Toate lecțiile · programa 2026–2027
Istorie pentru clasa a IX-a, cu dovezile la vedere
84 de lecții. Fiecare arată ce s-a întâmplat, de unde se știe și de ce. Atinge un paragraf marcat și vezi pe ce se sprijină.
Ce profil ai?

Date. Friza Columnei lui Traian de la Roma, de circa 200 m, desfășurată: 110 planșe fotografice puse cap la cap, nu o fotografie continuă. Sunt mulajele de ghips din 1861–1862, fotografiate de Conrad Cichorius în 1896–1900; fiecare planșă are scara și lumina ei, iar între planșe este lăsat un gol. Planșele I–III ale lui Cichorius, cu vederea generală și soclul, nu țin de friză și lipsesc de aici. Numerele scenelor sunt ale lui Cichorius. Metrii sunt o medie. Ce înseamnă scenele este dedus de istorici; trei dintre cele 35 de scene alese au un înțeles disputat.
Surse și credite. Fotografii: Conrad Cichorius, Die Reliefs der Traianssäule, Berlin, Georg Reimer, 1896–1900, domeniu public, prin Wikimedia Commons. Citirea scenelor: Roger B. Ulrich, Trajan’s Column in Rome (trajans-column.org), după F. Lepper și S. Frere (1988) și F. Coarelli (2000).
Aceleași date, ca tabel
| Ce | Pe ce se sprijină |
|---|---|
| S-au păstrat marmura, mulajele ei de ghips și fotografiile mulajelor. | s-a păstrat |
| Columna însăși este povestea războiului spusă de învingător, la comanda Senatului și a poporului roman. | s-a păstrat |
| Columna stă în picioare la Roma, în Forul lui Traian. Inscripția de pe soclu dă titlurile împăratului; ziua inaugurării, 12 mai 113, vine dintr-un fragment de calendar găsit la Ostia în 1932 (Fasti Ostienses). | s-a păstrat |
| Banda de aici: 110 planșe cu mulajele din 1861–1862, fotografiate de Conrad Cichorius în 1896–1900. | s-a păstrat |
| Statuia din vârf, a Sfântului Petru, este din vremea papei Sixt al V-lea (1587–1588). | s-a păstrat |
| Copia de la Muzeul Național de Istorie a României a fost lucrată la Roma între 1939 și 1943 și adusă la București în 1967. | s-a păstrat |
| Piatra de mormânt a lui Tiberius Claudius Maximus, găsită în 1965: soldatul scrie că l-a prins pe Decebal. | s-a păstrat |
| Nu s-a păstrat nicio relatare scrisă de daci. | a scris cineva |
| Cassius Dio a scris „Istoria romană” pe la 200–222, la vreo o sută de ani după război. Cartea 68 a ajuns până azi numai într-un rezumat făcut la Constantinopol în 1071–1078, la aproape 970 de ani după război. | a scris cineva |
| Din cartea lui Traian despre război a rămas o singură propoziție, citată de gramaticul Priscian: «inde Berzobim, deinde Aizi processimus» („de acolo am înaintat la Berzobis, apoi la Aizis”). | a scris cineva |
| Inscripția de pe piatra de mormânt a lui Tiberius Claudius Maximus, soldatul care l-a prins pe Decebal, este din vremea aceea. Piatra, găsită în 1965, s-a păstrat și ca obiect. | a scris cineva |
| Pe bandă, patru din cele 35 de scene alese au alături un pasaj din Cassius Dio, iar una, inscripția de pe piatra de mormânt. | a scris cineva |
| Istoricii deduc ce înseamnă fiecare scenă: pe friză nu este scris niciun cuvânt. | dedus de istorici |
| Împărțirea în 155 de scene și numerele lor sunt ale lui Conrad Cichorius (1896–1900). Locurile și numele oamenilor le pun istoricii. | dedus de istorici |
| Relieful a fost probabil pictat: pe două fragmente s-au găsit urme de roșu și de galben-portocaliu. Multe mâini sunt goale: țineau arme de metal, astăzi pierdute. | dedus de istorici |
| Pe friză sunt vreo 2.500 de figuri. Metrii de sub bandă sunt o medie: friza are circa 200 m, iar înălțimea ei crește de la 0,89 m la 1,25 m. | dedus de istorici |
