Capitolul 10 · Reformă și regi absoluțiLecția 10.6TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău
Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic
Un rege între hârtii și un țar pe șantier: Filip al II-lea și Petru cel Mare
Ce aveau în comun un rege al Spaniei, un rege al Franței și un țar al Rusiei?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 10
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
- India. În aceiași ani cu Filip al II-lea, împăratul mogul Akbar, mort în 1605, încerca să-i facă egali în fața statului pe supușii lui musulmani și hinduși. sursa
- Transilvania. Prin Pacea de la Karlowitz (1699), Imperiul Otoman a cedat Austriei Ungaria, fără Banat, și Principatul Transilvaniei; pentru Rusia lui Petru cel Mare, înțelegerea a fost numai un armistițiu. sursa
Înainte să citești: tu ce crezi?
În 1698, Petru cel Mare s-a întors la Moscova din călătoria lui prin Apus. Ce li s-a întâmplat boierilor veniți a doua zi să i se închine?
Vezi răspunsul
Li s-au ras bărbile. Un secretar al soliei habsburgice, Johann Georg Korb, era la Moscova și a notat în jurnal, la 5 septembrie 1698, că briciul a trecut prin bărbile celor de față; au scăpat patriarhul și doi boieri. Din 1705, cine ținea la barbă plătea pentru ea între 30 și 100 de ruble pe an și primea un semn de metal, ca dovadă.
La American Numismatic Society din New York se păstrează un semn rusesc de metal din 1705. Pe o față are o mustață și o barbă, pe cealaltă vulturul cu două capete. Era chitanța unui om care plătise ca să-și păstreze barba: țarul Petru cel Mare poruncise ca bărbații să se radă. Cu un secol și ceva mai devreme, regele Filip al II-lea al Spaniei își conducea țările altfel: din scris, de la masa de lucru.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
Filip al II-lea: un imperiu condus din hârtiiCe s-a întâmplat
Filip al II-lea, fiul împăratului Carol Quintul (Carol al V-lea), a fost rege al Spaniei între 1556 și 1598. A moștenit Spania, Țările de Jos, Milano, Napoli, Sicilia și coloniile din America, iar în 1580 a luat și Portugalia. Din 1561 și-a așezat curtea la Madrid și nu a mai părăsit Peninsula Iberică. Între 1563 și 1585 a ridicat, la vreo 40 km de Madrid, Escorialul: palat, mănăstire și loc de îngropare al regilor. Citea și îndrepta cu mâna lui hârtiile sosite din toate ținuturile; un cleric i-a reproșat că stă „necontenit așezat la hârtiile sale”. Escorialul se vede și azi, lângă Madrid; Filip al II-lea a murit acolo, în 1598.
Filip se socotea apărătorul credinței catolice. A întărit Inchiziția și le-a interzis morișcilor din Granada, urmașii musulmanilor Spaniei, limba și portul; răscoala lor din 1568 a fost înăbușită. La 7 octombrie 1571, la Lepanto, flota Ligii Sfinte (Spania, Veneția și papa) a învins flota otomană. Argintul adus din America nu acoperea atâtea războaie: de patru ori, în 1557, 1560, 1575 și 1596, regele a încetat să-și plătească datoriile. Europe, 1450 to 1789 (enciclopedie, 2004): datoria Castiliei s-a întreit între 1560 și 1598, până la 85 de milioane de ducați.
În Țările de Jos, taxele noi și prigonirea protestanților au stârnit, din 1566, o revoltă. Ducele de Alba, trimis de rege, a condamnat aproape 9.000 de oameni; cel puțin o mie au fost executați. În 1581, provinciile din nord, conduse de Wilhelm de Orania, l-au declarat pe Filip decăzut din domnie: din ele s-au născut Provinciile Unite. În 1588, Filip a trimis împotriva Angliei, care îi ajuta pe răsculați, Invincibila Armada: 130 de corăbii cu vreo 30.000 de oameni. Hărțuită de englezi, flota a fost apoi risipită de furtuni pe drumul de întoarcere.
Pentru curioși
Flota de la Lepanto a fost comandată de don Juan de Austria, fratele vitreg al regelui. Pentru flotele Spaniei și Veneției, victoria venea după un șir lung de înfrângeri pe mare, dar flota otomană a rămas stăpână pe cea mai mare parte a Mediteranei.
