Istorie IX

Capitolul 10 · Reformă și regi absoluțiLecția 10.6TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău

Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic

Un rege între hârtii și un țar pe șantier: Filip al II-lea și Petru cel Mare

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
1556–1725 · Epoca modernă

Ce aveau în comun un rege al Spaniei, un rege al Franței și un țar al Rusiei?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 10

În același timp, în altă parte
  • India. În aceiași ani cu Filip al II-lea, împăratul mogul Akbar, mort în 1605, încerca să-i facă egali în fața statului pe supușii lui musulmani și hinduși. sursa
  • Transilvania. Prin Pacea de la Karlowitz (1699), Imperiul Otoman a cedat Austriei Ungaria, fără Banat, și Principatul Transilvaniei; pentru Rusia lui Petru cel Mare, înțelegerea a fost numai un armistițiu. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

În 1698, Petru cel Mare s-a întors la Moscova din călătoria lui prin Apus. Ce li s-a întâmplat boierilor veniți a doua zi să i se închine?

Vezi răspunsul

Li s-au ras bărbile. Un secretar al soliei habsburgice, Johann Georg Korb, era la Moscova și a notat în jurnal, la 5 septembrie 1698, că briciul a trecut prin bărbile celor de față; au scăpat patriarhul și doi boieri. Din 1705, cine ținea la barbă plătea pentru ea între 30 și 100 de ruble pe an și primea un semn de metal, ca dovadă.

La American Numismatic Society din New York se păstrează un semn rusesc de metal din 1705. Pe o față are o mustață și o barbă, pe cealaltă vulturul cu două capete. Era chitanța unui om care plătise ca să-și păstreze barba: țarul Petru cel Mare poruncise ca bărbații să se radă. Cu un secol și ceva mai devreme, regele Filip al II-lea al Spaniei își conducea țările altfel: din scris, de la masa de lucru.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Filip al II-lea: un imperiu condus din hârtiiCe s-a întâmplat

Filip al II-lea, fiul împăratului Carol Quintul (Carol al V-lea), a fost rege al Spaniei între 1556 și 1598. A moștenit Spania, Țările de Jos, Milano, Napoli, Sicilia și coloniile din America, iar în 1580 a luat și Portugalia. Din 1561 și-a așezat curtea la Madrid și nu a mai părăsit Peninsula Iberică. Între 1563 și 1585 a ridicat, la vreo 40 km de Madrid, Escorialul: palat, mănăstire și loc de îngropare al regilor. Citea și îndrepta cu mâna lui hârtiile sosite din toate ținuturile; un cleric i-a reproșat că stă „necontenit așezat la hârtiile sale”. Escorialul se vede și azi, lângă Madrid; Filip al II-lea a murit acolo, în 1598.

Filip se socotea apărătorul credinței catolice. A întărit Inchiziția și le-a interzis morișcilor din Granada, urmașii musulmanilor Spaniei, limba și portul; răscoala lor din 1568 a fost înăbușită. La 7 octombrie 1571, la Lepanto, flota Ligii Sfinte (Spania, Veneția și papa) a învins flota otomană. Argintul adus din America nu acoperea atâtea războaie: de patru ori, în 1557, 1560, 1575 și 1596, regele a încetat să-și plătească datoriile. Europe, 1450 to 1789 (enciclopedie, 2004): datoria Castiliei s-a întreit între 1560 și 1598, până la 85 de milioane de ducați.

În Țările de Jos, taxele noi și prigonirea protestanților au stârnit, din 1566, o revoltă. Ducele de Alba, trimis de rege, a condamnat aproape 9.000 de oameni; cel puțin o mie au fost executați. În 1581, provinciile din nord, conduse de Wilhelm de Orania, l-au declarat pe Filip decăzut din domnie: din ele s-au născut Provinciile Unite. În 1588, Filip a trimis împotriva Angliei, care îi ajuta pe răsculați, Invincibila Armada: 130 de corăbii cu vreo 30.000 de oameni. Hărțuită de englezi, flota a fost apoi risipită de furtuni pe drumul de întoarcere.

Pentru curioși

Flota de la Lepanto a fost comandată de don Juan de Austria, fratele vitreg al regelui. Pentru flotele Spaniei și Veneției, victoria venea după un șir lung de înfrângeri pe mare, dar flota otomană a rămas stăpână pe cea mai mare parte a Mediteranei.