| Nu se știe ce ar fi povestit dacii. | nu se știe sigur |
| Trei dintre scenele alese au un înțeles disputat: IX, XLV și CXX–CXXI. | nu se știe sigur |
| Cartea lui Traian despre război s-a pierdut, în afara unei singure propoziții. | nu se știe sigur |
| Ce s-a întâmplat cu statuia lui Traian din vârful Columnei. | nu se știe sigur |
| Ce întâmplări anume stau în spatele multor scene și în ce loc s-au petrecut. | nu se știe sigur |
| Scena | Ce este sculptat | Cum o citesc istoricii | Pe ce se sprijină citirea |
|---|---|---|---|
| I–II | Turnuri de pază din lemn, palisade și clăi pe malul unui fluviu; soldați de strajă și bărci încărcate cu butoaie. | Fluviul este socotit Dunărea, iar malul cel roman, din Moesia. | dedus de istorici |
| III–IV | Un bărbos uriaș, pe jumătate ieșit din apă, privește soldații care ies pe poarta unui oraș și trec fluviul pe un pod de vase. | Uriașul este citit ca personificarea Dunării (Danuvius); Ulrich îl așază la limita dintre scenele III și IV. | dedus de istorici |
| V | Legionari cu stindarde mărșăluiesc pe celălalt mal, după trecerea podului de vase. | – | – |
| VI | Traian, așezat pe o tribună înaltă, între doi ofițeri; soldații trec prin fața lui. | Citită ca primul consiliu de război sau ca trecerea în revistă a trupelor. | dedus de istorici |
| VIII | Un porc, un berbec și un taur sunt purtați în jurul taberei, iar Traian aduce jertfa (suovetaurilia). | – | – |
| IX | Un om cade de pe un catâr în fața lui Traian. | Sensul scenei nu este stabilit; Ulrich o numește «prevestirea omului căzut». | nu se știe sigur |
| X | Traian, în picioare pe o tribună, vorbește soldaților strânși cu stindardele (adlocutio). | – | – |
| XI–XII | Soldați romani taie brazde, cară bârne și zidesc un fort; Traian supraveghează. | – | – |
| XVIII | Un prizonier dac este adus în fața lui Traian: primul dac înfățișat pe Columnă ca prins. | – | – |
| XXIV | Prima mare bătălie: romani și daci se luptă, iar în văzduh un zeu bărbos aruncă fulgerul; soldați îi arată lui Traian capete tăiate. | Zeul este citit ca Iupiter Tonans. Bătălia este pusă de obicei la Tapae, după Cassius Dio 68.8; pe Columnă nu scrie niciun nume de loc. Cassius Dio, „Istoria romană”, 68.8: text ajuns până azi într-un rezumat făcut la aproape 970 de ani după război. | dedus de istorici |
| XXVIII | Traian, în fața unei tabere, primește o solie de daci. | – | – |
| XXX | Femei dace cu copii în brațe, păzite de soldați; una dintre ele este îndrumată spre o corabie. | Ulrich: Traian o cruță; după Lepper și Frere ar putea fi sora lui Decebal (ipoteză). | dedus de istorici |
| XXXII | Dacii atacă un fort roman; apărătorii lovesc de pe ziduri. Printre atacatori, un berbece de asediu. | – | – |
| XXXVII | Călăreți acoperiți cu totul de solzi, ei și caii lor, fug din fața cavaleriei romane. | Sunt citiți ca sarmați (roxolani) catafractari, aliați ai dacilor. | dedus de istorici |
| XXXVIII | Luptă între romani și daci; deasupra, o femeie cu vălul rotunjit peste cap. | Femeia este citită ca personificarea Nopții: o luptă de noapte. | dedus de istorici |
| XL | A doua mare bătălie; în mijlocul ei, soldați romani răniți sunt pansați. | – | – |
| XLV | Femei ard cu făclii bărbați goi, legați. | Citirea obișnuită: femei dace torturează prizonieri romani. Ulrich o dă ca «tradițională», nu ca sigură. | nu se știe sigur |
| LXVI | Mașini de aruncat săgeți, unele urcate pe care (carroballistae), puse în poziție. | – | – |