Mult din argintul Americii venea de la Potosí, oraș întemeiat de spanioli în 1545, la peste 4.000 de metri înălțime, în Bolivia de azi. Lucrătorii indieni ai minelor mureau de trudă și de otrăvirea cu mercur, folosit la scoaterea argintului.
Petru cel Mare: Rusia schimbată prin porunciCe s-a întâmplat
Petru cel Mare a fost țar al Rusiei din 1682, de la vreo zece ani, până în 1725. În 1697–1698 a străbătut Apusul cu Marea Ambasadă, sub nume schimbat, și a învățat în Olanda și în Anglia cum se construiesc corăbiile. A doua zi după întoarcere, bărbile boierilor veniți să-l întâmpine au fost rase pe loc. J. G. Korb, secretarul soliei habsburgice la Moscova, de față: jurnal, 5 septembrie 1698, tipărit de el după întoarcere.
Printr-o poruncă din 16 ianuarie 1705, cine voia să-și păstreze barba plătea între 30 și 100 de ruble pe an, după rang, și primea un semn de metal; preoții erau scutiți. Un semn de barbă din 1705 se păstrează la American Numismatic Society, New York (nr. 1914.265.55).
Din 1700 până în 1721, Petru a purtat cu Suedia lui Carol al XII-lea Războiul Nordului. În mai 1703, pe pământ luat de la suedezi, la gura Nevei, a întemeiat Sankt Petersburg, capitală din 1712. În 1709 i-a învins pe suedezi la Poltava, în Ucraina de azi. Pacea din 1721 i-a adus țărmul Mării Baltice, iar Senatul i-a dat titlul de împărat.
În 1711 înființase Senatul, care conducea în lipsa lui. În 1721 a desființat patriarhia și a pus în fruntea Bisericii Sfântul Sinod, supravegheat mai apoi de un funcționar al țarului. În 1722 a dat Tabelul rangurilor: slujbele din armată, din administrație și de la curte erau așezate pe 14 trepte, iar cine urca destul prin slujbă ajungea nobil. Prețul l-au plătit țăranii: armata și flota au luat zeci de mii de oameni, iobăgia s-a înăsprit, iar din 1724 fiecare bărbat din popor datora un impozit pe cap, de care nobilii și clerul erau scutiți. Sankt Petersburg a fost ridicat cu muncă silită; mulți lucrători au murit.
Pentru curioși
Episcopul englez Gilbert Burnet, care a stat de vorbă cu Petru la Londra în 1698, scria că țarul lucra cu mâinile lui la corăbii și părea făcut de natură „mai degrabă dulgher de corăbii decât mare principe”.
Țăranii nu plăteau taxa pe barbă; dădeau câte o copeică de câte ori intrau în oraș sau ieșeau din el. O povestire locală, tipărită în 1870, spune că la Solikamsk, în primăvara lui 1705, voievodul a citit porunca în biserică, iar la ieșire soldații le-au tuns oamenilor bărbile și le-au tăiat poalele caftanelor mai sus de genunchi; mulți își strângeau de pe jos părul și îl ascundeau în sân.
Războiul Nordului a început cu o înfrângere, la Narva, în 1700. Petru a mai purtat războaie cu Imperiul Otoman (1711) și cu Persia (1722–1723), de la care a luat țărmul de apus al Mării Caspice.
De ce au mers pe același drumDe ce
Cei doi nu semănau: unul nu ieșea din palat, celălalt lucra cu mâinile lui pe șantierele de corăbii. Amândoi purtau însă războaie lungi, iar războiul cerea bani și oameni în fiecare an. De aceea aveau nevoie de slujbași care să asculte numai de ei și de supuși care să plătească fără să se poată împotrivi. De aici vin trăsăturile absolutismului: puterea strânsă în mâna regelui, administrația centralizată, Biserica ținută aproape de tron. Urmările au fost diferite. Filip a călcat privilegiile unor provincii bogate, cu orașe și adunări puternice, și a pierdut nordul Țărilor de Jos. Petru a avut în față nobili legați de slujbă și țărani iobagi, iar poruncile lui au trecut. Explicație a istoricilor; vezi articolul despre absolutism din Dizionario di Storia (Treccani): birocrație, curte, Biserică, mari războaie.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Jurnalul unui secretar de solie la curtea țarului Petru cel Mare
Vestea sosirii țarului se răspândise în oraș. Boierii și fruntașii moscoviți au venit în număr mare, dis-de-dimineață, (…) ca să i se închine. (…) Pe cei care, după obiceiul țării, se aruncau la pământ ca să se închine maiestății sale, el îi ridica binevoitor și îi îmbrățișa cu un sărut (…). Dacă briciul, care a trecut fără alegere prin bărbile celor de față, poate fi iertat pentru răul făcut, moscoviții pot socoti acea zi printre cele mai fericite din viața lor. (…) Numai teama de sfințenia slujbei lui l-a scutit pe patriarh. (…) Toți ceilalți au trebuit să se supună portului neamurilor străine, iar briciul a șters moda cea veche.
