Istorie IX

Pentru profesori

Istorie clasa a IX-a pentru profesori: ce se poate folosi mâine și programa, rând cu rând

Cum este alcătuită o lecție, ce se poate folosi de mâine la oră – imaginile pe proiector, fișe A4, un link pentru clasă, teste cu barem – și ce temă din programă acoperă fiecare lecție, pe cele trei profiluri.

Ce este și ce nu este cartea aceasta

Materialul nu înlocuiește manualul ales de școală. Programa are trei variante: trunchiul comun (TC, anexa 5, o oră pe săptămână), științe sociale (SS, anexa 37, două ore) și filologie (FIL, anexa 38, două ore). SS și FIL cuprind tot trunchiul comun și, fiecare, adaosuri proprii, diferite între ele. Numerotarea temelor diferă de la o variantă la alta, așa că fiecare rând de mai jos își poartă varianta.

Cum este alcătuită o lecție

Toate lecțiile au aceeași alcătuire, ca elevul să știe unde caută. Pornesc de la un caz concret și de la o predicție făcută înainte de lectură, iar o panglică a timpului arată unde stă lecția în cei aproape douăsprezece mii de ani ai cărții.

Trei etichete pe secțiuni

Secțiunile poartă una dintre trei etichete, acolo unde lecția are toate cele trei planuri. Ele despart ce elevii amestecă de obicei: faptul, sursa și explicația.

Ce s-a întâmplat
Cine, când, unde; termenul, definit în sensul epocii.
De unde știm
Sursa: ce fel de sursă este, cine a făcut-o, când și la câți ani după eveniment.
De ce
Cauze și urmări, cu legătura spusă întreg.

Cinci semne ale dovezii

Paragrafele care poartă faptele principale se încheie cu un semn. Atins, semnul deschide o notă de un rând: unde se află obiectul, cine a scris și la câți ani după, din ce au dedus istoricii. Aceleași semne apar în desene. Bara de sub imaginile capitolelor le strânge în patru. Clasele barei: „păstrat” – există și azi; „scris” – a scris cineva, iar textul spune dacă era din vremea aceea sau de mai târziu și la câți ani după; „dedus” – socotit sau estimat de cercetătorii de azi ori calculat aici; „nu se știe” – necunoscut sau disputat. Butonul „De unde știm?” din capul lecției le ascunde și le arată.

  • s-a păstrat: un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi
  • a scris cineva atunci: o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când
  • a scris cineva mai târziu: o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani
  • dedus de istorici: o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul
  • nu se știe sigur: necunoscut sau disputat între istorici

Un exercițiu de tip test, cu barem

Fiecare lecție are o sursă de citit (sursa A, uneori și sursa B), cu fișa ei: ce fel de sursă este, cine a făcut-o, când, câți ani o despart de eveniment, ce poate dovedi și ce nu poate dovedi singură. Cerințele folosesc formulările testelor („Precizați…”, „Menționați, din sursa B, două informații…”, „Scrieți o relație cauză–efect…”), cu punctaj. Baremul fiecărei cerințe se deschide separat, iar pe hârtie se tipărește pe o pagină a lui. Exercițiile sunt făcute după modelul testelor; niciunul nu este subiect oficial.

Un exemplu rezolvat, din șase tipuri, cu pași ficși

Fiecare lecție rezolvă întreg un exemplu, pe materialul ei. Tipurile sunt șase, iar pașii fiecărui tip poartă aceleași nume tot anul, ca elevul să-i poată reface singur la test.