| LXXI | Legionari cu scuturile ridicate deasupra capului, lipite ca un acoperiș (testudo), atacă zidul unei cetăți dace. | – | – |
| LXXII | În toiul luptei, doi soldați îi întind lui Traian capete tăiate de daci. | – | – |
| LXXV | Daci îngenuncheați, cu brațele întinse spre Traian, care șade pe o tribună; scuturile lor sunt aruncate la pământ. | Sfârșitul primului război (102). Ulrich: Decebal ar fi bărbatul rămas în picioare în spatele mulțimii. | dedus de istorici |
| LXXVIII | O femeie înaripată scrie pe un scut, între două trofee de arme: desparte cele două războaie. | Zeița Victoria. | dedus de istorici |
| LXXIX | Corăbii cu vâsle pleacă dintr-un port cu temple și un arc; Traian stă în picioare pe cea din mijloc. Pe corabie ard făclii și o lampă. | Plecarea în al doilea război (105). Făcliile arată o plecare de noapte (Lepper și Frere 1988: 129); portul nu este numit pe relief. | dedus de istorici |
| LXXXVI | Traian aduce jertfă la un altar, în fața unui oraș cu teatru. | – | – |
| XCIV | Dacii atacă un fort roman. | – | – |
| XCVIII–XCIX | Un pod lung, cu picioare de zidărie și arce de lemn, peste un fluviu; în fața lui, Traian aduce jertfă. | Podul de la Drobeta, pe care îl descrie Cassius Dio 68.13; lucrarea îi este atribuită lui Apolodor din Damasc. Cassius Dio, „Istoria romană”, 68.13: text ajuns până azi într-un rezumat făcut la aproape 970 de ani după război. | dedus de istorici |
| C | Traian primește bărbați în porturi felurite: solii venite de la mai multe neamuri. | – | – |
| CIII | A treia jertfă cu porc, berbec și taur (suovetaurilia), în jurul unei tabere. | – | – |
| CXI–CXIII | Daci în spatele unor ziduri de piatră cu turnuri; romanii atacă cetatea. | Ulrich: asediul Sarmizegetusei Regia; numele nu apare pe relief. | dedus de istorici |
| CXIX | Dacii își dau foc propriilor clădiri. | – | – |
| CXX–CXXI | Într-o cetate, daci întind mâna spre un vas din care unul împarte ceva cu o cupă; alături, morți și muribunzi purtați pe brațe. | Citirea cea mai răspândită: beau otravă, ca să nu fie prinși (Ulrich: «par să bea otravă»). | nu se știe sigur |
| CXXXVIII | Soldați romani duc animale de povară încărcate cu vase. | Citit ca prada de război, poate comoara lui Decebal, de care scrie Cassius Dio 68.14. Cassius Dio, „Istoria romană”, 68.14: text ajuns până azi într-un rezumat făcut la aproape 970 de ani după război. | dedus de istorici |
| CXLV | Sub un copac, un dac căzut în genunchi își duce cuțitul la gât; călăreți romani vin spre el, iar cel mai apropiat întinde brațul. | Decebal își ia viața. Călărețul este identificat cu Tiberius Claudius Maximus, a cărui piatră de mormânt, găsită în 1965 la Grammeni, lângă Philippi, spune că l-a prins pe Decebal (Speidel 1970). Piatra de mormânt a lui Tiberius Claudius Maximus, găsită în 1965: soldatul scrie că l-a prins pe Decebal. | dedus de istorici |
| CXLVII | Într-o tabără, un cap este ridicat și arătat soldaților adunați; relieful este foarte tocit aici. | Capul lui Decebal. Cassius Dio 68.14: capul a fost dus la Roma. Cassius Dio, „Istoria romană”, 68.14: text ajuns până azi într-un rezumat făcut la aproape 970 de ani după război. | dedus de istorici |
| CLIV–CLV | Bărbați, femei și un copil merg spre dreapta; înaintea lor, vite, oi și capre printre copaci: ultimele figuri ale frizei, foarte tocite. | Ulrich: izgonirea dacilor. Relieful nu spune încotro merg. | dedus de istorici |
Cuprins: 10 capitole
Lecții pe profiluri: TC: 47 de lecții, SS: 68 de lecții, FIL: 71 de lecții. Fiecare lecție are adresa ei și se poate citi separat.
