Istorie IX
Hartă cu țărmurile Europei, presărată cu discuri pline în nord și în jurul orașului Wittenberg și cu cercuri goale în sud și în vest

Bara dovezilor

Lumea în mișcare. Tranziția spre Modernitate

Capitolul 10

Reformă și regi absoluți – cine hotărăște ce crezi și cine conduce

Cine hotărăște ce crezi și cine te conduce?

Fiecare punct este un oraș european de pe la 1500: 873 cu totul, fără Europa de Răsărit. La Wittenberg, în 1517, Martin Luther și-a făcut cunoscute cele 95 de teze, iar de acolo a pornit Reforma. Înainte să mergi mai departe: în 1600, la mai puțin de 200 km de Wittenberg, din zece orașe câte erau protestante? Și la peste 1.300 km?

Lângă Wittenberg, nouă orașe din zece

La mai puțin de 200 km de Wittenberg, în linie dreaptă, sunt 57 de orașe. În 1600, 53 dintre ele sunt socotite protestante: nouă din zece.

Mută cercul mai departe. La 200–400 km sunt protestante 51 din 77; la 400–600 km, 79 din 144; la 600–900 km, 43 din 192.

La peste 1.300 km, din 209 orașe, niciunul: aproape toate sunt în Spania, Portugalia și Italia.

La aceeași depărtare, Edinburgh este protestant, iar Roma catolică

La 900–1.300 km, partea orașelor protestante crește din nou: 53 din 194, adică 27%, față de 22% în cercul dinainte.

Din cele 53, 45 sunt în Marea Britanie de azi, iar celelalte în Norvegia, Suedia, Finlanda și Irlanda. La aceeași depărtare, în Franța și în Italia, niciun oraș din 134.

Aici a hotărât cine conducea țara. În 1534, Parlamentul Angliei l-a declarat pe regele Henric al VIII-lea „singurul cap suprem pe pământ al Bisericii Angliei”.

Tabelul spune „protestant” pentru trei Biserici: luterană, pornită de la Wittenberg; reformată sau calvină, pornită de la Zürich și Geneva; anglicană, în Anglia. Le numără împreună. Ce le deosebește afli în lecția despre Calvin, Henric al VIII-lea și răspunsul Romei.

Între 1560 și 1600, șapte orașe redevin catolice

În 1530 sunt socotite protestante 92 din cele 873 de orașe; în 1560, 240; în 1600, 279.

Șapte orașe protestante în 1560 sunt din nou catolice în 1600: sunt încercuite. Cinci sunt în Austria de azi, între ele Viena și Linz; în Germania, Paderborn. Biserica Catolică a răspuns Reformei prin Contrareformă, numită și Reforma catolică.

În 1555, la Augsburg, Dieta Imperiului a recunoscut principilor dreptul de a alege, pentru ei și pentru supușii lor, între catolicism și luteranism. Regula e cunoscută prin formula latină „cuius regio, eius religio” (a cui e țara, a aceluia e religia), cu care juristul Joachim Stephani a rezumat-o câteva decenii mai târziu.

O legătură care pare evidentă și care, numărată simplu, nu se vede

Scrierile lui Luther s-au răspândit tipărite. De aici vine o așteptare: orașele care aveau deja tipar ar fi trecut mai des la Reformă.

Numărătoarea simplă arată altceva. Din 257 de orașe cu tipar până în 1500, 68 sunt socotite protestante în 1600, adică 26%. Din 616 orașe fără tipar, 211, adică 34%.

Jared Rubin, autorul tabelului, compară orașele ținând seama și de alte deosebiri dintre ele – mărimea, universitatea, episcopia, depărtarea de Wittenberg – și ajunge la concluzia că orașele cu tipar au trecut mai des la Reformă. O numărătoare simplă și un calcul cu mai multe condiții pot da răspunsuri diferite la aceeași întrebare.

La Brașov, la 1.172 km de Wittenberg, Reforma are o dată: 1543

Tabelul nu cuprinde Europa de Răsărit. Patru orașe din Transilvania sunt puse aici pe hartă, ca romburi, și nu intră în nicio numărătoare. Toate sunt la 900–1.300 km de Wittenberg, ca Edinburgh și Roma.