Mult din argintul Americii venea de la Potosí, oraș întemeiat de spanioli în 1545, la peste 4.000 de metri înălțime, în Bolivia de azi. Lucrătorii indieni ai minelor mureau de trudă și de otrăvirea cu mercur, folosit la scoaterea argintului.

Petru cel Mare: Rusia schimbată prin porunciCe s-a întâmplat

Petru cel Mare a fost țar al Rusiei din 1682, de la vreo zece ani, până în 1725. În 1697–1698 a străbătut Apusul cu Marea Ambasadă, sub nume schimbat, și a învățat în Olanda și în Anglia cum se construiesc corăbiile. A doua zi după întoarcere, bărbile boierilor veniți să-l întâmpine au fost rase pe loc. J. G. Korb, secretarul soliei habsburgice la Moscova, de față: jurnal, 5 septembrie 1698, tipărit de el după întoarcere.

Printr-o poruncă din 16 ianuarie 1705, cine voia să-și păstreze barba plătea între 30 și 100 de ruble pe an, după rang, și primea un semn de metal; preoții erau scutiți. Un semn de barbă din 1705 se păstrează la American Numismatic Society, New York (nr. 1914.265.55).

Din 1700 până în 1721, Petru a purtat cu Suedia lui Carol al XII-lea Războiul Nordului. În mai 1703, pe pământ luat de la suedezi, la gura Nevei, a întemeiat Sankt Petersburg, capitală din 1712. În 1709 i-a învins pe suedezi la Poltava, în Ucraina de azi. Pacea din 1721 i-a adus țărmul Mării Baltice, iar Senatul i-a dat titlul de împărat.

În 1711 înființase Senatul, care conducea în lipsa lui. În 1721 a desființat patriarhia și a pus în fruntea Bisericii Sfântul Sinod, supravegheat mai apoi de un funcționar al țarului. În 1722 a dat Tabelul rangurilor: slujbele din armată, din administrație și de la curte erau așezate pe 14 trepte, iar cine urca destul prin slujbă ajungea nobil. Prețul l-au plătit țăranii: armata și flota au luat zeci de mii de oameni, iobăgia s-a înăsprit, iar din 1724 fiecare bărbat din popor datora un impozit pe cap, de care nobilii și clerul erau scutiți. Sankt Petersburg a fost ridicat cu muncă silită; mulți lucrători au murit.

Pentru curioși

Episcopul englez Gilbert Burnet, care a stat de vorbă cu Petru la Londra în 1698, scria că țarul lucra cu mâinile lui la corăbii și părea făcut de natură „mai degrabă dulgher de corăbii decât mare principe”.

Țăranii nu plăteau taxa pe barbă; dădeau câte o copeică de câte ori intrau în oraș sau ieșeau din el. O povestire locală, tipărită în 1870, spune că la Solikamsk, în primăvara lui 1705, voievodul a citit porunca în biserică, iar la ieșire soldații le-au tuns oamenilor bărbile și le-au tăiat poalele caftanelor mai sus de genunchi; mulți își strângeau de pe jos părul și îl ascundeau în sân.

Războiul Nordului a început cu o înfrângere, la Narva, în 1700. Petru a mai purtat războaie cu Imperiul Otoman (1711) și cu Persia (1722–1723), de la care a luat țărmul de apus al Mării Caspice.

Axă a timpului de la 1550 la 1730, la scară, cu trei domnii ca benzi. În stânga: Filip al II-lea, 1556–1598, cu Lepanto în 1571 și Armada în 1588; apoi Ludovic al XIV-lea, 1643–1715. În dreapta: Petru cel Mare, 1682–1725, cu Sankt Petersburg în 1703, Poltava în 1709 și titlul de împărat în 1721. Domniile lui Ludovic și Petru se suprapun între 1682 și 1715. Axă a timpului de la 1550 la 1730, la scară, cu trei domnii ca benzi. În stânga: Filip al II-lea, 1556–1598, cu Lepanto în 1571 și Armada în 1588; apoi Ludovic al XIV-lea, 1643–1715. În dreapta: Petru cel Mare, 1682–1725, cu Sankt Petersburg în 1703, Poltava în 1709 și titlul de împărat în 1721. Domniile lui Ludovic și Petru se suprapun între 1682 și 1715. 1550 1730 Filip al II-lea 1556–1598 1571 Lepanto 1588 Armada Ludovic al XIV-lea 1643–1715 Petru cel Mare 1682–1725 1703 Sankt Petersburg 1709 Poltava 1721 împărat
Figura 1Între moartea lui Filip al II-lea și urcarea pe tron a lui Petru trec 84 de ani. Când Petru ajunge țar, în 1682, Ludovic al XIV-lea domnea de 39 de ani.