-
Măsoară distanța în timp
Laboratorul istoriei1Laboratorul istorieiDe unde știi ce s-a întâmplat acum două mii de ani?
Lecțiile capitolului
- 1.1În ce secol e anul 476? Cum numeri anii, secolele și mileniileTC · în plus față de profilul tăuTimp, spațiu istoric, concepte
- 1.2De ce s-a întâmplat? Eveniment, proces, cauză, punct de vedereTC · în plus față de profilul tăuTimp, spațiu istoric, concepte
- 1.3De unde știm? Sursele istorice și cei șase pașiTC · în plus față de profilul tăuSurse istorice
- 1.4Ce se petrecea în jur? Contextul și „timpul evenimentului”SS · FIL · în plus față de profilul tăuTimp, spațiu istoric, concepte
- 1.5Aceeași sursă, alt înțeles: interpretare și contextualizareFIL · în plus față de profilul tăuSurse istorice
-
Aprinde primele ogoare
Zorii civilizației2Zorii civilizațieiDe ce au început oamenii să are, să numere și să scrie?
Lecțiile capitolului
- 2.1De ce s-au oprit oamenii din drum? De la vânători la agricultoriTC · în plus față de profilul tăuRepere ale Preistoriei
- 2.2Cupru, bronz, fier: ce schimbă metalul într-o comunitateTC · în plus față de profilul tăuRepere ale Preistoriei
- 2.3Ce voiau să spună? Arta preistoricăFIL · în plus față de profilul tăuRepere ale Preistoriei
- 2.4Țara dintre fluvii: orașele-stat ale MesopotamieiTC · în plus față de profilul tăuMesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economie
- 2.5Darul Nilului: regatul faraonilorTC · în plus față de profilul tăuMesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economie
- 2.6Două feluri de a domni: Hatșepsut și Ramses al II-leaSS · în plus față de profilul tăuMesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economie
- 2.7Bustul și regina: NefertitiFIL · în plus față de profilul tăuMesopotamia și Egiptul Antic. Modele politice, societate și economie
- 2.8De la desen la literă: scrierile Orientului AnticTC · în plus față de profilul tăuCultura Orientului Antic
- 2.9Ce a rămas din Orientul Antic: roata, calendarul, GhilgameșTC · în plus față de profilul tăuCultura Orientului Antic
- 2.10De ce mumii și zigurate? Credințe și ritualuriSS · în plus față de profilul tăuCultura Orientului Antic
- 2.11Cum călătoresc ideile: schimbul cultural și științificFIL · în plus față de profilul tăuCultura Orientului Antic
-
Măsoară cu comuna ta
Originile civilizației europene: lumea greco-romană3Lumea greacăCine hotărăște într-o cetate greacă?
Lecțiile capitolului
- 3.1De ce au plecat grecii de acasă? Colonizarea greacăTC · în plus față de profilul tăuColonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta
- 3.2Patru orașe pe hartă: Milet, Corint, Agrigentum, EfesSS · FIL · în plus față de profilul tăuColonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta
- 3.3Cine hotărăște la Atena? Polisul și democrațiaTC · în plus față de profilul tăuColonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta
- 3.4Sparta: doi regi, cinci efori și puterea celor puținiTC · în plus față de profilul tăuColonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta
- 3.5Cetățean, metec, periec, sclav: cine ce drepturi aveaSS · în plus față de profilul tăuColonizarea greacă. Polisul și formele de guvernare – Atena și Sparta
- 3.6Cum au oprit câteva cetăți un imperiu? Războaiele mediceTC · în plus față de profilul tăuGrecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon
- 3.7De ce aliații ajung dușmani? Atena contra SparteiTC · în plus față de profilul tăuGrecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon
- 3.8Alexandru Macedon și lumea de după el: Imperiul macedonean și elenismulTC · în plus față de profilul tăuGrecii între alianțe și războaie. Alexandru Macedon
-
Pornește din Roma
Originile civilizației europene: lumea greco-romană4RomaCum ajunge un oraș să conducă o mare întreagă?