Ce poate dovedi Arată, prin ochii unui străin aflat la Moscova, că rasul bărbilor a început chiar în ziua de după întoarcerea țarului, cu boierii, și cine a fost cruțat.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură ce simțeau boierii și nici cât de departe de Moscova a ajuns schimbarea: Korb este un diplomat străin, care privește curtea din afară și scrie pentru cititorii de acasă.
Sursa B Semn de barbă (dovadă că taxa a fost plătită)
Un semn de metal, asemănător unei monede. Pe o față se văd o mustață și o barbă și cuvinte rusești care arată că banii au fost plătiți. Pe cealaltă față: vulturul cu două capete, stema țarilor, și anul 1705.
Ce poate dovedi Dovedește că taxa pe barbă a fost strânsă cu adevărat și că statul dădea o dovadă de plată.
Ce nu poate dovedi Nu spune câți oameni au plătit, cât a plătit fiecare și nici câți s-au ras de frică.
Cerințe
Precizați secolul la care se referă sursa A. (2 puncte)
Numiți slujitorul Bisericii precizat în sursa A. (2 puncte)
Menționați, din sursa A, două informații referitoare la felul în care țarul i-a primit pe boieri. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care arată că barba putea fi păstrată în schimbul unei plăți. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la felul în care Petru cel Mare a schimbat obiceiurile Rusiei și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)
Comparație
Filip al II-lea, Ludovic al XIV-lea și Petru cel Mare, pe aceleași criterii
Criteriile
Compari trei monarhi absoluți după cinci criterii: cum își îndreptățeau puterea, unde își aveau reședința, cine conducea provinciile, armata, religia.
Tabelul
Filip al II-lea (Spania, 1556–1598): apărător al catolicismului; Escorialul; slujbași trimiși din Spania; flota de la Lepanto și Armada; un singur cult, păzit de Inchiziție. Ludovic al XIV-lea (Franța, 1643–1715): drept divin; Versailles; intendenți; armata regelui; Edictul de la Nantes revocat. Petru cel Mare (Rusia, 1682–1725): „autocrat a toată Rusia”; Sankt Petersburg; guvernatori; armată de recruți și flotă nouă; Biserica pusă sub Sfântul Sinod.
O asemănare
Atât Filip al II-lea, cât și Ludovic al XIV-lea și Petru cel Mare au condus provinciile prin oameni numiți de ei și au cerut o singură credință sau o Biserică ascultătoare.
O deosebire
Filip al II-lea și Ludovic al XIV-lea au apărat credința veche a țării lor, în timp ce Petru cel Mare a schimbat prin porunci obiceiurile Rusiei și a supus Biserica statului.
Concluzia
Toți trei sunt monarhi absoluți, fiindcă țin singuri puterea și guvernează printr-o administrație centralizată. Mijloacele și urmările diferă: Spania pierde nordul Țărilor de Jos, Franța rămâne cu vistieria goală, Rusia ajunge la Marea Baltică.
Stănilești, 1711
Petru cel Mare pe Prut, alături de Dimitrie Cantemir
În primăvara lui 1711, Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei din 1710, a încheiat în taină o înțelegere cu țarul. Moldova era atunci țară tributară Imperiului Otoman. Actul, dat la Luțk la 13 aprilie 1711 (24 aprilie pe stilul nou), punea țara sub ocrotirea Rusiei și păstra domnia în familia lui Cantemir.
Petru a venit cu oastea până la Iași. În iulie 1711, la Stănilești, pe Prut, rușii și moldovenii au fost împresurați de oastea otomană, mult mai numeroasă. Țarul a obținut pacea dând înapoi cetatea Azov. Ion Neculce, hatmanul lui Cantemir, care a fost de față, scrie că domnul a plecat în Rusia cu 24 de boieri, înșirați pe nume, și cu alți slujitori. Cantemir a trăit acolo 12 ani, până la moarte, în 1723, prețuit ca învățat.
Pe scurt
- Filip al II-lea (1556–1598) a condus Spania și ținuturile ei din Europa și din America de la Madrid și de la Escorial; se socotea apărătorul credinței catolice.