Tipul exempluluiCei cinci pași
Analiză de sursă, pas cu pas
  1. Ce fel de sursă este și de când?
  2. Cine vorbește și cui?
  3. Ce spune?
  4. Ce vrea să obțină?
  5. Ce nu poate dovedi singură?
Lanț de cauze și urmări
  1. Evenimentul, cu dată
  2. O cauză de durată și una imediată
  3. Mecanismul
  4. O urmare apropiată și una îndepărtată
  5. Fraza de legătură
Citirea unei hărți
  1. Titlul și data hărții
  2. Legenda
  3. Trei repere
  4. Ce se schimbă
  5. O propoziție despre hartă
Așezare în timp
  1. Datele, trecute în secole
  2. Ordinea
  3. Scara
  4. Puncte și benzi
  5. O durată calculată
Comparație
  1. Criteriile
  2. Tabelul
  3. O asemănare
  4. O deosebire
  5. Concluzia
Paragraf argumentat
  1. Afirmația
  2. Primul fapt
  3. Al doilea fapt
  4. Legătura
  5. Concluzia

Ce mai are fiecare lecție

„În același timp, în altă parte” (ce se petrecea atunci în alte părți ale lumii), „Pe scurt” (rezumatul de învățat), „Greșeli frecvente”, șapte întrebări, cele mai multe verificate pe loc și legate de paragraful care le dovedește, și termenii lecției. 50 din 84 au și o fereastră românească: același proces, văzut pe teritoriul de azi al României. Unde nu există una cinstită, lecția nu are.

De folosit mâine la oră

  1. Imaginea capitolului, pe proiector

    Fiecare capitol cu imagine începe cu o imagine care se schimbă pas cu pas. Butonul „Pe proiector” o întinde pe tot ecranul, cu litere mari. Textul fiecărui pas stă ascuns până apeși bara de spațiu, ca să poți pune întâi întrebarea clasei. Săgețile de pe tastatură trec la pasul următor sau la cel dinainte, iar Esc închide.

  2. Orice pagină, cu litere mari

    Orice pagină se deschide cu litere mari dacă adaugi ?mare=1 la adresă.

  3. Linkul clasei, cu profilul ales

    Adaugă ?profil=tc, ?profil=ss sau ?profil=fil la orice adresă din carte și trimite linkul clasei: fiecare elev care îl deschide are profilul ales, pe toate paginile. De exemplu: mariuscomper.uk/istorie-clasa-9/?profil=ss.

  4. Fișă de lucru la fiecare lecție

    O foaie A4, față și verso. Pe față: predicția de făcut înainte de citit, întrebarea lecției și exercițiul de tip test, cu sursele și cu rânduri de scris. Pe verso: o cerință pornită de la o greșeală frecventă și întrebările lecției, fără răspunsuri. O lecție scurtă încape pe o singură pagină. Butonul „Fișă de lucru” se află în fiecare lecție, lângă „Pe scurt”; de pe fișă, „Baremul exercițiului” deschide baremul, care se tipărește separat.

    Fișele celor 84 de lecții

    1. Laboratorul istoriei 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5

    2. Zorii civilizației 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8 2.9 2.10 2.11

    3. Lumea greacă 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8

    4. Roma 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7

    5. Cultura greco-romană 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5

    6. După Roma 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6 6.7 6.8 6.9 6.10 6.11

    7. Evul Mediu de zi cu zi 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 7.7 7.8 7.9 7.10

    8. Catedrale, regi și ciumă 8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10 8.11

    9. Corăbii și cărți 9.1 9.2 9.3 9.4 9.5 9.6 9.7 9.8 9.9

    10. Reformă și regi absoluți 10.1 10.2 10.3 10.4 10.5 10.6 10.7

  5. Același test pentru toată clasa

    Un link de test dă fiecărui elev aceleași întrebări (până la zece), în aceeași ordine. Elevul vede explicația după fiecare răspuns, iar la sfârșit primește un ecran cu punctajul, timpul și lecțiile de recitit, pe care ți-l poate arăta pe telefon. Rezultatul rămâne pe telefonul lui.

    Test pentru toată clasa

    Alege capitolul și profilul și primești un link. Toți cei care îl deschid primesc aceleași întrebări (până la zece), în aceeași ordine, iar la sfârșit un rezultat pe care îl pot arăta: punctajul, timpul și lecțiile de recitit.