La Brașov (Kronstadt), Johannes Honterus, născut în oraș în 1498, a publicat în 1543 programul Reformei pentru Brașov și Țara Bârsei. Rânduiala bisericească scoasă din el a devenit în 1550 lege pentru toate bisericile sașilor, între care și cea din Sibiu (Hermannstadt). Sașii au devenit luterani.

La Cluj (Kolozsvár), Francisc Dávid (Dávid Ferenc), născut în oraș, a fost pastor luteran, apoi întemeietorul și primul episcop al Bisericii Unitariene.

În ianuarie 1568, Dieta Principatului Transilvaniei, adunată la Turda (Torda), a hotărât că predicatorii pot vesti Evanghelia fiecare după înțelegerea lui și că o comunitate își poate păstra predicatorul pe care îl primește. Din asemenea hotărâri a crescut rânduiala celor patru confesiuni „recepte” – catolică, luterană, reformată și unitariană –, numite împreună într-o lege abia în 1595, în timp ce religia ortodoxă a românilor a rămas în afara lor, doar tolerată.

De unde știm

Tabelul a fost alcătuit de economistul Jared Rubin pentru un studiu publicat în 2014 și poate fi folosit liber de oricine. Orașele vin din lucrarea lui Paul Bairoch, Jean Batou și Pierre Chèvre (1988), care a strâns populația orașelor europene ajunse la 5.000 de locuitori până în 1800.

Confesiunea fiecărui oraș a stabilit-o autorul, după atlase istorice și, la orașele greu de încadrat, după o enciclopedie. Un oraș e socotit protestant dacă a primit Confesiunea de la Augsburg, dacă locuitorii catolici au fost siliți să plece sau dacă enciclopedia spune limpede că protestantismul a fost primit acolo.

Tabelul nu poate arăta câți oameni și-au schimbat credința sau ce fel de protestantism a ales un oraș și nu spune nimic despre Europa de Răsărit. Un oraș întreg primește un singur cuvânt, chiar dacă în el trăiau oameni de ambele credințe. La 48 de orașe, locul n-a putut fi verificat și poate fi greșit cu câteva zeci de kilometri.

Cele patru orașe din Transilvania stau în afara tabelului, dar nu sunt necunoscute: există și azi, la locul lor. La Brașov și la Turda, Reforma are câte o hotărâre scrisă și datată atunci (1543 și 1568). Ce se spune aici despre Sibiu și despre Cluj vine din lucrări de azi: un dicționar biografic german și istoricul Bisericii Unitariene.

Clasele barei: „păstrat” – există și azi; „scris” – a scris cineva, iar textul spune dacă era din vremea aceea sau de mai târziu și la câți ani după; „dedus” – socotit sau estimat de cercetătorii de azi ori calculat aici; „nu se știe” – necunoscut sau disputat.

Atinge pe rând cele trei părți ale barei de sub hartă. Rămâne numai ce se sprijină pe acel fel de dovadă.

Date. 873 de orașe din tabelul lui Jared Rubin (2014), fiecare la locul lui de azi. Confesiunea din 1530, 1560 și 1600 este o încadrare făcută de autor după atlase istorice: un oraș întreg primește un singur cuvânt. Depărtarea de Wittenberg este calculată în linie dreaptă. Cele patru romburi sunt orașe din Transilvania pe care tabelul nu le cuprinde, puse la locul lor de azi. Țărmurile sunt cele de azi.

Surse și credite. Jared Rubin, date de replicare pentru „Printing and Protestants: An Empirical Test of the Role of Printing in the Reformation”, Review of Economics and Statistics 96 (2), 2014, Harvard Dataverse, doi:10.7910/DVN/26312, CC0 1.0; orașele, populația și coordonatele, după P. Bairoch, J. Batou și P. Chèvre, La population des villes européennes, 800–1850 (Geneva, 1988). Țărmuri: Natural Earth, domeniu public. Locul celor patru orașe adăugate: GeoNames, CC BY 4.0.