- Filip a învins flota otomană la Lepanto (1571), dar a pierdut nordul Țărilor de Jos, care l-a declarat decăzut din domnie în 1581, iar Invincibila Armada, trimisă împotriva Angliei în 1588, s-a întors înfrântă.
- Petru cel Mare (1682–1725) a călătorit în Apus cu Marea Ambasadă (1697–1698) și a schimbat Rusia prin porunci: armată și flotă noi, Senatul (1711), Sfântul Sinod (1721), Tabelul rangurilor (1722).
- Petru a întemeiat Sankt Petersburg (1703), i-a învins pe suedezi la Poltava (1709) și a primit titlul de împărat (1721); reformele lui s-au sprijinit pe munca iobagilor și pe războaie de cucerire.
- Filip al II-lea, Ludovic al XIV-lea și Petru cel Mare sunt monarhi absoluți: țin singuri puterea, guvernează printr-o administrație centralizată și cer supușilor o singură credință sau o Biserică ascultătoare.
- În 1711, Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, au fost învinși de oastea otomană la Stănilești, pe Prut; Cantemir a plecat în Rusia.
Greșeli frecvente
GreșitInvincibila Armada a fost scufundată de englezi într-o singură bătălie.
CorectEnglezii au hărțuit-o și au stricat multe corăbii, dar cele mai mari pierderi au venit pe drumul de întoarcere, din furtuni și din boli.
GreșitPetru cel Mare a adus Rusiei obiceiurile Apusului, deci i-a făcut pe ruși mai liberi.
CorectSchimbările s-au făcut prin porunci și cu sila. Iobăgia s-a înăsprit, iar din 1724 fiecare bărbat din popor a plătit un impozit pe cap.
GreșitFilip al II-lea al Spaniei este același cu Filip al II-lea despre care s-a învățat la Evul Mediu.
CorectSunt regi diferiți. Filip al II-lea August a fost rege al Franței și a învins la Bouvines în 1214. Filip al II-lea al Spaniei a domnit între 1556 și 1598.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce s-a întâmplat cu Invincibila Armada, în 1588?
Răspuns
b) A fost hărțuită de englezi și risipită de furtuni la întoarcere. Armada nu a apucat să debarce. Englezii au hărțuit-o, iar furtunile și bolile de pe drumul de întoarcere au făcut cele mai mari pierderi. Lepanto (1571) a fost o victorie a Spaniei și a aliaților ei.
Ce a rânduit Tabelul rangurilor, din 1722?
Răspuns
c) Slujbele din armată, administrație și curte, pe 14 trepte. Tabelul așeza toate slujbele statului pe 14 trepte. Rangul venea din slujbă: cine urca destul ajungea nobil.
Ce au hotărât în 1581 provinciile din nordul Țărilor de Jos?
Răspuns
d) L-au declarat pe Filip al II-lea decăzut din domnie. După 15 ani de revoltă, provinciile din nord s-au desprins de regele Spaniei; din ele s-au născut Provinciile Unite.
La Moscova și în toate orașele, curtenilor (…) și slujbașilor de toate rangurile, și negustorilor (…) să li se spună tuturor: de acum înainte (…) să-și radă bărbile și mustățile. Iar dacă unii nu vor voi să-și radă bărbile și mustățile și vor voi să umble cu barbă și cu mustăți, de la aceia să se ia…
Ce le cere porunca supușilor?
Răspuns
b) Să-și radă barba și mustățile ori să plătească pentru a le păstra. Porunca cere întâi rasul; plata este pentru cei care „nu vor voi”. Taxa era prețul unei scutiri, plătit an de an.
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Bătălia navală de la Lepanto (1571)
- Invincibila Armada pornește împotriva Angliei (1588)
- Petru cel Mare pleacă în Apus cu Marea Ambasadă (1697)
- Petru cel Mare întemeiază Sankt Petersburg (1703)
- Bătălia de la Poltava (1709)
- Petru cel Mare dă Tabelul rangurilor (1722)
Lepanto (1571) și Armada (1588) țin de domnia lui Filip al II-lea. Peste un secol vin Marea Ambasadă (1697), Sankt Petersburg (1703), Poltava (1709) și Tabelul rangurilor (1722).
Pune fiecare nume lângă monarhul de care ține.
Răspuns
Filip al II-lea: Escorialul; Invincibila Armada; Lepanto.