Lecțiile capitolului
- 4.1De la regi la consuli: cum funcționa Republica romanăTC · în plus față de profilul tăuRoma antică. De la Regalitate la Imperiu
- 4.2Scara onorurilor: cum ajungeai consul la RomaFIL · în plus față de profilul tăuRoma antică de la Regalitate la Imperiu
- 4.3Legea la vedere: Legile celor XII TableSS · în plus față de profilul tăuRoma antică. De la Regalitate la Imperiu: expansiune și romanizare
- 4.4Cum a ajuns un oraș stăpânul MediteraneiTC · în plus față de profilul tăuRoma antică. De la Regalitate la Imperiu
- 4.5Un singur om la conducere: Imperiul, de la Augustus la 476TC · în plus față de profilul tăuRoma antică. De la Regalitate la Imperiu
- 4.6Ce înseamnă să devii roman? Provinciile și romanizareaTC · în plus față de profilul tăuRoma antică. De la Regalitate la Imperiu
- 4.7O zi într-un oraș roman: Pompei, anul 79SS · în plus față de profilul tăuRoma antică. De la Regalitate la Imperiu: expansiune și romanizare
-
Stinge ce s-a pierdut
Originile civilizației europene: lumea greco-romană5Cultura greco-romanăCe s-a păstrat din ce au scris și au construit grecii și romanii?
Lecțiile capitolului
- 5.1Statuile albe au fost colorate: educația, cunoașterea și arta grecilorTC · în plus față de profilul tăuModele culturale în lumea greco-romană
- 5.2Apeducte și arcuri de triumf: arhitectura romană între utilitarism și triumfalismTC · în plus față de profilul tăuModele culturale în lumea greco-romană
- 5.3Întrebarea ca meserie: filosofia și Hypatia din AlexandriaFIL · în plus față de profilul tăuModele culturale în lumea greco-romană
- 5.4Cetatea se privește pe scenă: teatrul grecFIL · în plus față de profilul tăuModele culturale în lumea greco-romană
- 5.5Cum convingi o adunare: arta oratoriei la greci și la romaniFIL · în plus față de profilul tăuModele culturale în lumea greco-romană
-
Aprinde numele arabe
Geneza lumii medievale6După RomaCine moștenește Roma?
Lecțiile capitolului
- 6.1Ce s-a încheiat în 476? Marile migrațiiTC · în plus față de profilul tăuImpactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare
- 6.2Doi regi jură în două limbi: formarea limbilor și a popoarelor europeneTC · în plus față de profilul tăuImpactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare
- 6.3Un împărat la Roma, după 324 de ani: Carol cel MareTC · în plus față de profilul tăuImpactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare
- 6.4De unde vin literele mici? Renașterea carolingianăSS · în plus față de profilul tăuImpactul marilor migrații. Europa Apuseană de la regatele germanice la Carol cel Mare
- 6.5Romanii care vorbeau grecește: Bizanțul lui IustinianTC · în plus față de profilul tăuImperiul Bizantin: instituții, religie și cultură
- 6.6Ce a lăsat Bizanțul: o moștenire de o mie de aniTC · în plus față de profilul tăuImperiul Bizantin: instituții, religie și cultură
- 6.7Legea adunată: Corpus Juris CivilisSS · în plus față de profilul tăuImperiul Bizantin: instituții, religie și cultură
- 6.8Război pentru icoane: iconoclasmulSS · în plus față de profilul tăuImperiul Bizantin: instituții, religie și cultură
- 6.9Cine moștenește Roma? Evoluția ideii imperialeFIL · în plus față de profilul tăuImperiul Bizantin: instituții, religie și cultură
- 6.10Anul 1 începe cu o mutare: Mahomed și nașterea islamuluiTC · în plus față de profilul tăuIslamul și expansiunea arabă
- 6.11De la Medina la Pirinei în o sută de ani: Marele Califat arabTC · în plus față de profilul tăuIslamul și expansiunea arabă
-
Numără un sat
Credință, putere și cunoaștere în lumea medievală7Evul Mediu de zi cu ziCine muncește, cine luptă și cine se roagă?