  6. Teste gata de tipărit, pe capitole

    Până la zece întrebări din lecțiile fiecărui capitol, cu baremul pe pagina a doua, pentru fiecare profil. Toate testele.

  7. Lecții care se deschid fără internet

    După prima vizită, lecțiile și exercițiile rămân pe dispozitiv, iar în josul paginii apare mesajul „Disponibil fără internet: lecțiile și exercițiile sunt păstrate pe acest dispozitiv. Imaginile capitolelor și fotografiile se păstrează după ce le deschizi o dată sau toate odată, cu butonul. Imaginea de pe copertă cere internet.” Pentru ora din sala fără semnal, apasă acasă, pe laptopul de la clasă, butonul „Păstrează tot pentru lucrul fără internet” de mai jos și așteaptă mesajul „Disponibil fără internet: toată cartea este păstrată pe acest dispozitiv, în afară de imaginea de pe copertă, care cere internet.” Cât timp lângă buton se numără fișierele, descărcarea nu s-a încheiat. După aceea, lecțiile, capitolele cu imaginile lor și testele pornesc și fără internet.

Fiecare lecție se tipărește și întreagă din butonul „Tipărește lecția”: textul, desenele, sursa, exemplul, rezumatul și întrebările, fără meniuri. Elevul își păstrează alegerile și răspunsurile în Caiet, pe telefonul lui, fără cont.

Teste gata de tipărit, pe capitole și profiluri

Fiecare test are până la zece întrebări luate din întrebările care se verifică singure ale lecțiilor capitolului pe care le citește profilul, plus baremul pe pagina a doua. Științele sociale și filologia au test propriu numai când acesta diferă de cel al trunchiului comun.

Programa, rând cu rând

Cele trei variante ale programei, cu titlul oficial al fiecărei teme, conținuturile și studiile de caz înscrise sub ea și pagina din Monitorul Oficial. Coloana din dreapta trimite la lecțiile pe care profilul le citește.

TC · Real, tehnologic, vocațional (o oră pe săptămână)

Anexa 5, o oră pe săptămână: 21 de teme.

