cont.
Teste gata de tipărit, pe capitole și profiluri
Fiecare test are până la zece întrebări luate din întrebările care se verifică singure ale lecțiilor capitolului pe care le citește profilul, plus baremul pe pagina a doua. Științele sociale și filologia au test propriu numai când acesta diferă de cel al trunchiului comun.
- Capitolul 1 · TCLaboratorul istoriei10 întrebări · Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
- Capitolul 1 · SSLaboratorul istoriei10 întrebări · Științe sociale (două ore)
- Capitolul 1 · FILLaboratorul istoriei10 întrebări · Filologie (două ore)
- Capitolul 2 · TCZorii civilizației10 întrebări · Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
- Capitolul 2 · SSZorii civilizației10 întrebări · Științe sociale (două ore)
- Capitolul 2 · FILZorii civilizației10 întrebări · Filologie (două ore)
- Capitolul 3 · TCLumea greacă10 întrebări · Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
- Capitolul 3 · SSLumea greacă10 întrebări · Științe sociale (două ore)
- Capitolul 3 · FILLumea greacă10 întrebări · Filologie (două ore)
- Capitolul 4 · TCRoma10 întrebări · Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
- Capitolul 4 · SSRoma10 întrebări · Științe sociale (două ore)
- Capitolul 4 · FILRoma10 întrebări · Filologie (două ore)
- Capitolul 5 · TCCultura greco-romană10 întrebări · Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
- Capitolul 5 · FILCultura greco-romană10 întrebări · Filologie (două ore)
- Capitolul 6 · TCDupă Roma10 întrebări · Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
- Capitolul 6 · SSDupă Roma10 întrebări · Științe sociale (două ore)
- Capitolul 6 · FILDupă Roma10 întrebări · Filologie (două ore)
- Capitolul 7 · TCEvul Mediu de zi cu zi10 întrebări · Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
- Capitolul 7 · SSEvul Mediu de zi cu zi10 întrebări · Științe sociale (două ore)
- Capitolul 7 · FILEvul Mediu de zi cu zi10 întrebări · Filologie (două ore)
- Capitolul 8 · TCCatedrale, regi și ciumă10 întrebări · Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
- Capitolul 8 · SSCatedrale, regi și ciumă10 întrebări · Științe sociale (două ore)
- Capitolul 8 · FILCatedrale, regi și ciumă10 întrebări · Filologie (două ore)
- Capitolul 9 · TCCorăbii și cărți10 întrebări · Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
- Capitolul 9 · SSCorăbii și cărți10 întrebări · Științe sociale (două ore)
- Capitolul 9 · FILCorăbii și cărți10 întrebări · Filologie (două ore)
- Capitolul 10 · TCReformă și regi absoluți10 întrebări · Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
- Capitolul 10 · SSReformă și regi absoluți10 întrebări · Științe sociale (două ore)
- Capitolul 10 · FILReformă și regi absoluți10 întrebări · Filologie (două ore)
Programa, rând cu rând
Cele trei variante ale programei, cu titlul oficial al fiecărei teme, conținuturile și studiile de caz înscrise sub ea și pagina din Monitorul Oficial. Coloana din dreapta trimite la lecțiile pe care profilul le citește.
TC · Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)
Anexa 5, o oră pe săptămână: 21 de teme.