Lecțiile capitolului
- 7.1Un jurământ leagă un om de altul: societatea medievală și ierarhia feudalăTC · în plus față de profilul tăuSocietate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană
- 7.2Satul, moara, clopotul: domeniul feudal și viața de zi cu ziTC · în plus față de profilul tăuSocietate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană
- 7.3Un an și o zi: cum te făcea liber orașul medievalTC · în plus față de profilul tăuSocietate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană
- 7.4Orașe care își apără legea scrisă: Bruges și LübeckSS · în plus față de profilul tăuSocietate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană
- 7.5Orașul de pe apă: Veneția, de la republică la mare putere maritimăFIL · în plus față de profilul tăuSocietate, mentalități și viață cotidiană. Lumea urbană
- 7.61054: cum s-au despărțit cele două BisericiTC · în plus față de profilul tăuBiserica în Evul Mediu
- 7.7Cine îl numește pe episcop? Lupta pentru învestiturăSS · FIL · în plus față de profilul tăuBiserica în Evul Mediu
- 7.8„Dumnezeu o vrea!”: de ce au pornit cruciadeleTC · în plus față de profilul tăuBiserica în Evul Mediu
- 7.9Două cuceriri, fiecare povestită din două tabere: Ierusalim 1099 și Constantinopol 1204SS · FIL · în plus față de profilul tăuCruciadele. Ciocnirea civilizațiilor
- 7.10Călugări cu sabie: templierii, ioaniții și teutoniiSS · FIL · în plus față de profilul tăuCruciadele. Ciocnirea civilizațiilor
-
Alege un oraș și ghicește anul
Credință, putere și cunoaștere în lumea medievală8Catedrale, regi și ciumăCum se clădește și cum se clatină o lume?
Lecțiile capitolului
- 8.1Zidul și fereastra: stilurile romanic și goticTC · în plus față de profilul tăuTimpul marilor catedrale. Moștenirea culturală a Europei medievale
- 8.2Unde s-a inventat studentul? Universitățile medievale și literaturaTC · în plus față de profilul tăuTimpul marilor catedrale. Moștenirea culturală a Europei medievale
- 8.3Credința caută argumente: scolastica și gândirea medievalăSS · în plus față de profilul tăuTimpul catedralelor. Moștenirea culturală a Europei medievale
- 8.4Eroi, cavaleri și sfinți: ce asculta și ce citea Evul MediuFIL · în plus față de profilul tăuTimpul catedralelor. Cultura Europei medievale
- 8.5Văduva care a trăit din scris: Christine de PisanFIL · în plus față de profilul tăuTimpul catedralelor. Cultura Europei medievale
- 8.6Cum a ajuns regele mai tare decât nobilii: Franța și AngliaTC · în plus față de profilul tăuEvoluții politice: centralizarea statală
- 8.7Regele întreabă stările, împăratul îi întreabă pe principiTC · în plus față de profilul tăuEvoluții politice: centralizarea statală
- 8.8Cum se naște un regat și cine îl poate opri pe rege: Magna ChartaFIL · în plus față de profilul tăuEvoluții politice: centralizarea statală
- 8.9116 ani de război și o fată din Lorena: Războiul de 100 de ani și Ioana d’ArcTC · în plus față de profilul tăuDeclinul Evului Mediu: războaie, foamete, epidemii
- 8.10Ciuma care a scumpit munca: Marea foamete și Moartea NeagrăTC · în plus față de profilul tăuDeclinul Evului Mediu: războaie, foamete, epidemii
- 8.11De la un beilic la Constantinopol: expansiunea otomanăSS · FIL · în plus față de profilul tăuDeclinul Evului Mediu: războaie, foamete, epidemii
-
Dă drumul la tipar
Lumea în mișcare. Tranziția spre Modernitate9Corăbii și cărțiCum s-a lărgit lumea în o sută de ani?