Tema din programăConținuturiPaginaLecții
1. Laboratorul istoriei
1.1. Timp, spațiu istoric, concepte
  • cronologie
  • proces istoric
  • spațiu istoric, spațiu cultural/de civilizație
  • cauzalitate
  • multiperspectivitate, obiectivitate
1021.1, 1.2
1.2. Surse istorice
  • categorii de surse: arheologice, primare, secundare, multimedia
  • criterii de analiză a surselor, limbaj istoric
1021.3
2. Zorii civilizației
2.1. Repere ale Preistoriei
  • modul de viață nomad
  • agricultura și sedentarizarea
  • apariția metalurgiei
  • modificări în organizarea comunităților umane
1022.1, 2.2
2.2. Mesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economie
  • modele politice: orașul-stat, regatul
  • structuri sociale
  • religie
  • cadrul natural și activități economice: agricultură, irigații, meșteșuguri, comerț
1022.4, 2.5
2.3. Cultura Orientului Antic
  • sisteme de scriere: pictograme, cuneiforme, hieroglife, alfabet
  • descoperiri și invenții
  • domenii ale cunoașterii și exprimări artistice: literatură, științe, arte
1022.8, 2.9
3. Originile civilizației europene: modele politice și culturale în lumea greco-romană
3.1. Colonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta
  • polisul: organizare și conducere
  • oligarhie, tiranie, democrație
1023.1, 3.3, 3.4
3.2. Grecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon
  • războaiele medice și războiul peloponesiac
  • Imperiul macedonean
  • elenismul
1023.6, 3.7, 3.8
3.3. Roma antică. De la Regalitate la Imperiu
  • regalitate, republică, imperiu
  • evoluția instituțiilor
  • expansiune și organizarea provinciilor
  • procesul de romanizare
1024.1, 4.4, 4.5, 4.6
3.4. Modele culturale în lumea greco-romană
  • educație și cunoaștere în lumea greco-romană
  • arta greacă: proporții, armonie, echilibru
  • arhitectura romană între utilitarism și triumfalism
1025.1, 5.2
4. Geneza lumii medievale
4.1. Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare
  • marile migrații
  • formarea limbilor și popoarelor europene
  • Renovatio Imperii, imperiu creștin, Carol cel Mare
1026.1, 6.2, 6.3
4.2. Imperiul Bizantin: instituții, religie și cultură
  • Iustinian
  • ideea refacerii Imperiului Roman
  • moștenirea bizantină
1036.5, 6.6
4.3. Islamul și expansiunea arabă
  • Mahomed și preceptele Islamului
  • Marele Califat arab
  • impactul asupra Europei
1036.10, 6.11
5. Credință, putere și cunoaștere în lumea medievală
5.1. Societate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană
  • organizarea societății medievale
  • ierarhia feudală
  • domeniul feudal
  • viața omului între ritmurile naturii și credință
  • orașul medieval: organizare, activități, conducere
1037.1, 7.2, 7.3
5.2. Biserica în Evul Mediu
  • Marea Schismă
  • Cruciadele
1037.6, 7.8
5.3. Timpul marilor catedrale. Moștenirea culturală a Europei medievale
  • stilurile romanic și gotic
  • literatura
  • universitățile medievale
1038.1, 8.2
5.4. Evoluții politice: centralizarea statală
  • centralizare statală: Anglia și Franța
  • monarhia stărilor
  • Alienor de Aquitania
  • fărâmițare politică
1038.6, 8.7
5.5. Declinul Evului Mediu: războaie, foamete, epidemii
  • Războiul de 100 de ani
  • Ioana d’Arc
  • marea foamete de la începutul secolului al XIV-lea
  • Moartea Neagră
1038.9, 8.10
6. Lumea în mișcare. Tranziția spre Modernitate
6.1. Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice
  • descoperitori și conchistadori
  • drumuri comerciale
  • imperii coloniale
  • misionari
1039.1, 9.3
6.2. Omul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea
  • ideal uman
  • mecenat
  • tipar
  • arte, literatură, științe
1039.5, 9.6
6.3. Reforma religioasă și impactul asupra Europei
  • indulgențe
  • Martin Luther, Cele 95 de Teze, mântuirea prin credință
  • Jean Calvin
  • Henric al VIII-lea
  • Contrareforma, Conciliul de la Trento
10310.1, 10.2
6.4. Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic
  • monarhia de drept divin
  • administrație centralizată
  • reprezentanți: Filip al II-lea al Spaniei, Ludovic al XIV-lea al Franței, Petru cel Mare al Rusiei
10310.5, 10.6

SS · Științe sociale (două ore)

Anexa 37, două ore pe săptămână: 22 de teme.

Ordinea în SS: programa SS are tema 5.4 („Evoluții politice: centralizarea statală”) înaintea temei 5.5 („Timpul catedralelor. Moștenirea culturală a Europei medievale”). În carte, lecțiile 8.1, 8.2, 8.3 (tema 5.5) stau înaintea lecțiilor 8.6, 8.7 (tema 5.4). Dacă urmezi ordinea programei, predă întâi 8.6, 8.7.