| Tema din programă | Conținuturi | Pagina | Lecții |
|---|---|---|---|
| 1. Laboratorul istoriei | |||
| 1.1. Timp, spațiu istoric, concepte |
| 102 | 1.1, 1.2 |
| 1.2. Surse istorice |
| 102 | 1.3 |
| 2. Zorii civilizației | |||
| 2.1. Repere ale Preistoriei |
| 102 | 2.1, 2.2 |
| 2.2. Mesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economie |
| 102 | 2.4, 2.5 |
| 2.3. Cultura Orientului Antic |
| 102 | 2.8, 2.9 |
| 3. Originile civilizației europene: modele politice și culturale în lumea greco-romană | |||
| 3.1. Colonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta |
| 102 | 3.1, 3.3, 3.4 |
| 3.2. Grecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon |
| 102 | 3.6, 3.7, 3.8 |
| 3.3. Roma antică. De la Regalitate la Imperiu |
| 102 | 4.1, 4.4, 4.5, 4.6 |
| 3.4. Modele culturale în lumea greco-romană |
| 102 | 5.1, 5.2 |
| 4. Geneza lumii medievale | |||
| 4.1. Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare |
| 102 | 6.1, 6.2, 6.3 |
| 4.2. Imperiul Bizantin: instituții, religie și cultură |
| 103 | 6.5, 6.6 |
| 4.3. Islamul și expansiunea arabă |
| 103 | 6.10, 6.11 |
| 5. Credință, putere și cunoaștere în lumea medievală | |||
| 5.1. Societate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană |
| 103 | 7.1, 7.2, 7.3 |
| 5.2. Biserica în Evul Mediu |
| 103 | 7.6, 7.8 |
| 5.3. Timpul marilor catedrale. Moștenirea culturală a Europei medievale |
| 103 | 8.1, 8.2 |
| 5.4. Evoluții politice: centralizarea statală |
| 103 | 8.6, 8.7 |
| 5.5. Declinul Evului Mediu: războaie, foamete, epidemii |
| 103 | 8.9, 8.10 |
| 6. Lumea în mișcare. Tranziția spre Modernitate | |||
| 6.1. Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice |
| 103 | 9.1, 9.3 |
| 6.2. Omul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea |
| 103 | 9.5, 9.6 |
| 6.3. Reforma religioasă și impactul asupra Europei |
| 103 | 10.1, 10.2 |
| 6.4. Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic |
| 103 | 10.5, 10.6 |
SS · Științe sociale (două ore)
Anexa 37, două ore pe săptămână: 22 de teme.
Ordinea în SS: programa SS are tema 5.4 („Evoluții politice: centralizarea statală”) înaintea temei 5.5 („Timpul catedralelor. Moștenirea culturală a Europei medievale”). În carte, lecțiile 8.1, 8.2, 8.3 (tema 5.5) stau înaintea lecțiilor 8.6, 8.7 (tema 5.4). Dacă urmezi ordinea programei, predă întâi 8.6, 8.7.
| Tema din programă | Conținuturi | Pagina | Lecții |
|---|---|---|---|
| 1. Laboratorul istoriei | |||
| 1.1. Timp, spațiu istoric, concepte |
| 1535 | 1.1, 1.2, 1.4 |
| 1.2. Surse istorice |
| 1535 | 1.3 |
| 2. Zorii civilizației | |||
| 2.1. Repere ale Preistoriei |
| 1535 | 2.1, 2.2 |
| 2.2. Mesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economie |
| 1535 | 2.4, 2.5, 2.6 |
| 2.3. Cultura Orientului Antic |
| 1535 | 2.8, 2.9, 2.10 |
| 3. Originile civilizației europene: modele politice și culturale în lumea greco-romană | |||
| 3.1. Colonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta |
| 1535 | 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5 |
| 3.2. Grecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon |
| 1535 | 3.6, 3.7, 3.8 |
| 3.3. Roma antică. De la Regalitate la Imperiu: expansiune și romanizare |
| 1536 | 4.1, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7 |
| 3.4. Modele culturale în lumea greco-romană |
| 1536 | 5.1, 5.2 |
| 4. Geneza lumii medievale | |||
| 4.1. Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare |
| 1536 | 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 |
| 4.2. Imperiul Bizantin: instituții, religie și cultură |
| 1536 | 6.5, 6.6, 6.7, 6.8 |
| 4.3. Islamul și expansiunea arabă |
| 1536 | 6.10, 6.11 |
| 5. Credință, putere și cunoaștere în lumea medievală | |||
| 5.1. Societate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană |
| 1536 | 7.1, 7.2, 7.3, 7.4 |
| 5.2. Biserica în Evul Mediu |
| 1536 | 7.6, 7.7 |
| 5.3. Cruciadele. Ciocnirea civilizațiilor |
| 1536 | 7.8, 7.9, 7.10 |
| 5.4. Evoluții politice: centralizarea statală |
| 1536 | 8.6, 8.7 |
| 5.5. Timpul catedralelor. Moștenirea culturală a Europei medievale |
| 1537 | 8.1, 8.2, 8.3 |
| 5.6. Declinul Evului Mediu: războaie, foamete, epidemii |
| 1537 | 8.9, 8.10, 8.11 |
| 6. Lumea în mișcare. Tranziția spre Modernitate | |||
| 6.1. Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice |
| 1537 | 9.1, 9.2, 9.3 |
| 6.2. Omul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea |
| 1537 | 9.5, 9.6, 9.7, 9.8 |
| 6.3. Reforma religioasă și impactul ei asupra Europei |
| 1537 | 10.1, 10.2, 10.3 |
| 6.4. Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic |
| 1537 | 10.5, 10.6, 10.7 |
FIL · Filologie (două ore)
Anexa 38, două ore pe săptămână: 22 de teme.