Aceleași date, ca tabel
Orașe socotite protestante, după depărtarea de Wittenberg (în linie dreaptă)
DepărtareaOrașe153015601600Din zece, în 1600Pe ce se sprijină
sub 200 km572251539dedus de istorici
200–400 km772450517dedus de istorici
400–600 km1442445795dedus de istorici
600–900 km1921941432dedus de istorici
900–1.300 km194353533dedus de istorici
peste 1.300 km2090000dedus de istorici
Toate orașele din tabel873922402793dedus de istorici
Ce mai arată imaginea și pe ce se sprijină
Ce se numărăCâtePe ce se sprijină
Orașe din tabel, la locul lor de azi873s-a păstrat
Orașe cu tipar până în 1500, socotite protestante în 160068 din 257dedus de istorici
Orașe fără tipar până în 1500, socotite protestante în 1600211 din 616dedus de istorici
Orașe socotite protestante în 1560 și catolice în 1600: Klagenfurt, Linz, Steyr, Viena, Wiener Neustadt, Valenciennes, Paderborn7dedus de istorici
Londra, 1534: Parlamentul Angliei îl declară pe rege cap al Bisericii Angliei (Actul de Supremație)1a scris cineva
Brașov, 1543: Johannes Honterus publică programul Reformei pentru Brașov și Țara Bârsei1a scris cineva
Augsburg, 1555: Dieta Imperiului recunoaște principilor dreptul de a alege între catolicism și luteranism1a scris cineva
Turda, 1568: Dieta Transilvaniei hotărăște că predicatorii pot vesti Evanghelia fiecare după înțelegerea lui1a scris cineva
Brașov, la 1.172 km de Wittenberg: oraș din afara tabelului, la locul lui de azi1s-a păstrat
Sibiu, la 1.077 km de Wittenberg: oraș din afara tabelului, la locul lui de azi1s-a păstrat
Cluj, la 974 km de Wittenberg: oraș din afara tabelului, la locul lui de azi1s-a păstrat
Turda, la 999 km de Wittenberg: oraș din afara tabelului, la locul lui de azi1s-a păstrat

Lecțiile capitolului

Lecții pe profiluri: TC: 4 lecții, SS: 6 lecții, FIL: 6 lecții. Insigna fiecărei lecții spune cine o citește.

Lecțiile capitolului, pe axa timpului
PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimată10.110.210.310.410.510.610.7PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată10.110.210.310.410.510.610.7

Ce profil ai?

  1. 10.1Cum a ajuns o dispută despre indulgențe să împartă Biserica? Luther și cele 95 de teze TC · în plus față de profilul tăuReforma religioasă și impactul asupra EuropeiCum a ajuns critica unui profesor din Wittenberg să despartă Biserica apuseană?
  2. 10.2Trei răspunsuri după Luther: Calvin, Henric al VIII-lea și Conciliul de la Trento TC · în plus față de profilul tăuReforma religioasă și impactul asupra EuropeiDe ce nu a rămas o singură Biserică protestantă și cum a răspuns Roma?
  3. 10.3Lumină, mișcare, uimire: stilul baroc SS · în plus față de profilul tăuReforma religioasă și impactul ei asupra EuropeiDe ce au vrut Biserica și regii o artă care să uimească?
  4. 10.4Școli pe patru continente: Ordinul Iezuiților FIL · în plus față de profilul tăuReforma religioasă și impactul ei asupra EuropeiCum a ajuns un ordin de preoți să țină școli din Sicilia până în China?
  5. 10.5„Statul sunt eu”? Ludovic al XIV-lea și monarhia de drept divin TC · în plus față de profilul tăuStatul sunt Eu! Absolutismul monarhicCât de „absolută” era puterea unui rege absolut?
  6. 10.6Un rege între hârtii și un țar pe șantier: Filip al II-lea și Petru cel Mare TC · în plus față de profilul tăuStatul sunt Eu! Absolutismul monarhicCe aveau în comun un rege al Spaniei, un rege al Franței și un țar al Rusiei?
  7. 10.7Cine câștigă și cine pierde sub un rege absolut? SS · FIL · în plus față de profilul tăuStatul sunt Eu! Absolutismul monarhicCine a plătit pentru Versailles și pentru războaiele regelui?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 10Pentru clasă: proiector, fișe, test comun