Ludovic al XIV-lea: Versailles; Intendenții.
Petru cel Mare: Sankt Petersburg; Tabelul rangurilor; Poltava.
Escorialul, Lepanto și Armada țin de Spania lui Filip al II-lea; Versailles și intendenții, de Franța lui Ludovic al XIV-lea; Sankt Petersburg, Poltava și Tabelul rangurilor, de Rusia lui Petru cel Mare.
Menționează o asemănare și o deosebire între felul în care au condus Filip al II-lea și Petru cel Mare. Scrie două propoziții întregi.
Un răspuns bun
Asemănare: atât Filip al II-lea, cât și Petru cel Mare au ținut singuri puterea și au purtat războaie lungi, plătite de supuși. Deosebire: Filip al II-lea a apărat credința și rânduielile vechi ale Spaniei, în timp ce Petru cel Mare a schimbat prin porunci obiceiurile Rusiei și a supus Biserica statului.
La o comparație, asemănarea și deosebirea se scriu în propoziții întregi, pe același criteriu, cu „atât…, cât și” și „în timp ce”.
Termeni
- Escorial
- Palat, mănăstire și loc de îngropare al regilor Spaniei, ridicat de Filip al II-lea între 1563 și 1585, la vreo 40 km de Madrid.
- Inchiziție
- Tribunal care îi cerceta și îi judeca pe cei bănuiți că s-au abătut de la credința catolică. Filip al II-lea i-a sporit puterile.
- Lepanto
- Bătălie navală din 7 octombrie 1571, lângă coasta Greciei, în care flota Ligii Sfinte a învins flota otomană.
- Invincibila Armada
- Flota de 130 de corăbii trimisă de Filip al II-lea împotriva Angliei, în 1588.
- Marea Ambasadă
- Călătoria din 1697–1698 a lui Petru cel Mare prin Prusia, Olanda, Anglia și Viena, făcută sub nume schimbat.
- Sfântul Sinod
- Sfatul pus de Petru cel Mare, în 1721, în fruntea Bisericii Ortodoxe Ruse, în locul patriarhului.
- Tabelul rangurilor
- Legea din 1722 prin care Petru cel Mare a așezat pe 14 trepte slujbele din armată, administrație și curte; rangul venea din slujbă.
- administrație centralizată
- Conducerea unei țări prin slujbași numiți de rege, care ascultă de el și îi duc poruncile în toate provinciile.
Surse și legătura cu programa
- J. G. Korb, Diary of an Austrian Secretary of Legation at the Court of Czar Peter the Great, trad. contele MacDonnell, Londra, Bradbury & Evans, 1863, vol. I, p. 155–156 (Internet Archive) – sursa A: 5 septembrie 1698; Șein, cel dintâi ras; patriarhul și doi bătrâni scutiți; prefața traducătorului despre carte
- American Numismatic Society, The Reign of Peter the Great as Represented in the ANS Collection (2020) – sursa B: semnul de barbă ANS 1914.265.55; taxa între 30 și 100 de ruble; Marea Ambasadă; Sankt Petersburg, 1703; inscripția «autocrat a toată Rusia» de pe monede
- Treccani, Dizionario di Storia: Filippo II re di Spagna – moștenirea din 1555–1556; Madrid; Inchiziția; morișcii, 1568; Lepanto, 7 octombrie 1571; Portugalia, 1580; Armada, 1588
- Treccani, Dizionario di Storia: Pietro I il Grande imperatore di Russia – 1672–1725; țar din 1682; călătoria din 1697–1698 sub numele Piotr Mihailov; 14 trepte; Sfântul Sinod, 1721; pacea de pe Prut, 1711: pierderea Azovului; Persia, 1723
- Europe, 1450 to 1789: Encyclopedia of the Early Modern World (2004), articolul Philip II (Spain) (encyclopedia.com) – curtea la Madrid din 1561; suspendările de plăți din 1557, 1560, 1575, 1596; datoria de 85 de milioane de ducați; «așezat la hârtiile sale»; don Juan de Austria
- Europe, 1450 to 1789: Encyclopedia of the Early Modern World (2004), articolul Dutch Revolt (1568–1648) (encyclopedia.com) – revolta din 1566; Consiliul tulburărilor: aproape 9.000 de condamnați, cel puțin 1.000 de executați; actul din 26 iulie 1581
- Treccani, Enciclopedia on line: Invencible Armada – 130 de corăbii, vreo 30.000 de oameni; atacurile englezilor; furtunile și bolile de la întoarcere