De ce au mers pe același drumDe ce

Cei doi nu semănau: unul nu ieșea din palat, celălalt lucra cu mâinile lui pe șantierele de corăbii. Amândoi purtau însă războaie lungi, iar războiul cerea bani și oameni în fiecare an. De aceea aveau nevoie de slujbași care să asculte numai de ei și de supuși care să plătească fără să se poată împotrivi. De aici vin trăsăturile absolutismului: puterea strânsă în mâna regelui, administrația centralizată, Biserica ținută aproape de tron. Urmările au fost diferite. Filip a călcat privilegiile unor provincii bogate, cu orașe și adunări puternice, și a pierdut nordul Țărilor de Jos. Petru a avut în față nobili legați de slujbă și țărani iobagi, iar poruncile lui au trecut. Explicație a istoricilor; vezi articolul despre absolutism din Dizionario di Storia (Treccani): birocrație, curte, Biserică, mari războaie.

Tabel care compară trei monarhi absoluți, Filip al II-lea, Ludovic al XIV-lea și Petru cel Mare, după patru criterii. Temeiul puterii: apărător al catolicismului; drept divin; „autocrat a toată Rusia”. Reședința: Escorial; Versailles; Sankt Petersburg. Provinciile: slujbași din Spania; intendenți; guvernatori. Religia: un singur cult, păzit de Inchiziție; Edictul de la Nantes, revocat; Biserica, sub Sfântul Sinod. Tabel care compară trei monarhi absoluți, Filip al II-lea, Ludovic al XIV-lea și Petru cel Mare, după patru criterii. Temeiul puterii: apărător al catolicismului; drept divin; „autocrat a toată Rusia”. Reședința: Escorial; Versailles; Sankt Petersburg. Provinciile: slujbași din Spania; intendenți; guvernatori. Religia: un singur cult, păzit de Inchiziție; Edictul de la Nantes, revocat; Biserica, sub Sfântul Sinod. Filip al II-lea Ludovic al XIV-lea Petru cel Mare Temeiul puterii apărător al catolicismului drept divin „autocrat a toată Rusia” Reședința Escorial Versailles Sankt Petersburg Provinciile slujbași din Spania intendenți guvernatori Religia un singur cult, Inchiziție Edictul de la Nantes, revocat Biserica, sub Sfântul Sinod
Figura 2Citește pe rânduri: la fiecare criteriu, cei trei au ajuns la același lucru cu alte mijloace.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A Jurnalul unui secretar de solie la curtea țarului Petru cel Mare

Ce fel de sursă
text
Cine
Johann Georg Korb, secretarul soliei trimise la Moscova de împăratul Leopold I de Habsburg
Când a fost făcută
5 septembrie 1698 (după calendarul apusean), la Moscova; tipărit de autor după întoarcere, în latină
Despre ce moment vorbește
ziua de după întoarcerea țarului Petru din Marea Ambasadă
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
Carte tipărită; fragmentul este din traducerea engleză a contelui MacDonnell, Londra, 1863, vol. I, p. 155–156
Traducere
traducere de lucru după versiunea engleză din Diary of an Austrian Secretary of Legation at the Court of Czar Peter the Great, trad. contele MacDonnell, Londra, Bradbury & Evans, 1863

Vestea sosirii țarului se răspândise în oraș. Boierii și fruntașii moscoviți au venit în număr mare, dis-de-dimineață, (…) ca să i se închine. (…) Pe cei care, după obiceiul țării, se aruncau la pământ ca să se închine maiestății sale, el îi ridica binevoitor și îi îmbrățișa cu un sărut (…). Dacă briciul, care a trecut fără alegere prin bărbile celor de față, poate fi iertat pentru răul făcut, moscoviții pot socoti acea zi printre cele mai fericite din viața lor. (…) Numai teama de sfințenia slujbei lui l-a scutit pe patriarh. (…) Toți ceilalți au trebuit să se supună portului neamurilor străine, iar briciul a șters moda cea veche.