Tema din programăConținuturiPaginaLecții
1. Laboratorul istoriei
1.1. Timp, spațiu istoric, concepte
  • cronologie
  • context, „timpul evenimentului”, proces istoric
  • spațiu istoric, spațiu cultural/de civilizație
  • cauzalitate
  • multiperspectivitate, obiectivitate
15351.1, 1.2, 1.4
1.2. Surse istorice
  • categorii de surse: arheologice, primare, secundare, multimedia
  • criterii de analiză a surselor, limbaj istoric
15351.3
2. Zorii civilizației
2.1. Repere ale Preistoriei
  • modul de viață nomad
  • agricultura și sedentarizarea
  • apariția metalurgiei
  • modificări în organizarea comunităților umane
15352.1, 2.2
2.2. Mesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economie
  • structuri politice: orașul-stat, regat
  • structuri sociale
  • religie
  • cadrul natural și activități economice: agricultură, irigații, meșteșuguri, comerț
  • Hatșepsut, Ramses al II-lea
15352.4, 2.5, 2.6
2.3. Cultura Orientului Antic
  • sisteme de scriere: pictograme, cuneiforme, hieroglife, alfabet
  • descoperiri și invenții
  • domenii ale cunoașterii și exprimării artistice: literatură, științe, arte
  • Studiu de caz: Credințe și ritualuri
15352.8, 2.9, 2.10
3. Originile civilizației europene: modele politice și culturale în lumea greco-romană
3.1. Colonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta
  • direcții ale colonizării, metropole și colonii: Milet, Corint, Agrigentum, Efes
  • polisul: organizare și conducere
  • oligarhie, tiranie, democrație
  • cetățeni, meteci, perieci, sclavi
  • Studiu de caz: Cetățeni – drepturi și obligații
15353.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5
3.2. Grecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon
  • războaiele medice și războiul peloponesiac
  • Imperiul macedonean
  • elenismul
15353.6, 3.7, 3.8
3.3. Roma antică. De la Regalitate la Imperiu: expansiune și romanizare
  • regalitate, republică, imperiu
  • evoluția instituțiilor
  • expansiune și organizarea provinciilor
  • procesul de romanizare
  • cotidianul urban
  • Studiu de caz: Legile celor XII Table
15364.1, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7
3.4. Modele culturale în lumea greco-romană
  • educație și cunoaștere în lumea greco-romană
  • arta greacă: proporții, armonie, echilibru
  • arhitectura romană
15365.1, 5.2
4. Geneza lumii medievale
4.1. Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare
  • marile migrații, formarea limbilor și a popoarelor europene
  • Renovatio Imperii, imperiu creștin, Carol cel Mare
  • Studiu de caz: Renașterea carolingiană
15366.1, 6.2, 6.3, 6.4
4.2. Imperiul Bizantin: instituții, religie și cultură
  • Iustinian
  • ideea refacerii Imperiului Roman
  • Corpus Juris Civilis
  • moștenirea bizantină
  • Studiu de caz: Iconoclasmul
15366.5, 6.6, 6.7, 6.8
4.3. Islamul și expansiunea arabă
  • Mahomed și preceptele Islamului
  • Marele Califat arab
  • impactul asupra Europei
15366.10, 6.11
5. Credință, putere și cunoaștere în lumea medievală
5.1. Societate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană
  • organizarea societății medievale
  • ierarhia feudală
  • domeniul feudal
  • viața omului între ritmurile naturii și credință
  • orașul medieval: organizare, activități, conducere
  • autonomie și privilegii urbane: Bruges, Lübeck
15367.1, 7.2, 7.3, 7.4
5.2. Biserica în Evul Mediu
  • Marea Schismă
  • lupta pentru învestitură
  • papa Grigore al VII-lea și împăratul Henric al IV-lea
  • excomunicare
  • Dictatus Papae
  • Concordatul de la Worms
15367.6, 7.7
5.3. Cruciadele. Ciocnirea civilizațiilor
  • Prima Cruciadă, Cruciada a IV-a
  • ordine militaro-religioase
  • Cavalerii Ioaniți
15367.8, 7.9, 7.10
5.4. Evoluții politice: centralizarea statală
  • centralizare statală: Anglia și Franța
  • monarhia stărilor
  • Alienor de Aquitania
  • fărâmițare politică
15368.6, 8.7
5.5. Timpul catedralelor. Moștenirea culturală a Europei medievale
  • stilurile romanic și gotic
  • literatura
  • scolastica și gândirea medievală
  • universitățile medievale
15378.1, 8.2, 8.3
5.6. Declinul Evului Mediu: războaie, foamete, epidemii
  • Războiul de 100 de ani
  • Ioana d’Arc
  • marea foamete de la începutul secolului al XIV-lea
  • Moartea Neagră
  • expansiunea otomană
15378.9, 8.10, 8.11
6. Lumea în mișcare. Tranziția spre Modernitate
6.1. Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice
  • descoperiri de noi teritorii
  • Cristofor Columb, Fernando Magellan, Francis Drake
  • conchistadori
  • drumuri comerciale
  • imperii coloniale
  • misionari
15379.1, 9.2, 9.3
6.2. Omul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea
  • ideal uman
  • mecenat
  • tipar
  • arte, literatură, științe
  • Thomas Morus, Niccolo Machiavelli
  • Studiu de caz: Erasmus din Rotterdam
15379.5, 9.6, 9.7, 9.8
6.3. Reforma religioasă și impactul ei asupra Europei
  • indulgențe
  • Martin Luther, Cele 95 de Teze, mântuirea prin credință
  • Jean Calvin
  • Henric al VIII-lea
  • Contrareforma, Conciliul de la Trento
  • stilul Baroc
153710.1, 10.2, 10.3
6.4. Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic
  • monarhia de drept divin
  • administrație centralizată
  • transformări sociale
  • reprezentanți: Filip al II-lea al Spaniei, Ludovic al XIV-lea al Franței, Petru cel Mare al Rusiei
153710.5, 10.6, 10.7