| Tema din programă | Conținuturi | Pagina | Lecții |
|---|---|---|---|
| 1. Laboratorul istoriei | |||
| 1.1. Timp, spațiu istoric, concepte |
| 1554 | 1.1, 1.2, 1.4, 1.5 |
| 1.2. Surse istorice |
| 1554 | 1.3, 1.5 |
| 2. Zorii civilizației | |||
| 2.1. Repere ale Preistoriei |
| 1554 | 2.1, 2.2, 2.3 |
| 2.2. Mesopotamia și Egiptul Antic. Modele politice, societate și economie |
| 1554 | 2.4, 2.5, 2.7 |
| 2.3. Cultura Orientului Antic |
| 1554 | 2.8, 2.9, 2.11 |
| 3. Originile civilizației europene: modele politice și culturale în lumea greco-romană | |||
| 3.1. Colonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta |
| 1554 | 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 |
| 3.2. Grecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon |
| 1554–1555 | 3.6, 3.7, 3.8 |
| 3.3. Roma antică de la Regalitate la Imperiu |
| 1555 | 4.1, 4.2, 4.4, 4.5, 4.6 |
| 3.4. Modele culturale în lumea greco-romană |
| 1555 | 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5 |
| 4. Geneza lumii medievale | |||
| 4.1. Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare |
| 1555 | 6.1, 6.2, 6.3 |
| 4.2. Imperiul Bizantin: instituții, religie și cultură |
| 1555 | 6.5, 6.6, 6.9 |
| 4.3. Islamul și expansiunea arabă |
| 1555 | 6.10, 6.11 |
| 5. Credință, putere și cunoaștere în lumea medievală | |||
| 5.1. Societate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană |
| 1555 | 7.1, 7.2, 7.3, 7.5 |
| 5.2. Biserica în Evul Mediu |
| 1555 | 7.6, 7.7 |
| 5.3. Cruciadele. Ciocnirea civilizațiilor |
| 1555 | 7.8, 7.9, 7.10 |
| 5.4. Timpul catedralelor. Cultura Europei medievale |
| 1555–1556 | 8.1, 8.2, 8.4, 8.5 |
| 5.5. Evoluții politice: centralizarea statală |
| 1556 | 8.6, 8.7, 8.8 |
| 5.6. Declinul Evului Mediu: războaie, foamete, epidemii |
| 1556 | 8.9, 8.10, 8.11 |
| 6. Lumea în mișcare. Tranziția spre Modernitate | |||
| 6.1. Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice |
| 1556 | 9.1, 9.2, 9.3, 9.4 |
| 6.2. Omul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea |
| 1556 | 9.5, 9.6, 9.9 |
| 6.3. Reforma religioasă și impactul ei asupra Europei |
| 1556 | 10.1, 10.2, 10.4 |
| 6.4. Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic |
| 1556 | 10.5, 10.6, 10.7 |
Surse și date
Sursele fiecărei lecții sunt la sfârșitul ei, cu ce anume susține fiecare. Programa oficială, fonturile și creditele imaginilor sunt pe pagina Surse și credite.