Ce poate dovedi Arată, prin ochii unui străin aflat la Moscova, că rasul bărbilor a început chiar în ziua de după întoarcerea țarului, cu boierii, și cine a fost cruțat.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură ce simțeau boierii și nici cât de departe de Moscova a ajuns schimbarea: Korb este un diplomat străin, care privește curtea din afară și scrie pentru cititorii de acasă.

Sursa B Semn de barbă (dovadă că taxa a fost plătită)

Ce fel de sursă
obiect
Cine
monetăria țarului Petru cel Mare
Când a fost făcută
1705, în Rusia
Despre ce moment vorbește
porunca din 16 ianuarie 1705 despre rasul bărbilor și al mustăților
Câți ani le despart
niciunul: este din același an
Unde se află azi
American Numismatic Society, New York, nr. de inventar 1914.265.55

Un semn de metal, asemănător unei monede. Pe o față se văd o mustață și o barbă și cuvinte rusești care arată că banii au fost plătiți. Pe cealaltă față: vulturul cu două capete, stema țarilor, și anul 1705.

Ce poate dovedi Dovedește că taxa pe barbă a fost strânsă cu adevărat și că statul dădea o dovadă de plată.

Ce nu poate dovedi Nu spune câți oameni au plătit, cât a plătit fiecare și nici câți s-au ras de frică.

Cerințe

  1. Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa A se referă la secolul al XVII-lea (anul 1698).

  2. Numiți slujitorul Bisericii precizat în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Slujitorul Bisericii precizat în sursa A este patriarhul.

  3. Menționați, din sursa A, două informații referitoare la felul în care țarul i-a primit pe boieri. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: îi ridica de la pământ pe cei care i se închinau; îi îmbrățișa cu un sărut; briciul a trecut prin bărbile celor de față; toți, afară de cei scutiți, au trebuit să ia portul străin. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care arată că barba putea fi păstrată în schimbul unei plăți. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera B: semnul din 1705 era dovada că banii au fost plătiți.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: „teama de sfințenia slujbei lui”. Efect: patriarhul a fost scutit de ras. Deoarece patriarhul era capul Bisericii, nimeni nu a îndrăznit să se atingă de barba lui. Se primește și: cauză – vestea sosirii țarului se răspândise în oraș; efect – boierii au venit în număr mare, dis-de-dimineață, să i se închine. Se primește orice altă relație corectă între două informații din sursa A.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la felul în care Petru cel Mare a schimbat obiceiurile Rusiei și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: Petru cel Mare a schimbat obiceiurile prin poruncă și prin silă, începând cu cei din jurul lui. Informație: „Toți ceilalți au trebuit să se supună portului neamurilor străine”. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Comparație

Filip al II-lea, Ludovic al XIV-lea și Petru cel Mare, pe aceleași criterii

  1. Criteriile

    Compari trei monarhi absoluți după cinci criterii: cum își îndreptățeau puterea, unde își aveau reședința, cine conducea provinciile, armata, religia.

  2. Tabelul

    Filip al II-lea (Spania, 1556–1598): apărător al catolicismului; Escorialul; slujbași trimiși din Spania; flota de la Lepanto și Armada; un singur cult, păzit de Inchiziție. Ludovic al XIV-lea (Franța, 1643–1715): drept divin; Versailles; intendenți; armata regelui; Edictul de la Nantes revocat. Petru cel Mare (Rusia, 1682–1725): „autocrat a toată Rusia”; Sankt Petersburg; guvernatori; armată de recruți și flotă nouă; Biserica pusă sub Sfântul Sinod.

  3. O asemănare

    Atât Filip al II-lea, cât și Ludovic al XIV-lea și Petru cel Mare au condus provinciile prin oameni numiți de ei și au cerut o singură credință sau o Biserică ascultătoare.

  4. O deosebire

    Filip al II-lea și Ludovic al XIV-lea au apărat credința veche a țării lor, în timp ce Petru cel Mare a schimbat prin porunci obiceiurile Rusiei și a supus Biserica statului.