FIL · Filologie (două ore)

Anexa 38, două ore pe săptămână: 22 de teme.

Tema din programăConținuturiPaginaLecții
1. Laboratorul istoriei
1.1. Timp, spațiu istoric, concepte
  • cronologie
  • context
  • „timpul evenimentului”
  • proces istoric
  • spațiu istoric, spațiu cultural/de civilizație
  • cauzalitate
  • multiperspectivitate, obiectivitate
  • interacțiunea dintre timp și spațiu în determinarea și evoluția evenimentelor istorice
15541.1, 1.2, 1.4, 1.5
1.2. Surse istorice
  • categorii de surse: arheologice, primare, secundare, multimedia
  • criterii de analiză a surselor, limbaj istoric
  • interpretarea și contextualizarea surselor
15541.3, 1.5
2. Zorii civilizației
2.1. Repere ale Preistoriei
  • modul de viață nomad
  • agricultura și sedentarizarea
  • apariția metalurgiei
  • modificări în organizarea comunităților umane
  • artă și spiritualitate
  • Studiu de caz: Arta preistorică
15542.1, 2.2, 2.3
2.2. Mesopotamia și Egiptul Antic. Modele politice, societate și economie
  • structuri politice: orașul-stat, regatul
  • structuri sociale
  • religie
  • cadrul natural și activități economice: agricultură, irigații, meșteșuguri, comerț
  • Nefertiti
15542.4, 2.5, 2.7
2.3. Cultura Orientului Antic
  • sisteme de scriere: pictograme, cuneiforme, hieroglife, alfabet
  • descoperiri și invenții
  • domenii ale cunoașterii și exprimării artistice: literatură, științe, arte
  • schimbul cultural și științific
15542.8, 2.9, 2.11
3. Originile civilizației europene: modele politice și culturale în lumea greco-romană
3.1. Colonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta
  • direcții ale colonizării, metropole și colonii: Milet, Corint, Agrigentum, Efes
  • polisul: organizare și conducere
  • oligarhie, tiranie, democrație
15543.1, 3.2, 3.3, 3.4
3.2. Grecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon
  • războaiele medice și războiul peloponesiac
  • Imperiul macedonean
  • elenismul
1554–15553.6, 3.7, 3.8
3.3. Roma antică de la Regalitate la Imperiu
  • regalitate, republică, imperiu
  • evoluția instituțiilor
  • „cursus honorum” (scara onorurilor)
  • expansiunea teritorială și organizarea provinciilor
  • procesul de romanizare
15554.1, 4.2, 4.4, 4.5, 4.6
3.4. Modele culturale în lumea greco-romană
  • educație, domenii ale cunoașterii în lumea greco-romană, filosofia
  • Hypathia din Alexandria
  • arta greacă: proporții, armonie, echilibru
  • arhitectura romană
  • Studiu de caz: Teatrul grec
  • Studiu de caz: Arta oratoriei
15555.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5
4. Geneza lumii medievale
4.1. Impactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare
  • marile migrații
  • formarea limbilor și a popoarelor europene
  • Renovatio Imperii, imperiu creștin, Carol cel Mare
15556.1, 6.2, 6.3
4.2. Imperiul Bizantin: instituții, religie și cultură
  • Iustinian
  • ideea refacerii Imperiului Roman
  • moștenirea bizantină
  • Studiu de caz: Evoluția ideii imperiale