- Treccani, Enciclopedia on line: El Escorial – construcția din 1563 până în 1585; la vreo 40 km de Madrid; mănăstire, palat, mormintele regilor
- Treccani, Dizionario di Storia: Lepanto, battaglia di – 7 octombrie 1571; Liga Sfântă; flota otomană rămâne stăpână pe o mare parte a Mediteranei
- Treccani, Enciclopedia on line: Guglielmo I d’Orange-Nassau, detto il Taciturno – conducătorul revoltei; Uniunea de la Utrecht, 1579; despărțirea de Spania, 1581
- Encyclopedia of Russian History (2004), articolul Peter I (encyclopedia.com) – Războiul Nordului; Poltava, 1709; Senatul, 1711; Sfântul Sinod; titlul de împărat, 1721; capitală din 1712; taxa pe barbă din 1705; impozitul pe cap din 1724; iobăgia înăsprită
- Encyclopedia of Russian History (2004), articolul Table of Ranks (encyclopedia.com) – 1722; trei coloane, 14 trepte; nobilimea dobândită prin rang
- Encyclopedia of Russian History (2004), articolul Soul Tax (encyclopedia.com) – impozitul pe cap de bărbat; nobilii, slujbașii și clerul scutiți
- Europe, 1450 to 1789: Encyclopedia of the Early Modern World (2004), articolul St. Petersburg (encyclopedia.com) – muncă silită la ridicarea orașului; mii de lucrători morți
- Treccani, Dizionario di Storia: San Pietroburgo – întemeiat în mai 1703; capitală din 1712
- Treccani, Dizionario di Storia: Carlo XII re di Svezia – Narva, 1700; Poltava, 1709
- F. A. Priadilșcikov, Îndeplinirea poruncii lui Petru cel Mare despre rasul bărbilor la Solikamsk, 1705, în Russkaia Starina, vol. I, Sankt Petersburg, 1870, p. 389–390 (Wikisource, în rusă) – textul poruncii din 16 ianuarie 1705; sumele de 30–100 de ruble; povestirea de la Solikamsk
- P. F. Kalaidovici, Despre cinstirea bărbii și a părului la ruși, în Vestnik Evropî, 1810, nr. 7, p. 223–227 (Wikisource, în rusă) – porunca din 16 ianuarie 1705 pe ranguri (100, 60, 30 de ruble); preoții și diaconii scutiți; copeica țăranilor; semnul dat celor care au plătit
- Internet Modern History Sourcebook (Fordham): Peter the Great and the Rise of Russia, 1682–1725 (din J. H. Robinson, Readings in European History, 1906) – episcopul Burnet despre Petru la Londra, 1698; Rousset de Missy despre taxa pe barbă
- N. I. Kostomarov, Istoria Rusiei în viețile celor mai de seamă oameni ai ei: Petru cel Mare (Wikisource, în rusă) – fereastra românească: înțelegerea cu Cantemir, Luțk, 13 aprilie 1711; pacea de pe Prut și Azovul
- Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, cap. XIX: Domnia lui Dumitrașco Cantemir-voievod (Wikisource) – fereastra românească: țarul la Iași; lupta de la Stănilești, povestită de hatmanul lui Cantemir; cei 24 de boieri plecați în Rusia
- Treccani, Enciclopedia on line: Cantemir, Dimitrie – domn din 1710; plecarea în Rusia după înfrângerea de pe Prut; 12 ani acolo; moartea în 1723
- Treccani, Enciclopedia on line: Akbar – împărat mogul, mort în 1605; încercarea de a-i face egali pe musulmani și pe hinduși
- Treccani, Enciclopedia on line: Carlowitz – pacea din 1699: Ungaria și Transilvania trec la Austria; armistițiu pentru Rusia
- Treccani, Dizionario di Storia: assolutismo – trăsăturile absolutismului: birocrație, curte, Biserică, mari războaie; Spania și particularismele regionale
- Treccani, Dizionario di Storia: Potosí – orașul minier (articolul pune întemeierea în 1546); argintul; munca și mercurul
- Treccani, Enciclopedia on line, articolul Potosí – Potosí, întemeiat de spanioli în 1545
- Treccani, Enciclopedia on line: Banato – Banatul, sub stăpânire otomană din 1552 până în 1718
Din programă: TC 6.4 „Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic”; SS 6.4 „Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic”; FIL 6.4 „Statul sunt Eu! Absolutismul monarhic”. Competențe specifice urmărite: 3.1.