  5. Concluzia

    Toți trei sunt monarhi absoluți, fiindcă țin singuri puterea și guvernează printr-o administrație centralizată. Mijloacele și urmările diferă: Spania pierde nordul Țărilor de Jos, Franța rămâne cu vistieria goală, Rusia ajunge la Marea Baltică.

Stănilești, 1711

Petru cel Mare pe Prut, alături de Dimitrie Cantemir

În primăvara lui 1711, Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei din 1710, a încheiat în taină o înțelegere cu țarul. Moldova era atunci țară tributară Imperiului Otoman. Actul, dat la Luțk la 13 aprilie 1711 (24 aprilie pe stilul nou), punea țara sub ocrotirea Rusiei și păstra domnia în familia lui Cantemir.

Petru a venit cu oastea până la Iași. În iulie 1711, la Stănilești, pe Prut, rușii și moldovenii au fost împresurați de oastea otomană, mult mai numeroasă. Țarul a obținut pacea dând înapoi cetatea Azov. Ion Neculce, hatmanul lui Cantemir, care a fost de față, scrie că domnul a plecat în Rusia cu 24 de boieri, înșirați pe nume, și cu alți slujitori. Cantemir a trăit acolo 12 ani, până la moarte, în 1723, prețuit ca învățat.

Pe scurt

  1. Filip al II-lea (1556–1598) a condus Spania și ținuturile ei din Europa și din America de la Madrid și de la Escorial; se socotea apărătorul credinței catolice.
  2. Filip a învins flota otomană la Lepanto (1571), dar a pierdut nordul Țărilor de Jos, care l-a declarat decăzut din domnie în 1581, iar Invincibila Armada, trimisă împotriva Angliei în 1588, s-a întors înfrântă.
  3. Petru cel Mare (1682–1725) a călătorit în Apus cu Marea Ambasadă (1697–1698) și a schimbat Rusia prin porunci: armată și flotă noi, Senatul (1711), Sfântul Sinod (1721), Tabelul rangurilor (1722).
  4. Petru a întemeiat Sankt Petersburg (1703), i-a învins pe suedezi la Poltava (1709) și a primit titlul de împărat (1721); reformele lui s-au sprijinit pe munca iobagilor și pe războaie de cucerire.
  5. Filip al II-lea, Ludovic al XIV-lea și Petru cel Mare sunt monarhi absoluți: țin singuri puterea, guvernează printr-o administrație centralizată și cer supușilor o singură credință sau o Biserică ascultătoare.
  6. În 1711, Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, au fost învinși de oastea otomană la Stănilești, pe Prut; Cantemir a plecat în Rusia.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitInvincibila Armada a fost scufundată de englezi într-o singură bătălie.

    CorectEnglezii au hărțuit-o și au stricat multe corăbii, dar cele mai mari pierderi au venit pe drumul de întoarcere, din furtuni și din boli.

  • GreșitPetru cel Mare a adus Rusiei obiceiurile Apusului, deci i-a făcut pe ruși mai liberi.

    CorectSchimbările s-au făcut prin porunci și cu sila. Iobăgia s-a înăsprit, iar din 1724 fiecare bărbat din popor a plătit un impozit pe cap.

  • GreșitFilip al II-lea al Spaniei este același cu Filip al II-lea despre care s-a învățat la Evul Mediu.

    CorectSunt regi diferiți. Filip al II-lea August a fost rege al Franței și a învins la Bouvines în 1214. Filip al II-lea al Spaniei a domnit între 1556 și 1598.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce s-a întâmplat cu Invincibila Armada, în 1588?

    Răspuns

    b) A fost hărțuită de englezi și risipită de furtuni la întoarcere. Armada nu a apucat să debarce. Englezii au hărțuit-o, iar furtunile și bolile de pe drumul de întoarcere au făcut cele mai mari pierderi. Lepanto (1571) a fost o victorie a Spaniei și a aliaților ei.

  2. Ce a rânduit Tabelul rangurilor, din 1722?

    Răspuns

    c) Slujbele din armată, administrație și curte, pe 14 trepte. Tabelul așeza toate slujbele statului pe 14 trepte. Rangul venea din slujbă: cine urca destul ajungea nobil.

  3. Ce au hotărât în 1581 provinciile din nordul Țărilor de Jos?

    Răspuns

    d) L-au declarat pe Filip al II-lea decăzut din domnie. După 15 ani de revoltă, provinciile din nord s-au desprins de regele Spaniei; din ele s-au născut Provinciile Unite.