15556.5, 6.6, 6.9
4.3. Islamul și expansiunea arabă
  • Mahomed și preceptele Islamului
  • Marele Califat arab
  • impactul asupra Europei
15556.10, 6.11
5. Credință, putere și cunoaștere în lumea medievală
5.1. Societate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană
  • organizarea societății medievale
  • ierarhia feudală
  • domeniul feudal
  • viața omului între ritmurile naturii și credință
  • orașul medieval: organizare, activități, conducere
  • Studiu de caz: Veneția de la republică la mare putere maritimă
15557.1, 7.2, 7.3, 7.5
5.2. Biserica în Evul Mediu
  • Marea Schismă
  • lupta pentru învestitură
  • papa Grigore al VII-lea și împăratul Henric al IV-lea
  • excomunicare
  • Dictatus Papae
  • Concordatul de la Worms
15557.6, 7.7
5.3. Cruciadele. Ciocnirea civilizațiilor
  • Prima Cruciadă, Cruciada a IV-a
  • ordine militare religioase
  • Cavalerii Teutoni
15557.8, 7.9, 7.10
5.4. Timpul catedralelor. Cultura Europei medievale
  • stilurile romanic și gotic
  • literatura: cântece de gestă, romane cavalerești, vieți ale sfinților
  • Christine de Pisan
  • universitățile medievale
1555–15568.1, 8.2, 8.4, 8.5
5.5. Evoluții politice: centralizarea statală
  • formarea statelor medievale
  • centralizare statală: Anglia și Franța
  • Magna Charta Libertatum: drepturi, libertăți și limitarea puterii regale
  • monarhia stărilor
  • Alienor de Aquitania
  • fărâmițare politică
15568.6, 8.7, 8.8
5.6. Declinul Evului Mediu: războaie, foamete, epidemii
  • Războiul de 100 de ani
  • Ioana d’Arc
  • marea foamete de la începutul secolului al XIV-lea
  • Moartea Neagră
  • expansiunea otomană
15568.9, 8.10, 8.11
6. Lumea în mișcare. Tranziția spre Modernitate
6.1. Cursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice
  • descoperiri de noi teritorii
  • Cristofor Columb, Fernando Magellan, Francis Drake
  • conchistadori
  • Hernan Cortes
  • drumuri comerciale
  • Circuitul comercial transatlantic: Europa – Africa – America
  • imperii coloniale
  • misionari
15569.1, 9.2, 9.3, 9.4
6.2. Omul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea
  • ideal uman
  • mecenat
  • tipar
  • arte, literatură, științe
  • criza mentalităților medievale
  • Studiu de caz: Florența și familia Medici
15569.5, 9.6, 9.9
6.3. Reforma religioasă și impactul ei asupra Europei
  • indulgențe
  • Martin Luther, Cele 95 de Teze, mântuirea prin credință
  • Jean Calvin
  • Henric al VIII-lea
  • Contrareforma, Conciliul de la Trento
  • Ordinul Iezuiților
155610.1, 10.2, 10.4
6.4. Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic
  • monarhia de drept divin
  • administrație centralizată
  • transformări sociale
  • reprezentanți: Filip al II-lea al Spaniei, Ludovic al XIV-lea al Franței, Petru cel Mare al Rusiei
155610.5, 10.6, 10.7

Surse și date

Sursele fiecărei lecții sunt la sfârșitul ei, cu ce anume susține fiecare. Programa oficială, fonturile și creditele imaginilor sunt pe pagina Surse și credite.