Lecțiile capitolului
- 9.1De ce au pornit pe ocean? Cursa pentru mirodeniiTC · în plus față de profilul tăuCursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice
- 9.2Trei căpitani, trei scopuri: Columb, Magellan, DrakeSS · FIL · în plus față de profilul tăuCursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice
- 9.3Ce s-a întâmplat cu cei „descoperiți”? Conchistadori, imperii, misionariTC · în plus față de profilul tăuCursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice
- 9.4Cortés își scrie singur povestea. Triunghiul AtlanticuluiFIL · în plus față de profilul tăuCursa pentru mirodenii. Marile descoperiri geografice
- 9.5Omul în centru: umanismul și tiparulTC · în plus față de profilul tăuOmul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea
- 9.6Leonardo, Michelangelo, Copernic: ce a schimbat RenaștereaTC · în plus față de profilul tăuOmul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea
- 9.7Cum ar trebui condus un stat? Morus și MachiavelliSS · în plus față de profilul tăuOmul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea
- 9.8Prințul umaniștilor: Erasmus din RotterdamSS · în plus față de profilul tăuOmul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea
- 9.9Bancherii care au plătit Renașterea: Florența și familia MediciFIL · în plus față de profilul tăuOmul – măsura tuturor lucrurilor. Umanismul și Renașterea
-
Depărtează-te de Wittenberg
Lumea în mișcare. Tranziția spre Modernitate10Reformă și regi absoluțiCine hotărăște ce crezi și cine te conduce?
Lecțiile capitolului
- 10.1Cum a ajuns o dispută despre indulgențe să împartă Biserica? Luther și cele 95 de tezeTC · în plus față de profilul tăuReforma religioasă și impactul asupra Europei
- 10.2Trei răspunsuri după Luther: Calvin, Henric al VIII-lea și Conciliul de la TrentoTC · în plus față de profilul tăuReforma religioasă și impactul asupra Europei
- 10.3Lumină, mișcare, uimire: stilul barocSS · în plus față de profilul tăuReforma religioasă și impactul ei asupra Europei
- 10.4Școli pe patru continente: Ordinul IezuițilorFIL · în plus față de profilul tăuReforma religioasă și impactul ei asupra Europei
- 10.5„Statul sunt eu”? Ludovic al XIV-lea și monarhia de drept divinTC · în plus față de profilul tăuStatul sunt Eu! Absolutismul monarhic
- 10.6Un rege între hârtii și un țar pe șantier: Filip al II-lea și Petru cel MareTC · în plus față de profilul tăuStatul sunt Eu! Absolutismul monarhic
- 10.7Cine câștigă și cine pierde sub un rege absolut?SS · FIL · în plus față de profilul tăuStatul sunt Eu! Absolutismul monarhic
Cum se folosește
Înainte de test
Fiecare lecție se încheie cu „Pe scurt”, cu „Greșeli frecvente” și cu întrebări care se verifică singure. Pagina Exersează amestecă întrebările care se verifică singure (506 întrebări în toată cartea), pe capitole sau din toată materia, și ți le dă pe cele din lecțiile profilului tău.
Caietul tău
Ce alegi înainte să citești și ce scrii la întrebările deschise rămâne în Caietul tău, pe acest dispozitiv, fără cont. Fiecare lecție primește semnele „deschisă”, „încercată” și „explicată”.
În clasă
Pagina Pentru profesori are tot ce se poate folosi de mâine: imaginile pe proiector, o fișă de lucru la fiecare lecție, un test cu aceleași întrebări pentru toată clasa, teste de tipărit cu barem și tabelul programei, pe profiluri.
Fără internet
Lecțiile și paginile pe care le-ai deschis rămân pe dispozitiv și se pot citi și fără semnal, în autobuz sau în clasă.
Mai aproape de cine?
Alege orice trei evenimente din carte și vezi care două sunt mai apropiate în timp, cu scăderea scrisă: Mai aproape de cine? Comparația ta se poate trimite mai departe.