  4. La Moscova și în toate orașele, curtenilor (…) și slujbașilor de toate rangurile, și negustorilor (…) să li se spună tuturor: de acum înainte (…) să-și radă bărbile și mustățile. Iar dacă unii nu vor voi să-și radă bărbile și mustățile și vor voi să umble cu barbă și cu mustăți, de la aceia să se ia…

    Porunca țarului Petru din 16 ianuarie 1705, citată în revista Russkaia Starina, vol. I, Sankt Petersburg, 1870, p. 389; traducere de lucru din rusă. Urmau sumele: între 30 și 100 de ruble pe an.

    Ce le cere porunca supușilor?

    Răspuns

    b) Să-și radă barba și mustățile ori să plătească pentru a le păstra. Porunca cere întâi rasul; plata este pentru cei care „nu vor voi”. Taxa era prețul unei scutiri, plătit an de an.

  5. Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. Bătălia navală de la Lepanto (1571)
    2. Invincibila Armada pornește împotriva Angliei (1588)
    3. Petru cel Mare pleacă în Apus cu Marea Ambasadă (1697)
    4. Petru cel Mare întemeiază Sankt Petersburg (1703)
    5. Bătălia de la Poltava (1709)
    6. Petru cel Mare dă Tabelul rangurilor (1722)

    Lepanto (1571) și Armada (1588) țin de domnia lui Filip al II-lea. Peste un secol vin Marea Ambasadă (1697), Sankt Petersburg (1703), Poltava (1709) și Tabelul rangurilor (1722).

  6. Pune fiecare nume lângă monarhul de care ține.

    Răspuns

    Filip al II-lea: Escorialul; Invincibila Armada; Lepanto.

    Ludovic al XIV-lea: Versailles; Intendenții.

    Petru cel Mare: Sankt Petersburg; Tabelul rangurilor; Poltava.

    Escorialul, Lepanto și Armada țin de Spania lui Filip al II-lea; Versailles și intendenții, de Franța lui Ludovic al XIV-lea; Sankt Petersburg, Poltava și Tabelul rangurilor, de Rusia lui Petru cel Mare.

  7. Menționează o asemănare și o deosebire între felul în care au condus Filip al II-lea și Petru cel Mare. Scrie două propoziții întregi.

    Un răspuns bun

    Asemănare: atât Filip al II-lea, cât și Petru cel Mare au ținut singuri puterea și au purtat războaie lungi, plătite de supuși. Deosebire: Filip al II-lea a apărat credința și rânduielile vechi ale Spaniei, în timp ce Petru cel Mare a schimbat prin porunci obiceiurile Rusiei și a supus Biserica statului.

    La o comparație, asemănarea și deosebirea se scriu în propoziții întregi, pe același criteriu, cu „atât…, cât și” și „în timp ce”.

Termeni

Escorial
Palat, mănăstire și loc de îngropare al regilor Spaniei, ridicat de Filip al II-lea între 1563 și 1585, la vreo 40 km de Madrid.
Inchiziție
Tribunal care îi cerceta și îi judeca pe cei bănuiți că s-au abătut de la credința catolică. Filip al II-lea i-a sporit puterile.
Lepanto
Bătălie navală din 7 octombrie 1571, lângă coasta Greciei, în care flota Ligii Sfinte a învins flota otomană.
Invincibila Armada
Flota de 130 de corăbii trimisă de Filip al II-lea împotriva Angliei, în 1588.
Marea Ambasadă
Călătoria din 1697–1698 a lui Petru cel Mare prin Prusia, Olanda, Anglia și Viena, făcută sub nume schimbat.
Sfântul Sinod
Sfatul pus de Petru cel Mare, în 1721, în fruntea Bisericii Ortodoxe Ruse, în locul patriarhului.
Tabelul rangurilor
Legea din 1722 prin care Petru cel Mare a așezat pe 14 trepte slujbele din armată, administrație și curte; rangul venea din slujbă.
administrație centralizată
Conducerea unei țări prin slujbași numiți de rege, care ascultă de el și îi duc poruncile în toate provinciile.
Surse și legătura cu programa

Din programă: TC 6.4 „Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic”; SS 6.4 „Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic”; FIL 6.4 „Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic”. Competențe specifice urmărite: 3.1.