Competențele specifice din programă

La competența 3.2 sunt trecute lecțiile care spun ce a ajuns din epoca studiată până în Europa de azi. La 4.2 sunt trecute lecțiile al căror exercițiu cere, într-un singur răspuns, informații din amândouă sursele tipărite; proiectul însuși rămâne de făcut în clasă.

CodCompetențaLecții
CG1. Analizarea evenimentelor și proceselor istorice, folosind reperele de timp și spațiu, conceptele și limbajul specific istoriei, pentru a elabora explicații și interpretări argumentate
1.1Utilizarea reperelor de timp și spațiu în relatarea evenimentelor și proceselor istorice din epocile studiate1.1, 2.8, 2.11, 3.1, 3.2, 3.6, 3.8, 4.2, 4.5, 6.1, 6.5, 6.9, 6.10, 6.11, 7.5, 8.2, 8.9, 8.10, 8.11, 9.1, 9.4
1.2Explicarea relației cauză-efect într-o succesiune de evenimente și procese istorice1.2, 1.4, 2.1, 2.2, 2.9, 3.7, 4.4, 4.6, 5.3, 5.5, 6.4, 6.6, 6.8, 7.7, 7.8, 8.3, 8.10, 9.3, 9.5, 9.9, 10.4, 10.7
CG2. Formularea de argumente și judecăți de valoare folosind informațiile din surse care prezintă perspective multiple asupra evenimentelor și proceselor istorice
2.1Recunoașterea tipurilor de surse istorice pentru a le valorifica în diverse contexte de viață1.3, 1.5, 2.3, 2.4, 2.6, 2.7, 3.3, 4.3, 4.7, 5.1, 5.4, 6.3, 6.7, 7.1, 7.2, 7.3, 7.9, 7.10, 8.4, 8.5, 8.8, 9.2, 9.6, 9.8, 10.1, 10.3, 10.5
2.2Extragerea informațiilor din surse diferite pe baza unor repere istorice1.3, 1.5, 2.3, 2.4, 2.6, 2.7, 2.10, 3.3, 4.3, 4.7, 5.1, 5.4, 6.3, 6.7, 7.1, 7.2, 7.3, 7.9, 7.10, 8.4, 8.5, 8.8, 8.10, 9.2, 9.6, 9.8, 10.1, 10.3, 10.5
CG3. Valorificarea experienței istorice și a diversității culturale pentru argumentarea atitudinilor civice
3.1Descrierea evoluției formelor de organizare politică în epoci istorice diferite2.5, 3.4, 3.5, 4.1, 7.4, 8.6, 8.7, 9.7, 10.6
3.2Recunoașterea elementelor civice și culturale care contribuie la identitatea Europei contemporane
Formularea din programa FIL: Recunoașterea elementelor civice și culturale din Antichitate și din Evul Mediu care contribuie la identitatea Europei contemporane
2.9, 5.2, 6.2, 6.4, 6.6, 6.7, 7.6, 8.1, 8.2, 8.8, 10.2
CG4. Utilizarea gândirii critice și a strategiilor de învățare autonomă, colaborativă și continuă folosind exemple din istorie
4.1Selectarea surselor necesare pentru prezentarea unui eveniment și/sau proces istoric1.3, 2.9, 5.3, 5.5, 8.3
4.2Organizarea informațiilor din mai multe surse pentru realizarea unui proiect1.5, 2.10, 6.5, 7.9, 8.2, 8.4, 8.8