Competențele specifice din programă
La competența 3.2 sunt trecute lecțiile care spun ce a ajuns din epoca studiată până în Europa de azi. La 4.2 sunt trecute lecțiile al căror exercițiu cere, într-un singur răspuns, informații din amândouă sursele tipărite; proiectul însuși rămâne de făcut în clasă.
| Cod | Competența | Lecții |
|---|---|---|
| CG1. Analizarea evenimentelor și proceselor istorice, folosind reperele de timp și spațiu, conceptele și limbajul specific istoriei, pentru a elabora explicații și interpretări argumentate | ||
| 1.1 | Utilizarea reperelor de timp și spațiu în relatarea evenimentelor și proceselor istorice din epocile studiate | 1.1, 2.8, 2.11, 3.1, 3.2, 3.6, 3.8, 4.2, 4.5, 6.1, 6.5, 6.9, 6.10, 6.11, 7.5, 8.2, 8.9, 8.10, 8.11, 9.1, 9.4 |
| 1.2 | Explicarea relației cauză-efect într-o succesiune de evenimente și procese istorice | 1.2, 1.4, 2.1, 2.2, 2.9, 3.7, 4.4, 4.6, 5.3, 5.5, 6.4, 6.6, 6.8, 7.7, 7.8, 8.3, 8.10, 9.3, 9.5, 9.9, 10.4, 10.7 |
| CG2. Formularea de argumente și judecăți de valoare folosind informațiile din surse care prezintă perspective multiple asupra evenimentelor și proceselor istorice | ||
| 2.1 | Recunoașterea tipurilor de surse istorice pentru a le valorifica în diverse contexte de viață | 1.3, 1.5, 2.3, 2.4, 2.6, 2.7, 3.3, 4.3, 4.7, 5.1, 5.4, 6.3, 6.7, 7.1, 7.2, 7.3, 7.9, 7.10, 8.4, 8.5, 8.8, 9.2, 9.6, 9.8, 10.1, 10.3, 10.5 |
| 2.2 | Extragerea informațiilor din surse diferite pe baza unor repere istorice | 1.3, 1.5, 2.3, 2.4, 2.6, 2.7, 2.10, 3.3, 4.3, 4.7, 5.1, 5.4, 6.3, 6.7, 7.1, 7.2, 7.3, 7.9, 7.10, 8.4, 8.5, 8.8, 8.10, 9.2, 9.6, 9.8, 10.1, 10.3, 10.5 |
| CG3. Valorificarea experienței istorice și a diversității culturale pentru argumentarea atitudinilor civice | ||
| 3.1 | Descrierea evoluției formelor de organizare politică în epoci istorice diferite | 2.5, 3.4, 3.5, 4.1, 7.4, 8.6, 8.7, 9.7, 10.6 |
| 3.2 | Recunoașterea elementelor civice și culturale care contribuie la identitatea Europei contemporane Formularea din programa FIL: Recunoașterea elementelor civice și culturale din Antichitate și din Evul Mediu care contribuie la identitatea Europei contemporane | 2.9, 5.2, 6.2, 6.4, 6.6, 6.7, 7.6, 8.1, 8.2, 8.8, 10.2 |
| CG4. Utilizarea gândirii critice și a strategiilor de învățare autonomă, colaborativă și continuă folosind exemple din istorie | ||
| 4.1 | Selectarea surselor necesare pentru prezentarea unui eveniment și/sau proces istoric | 1.3, 2.9, 5.3, 5.5, 8.3 |
| 4.2 | Organizarea informațiilor din mai multe surse pentru realizarea unui proiect | 1.5, 2.10, 6.5, 7.9, 8.2, 8.4, 8.8 |