Capitolul 2 · Zorii civilizațieiLecția 2.4TC Pentru toate profilurile · în plus față de profilul tău
Mesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economie
Țara dintre fluvii: orașele-stat ale Mesopotamiei
Cum au ajuns niște sate de pe malul a două fluvii să fie orașe cu regi, temple și legi scrise?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 2
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
- Egipt. Pe la 2589–2566 î.Hr. domnește faraonul Khufu (Keops), pentru care se ridică la Giza Marea Piramidă, înaltă la început de 146,5 m. sursa
- Valea Indusului. În mileniul al III-lea î.Hr., orașul Mohenjo-Daro, din Pakistanul de azi, este clădit din cărămidă, cu o cetate pe înălțime și un oraș de jos cu străzi trase după reguli stricte. sursa
Înainte să citești: tu ce crezi?
Legile regelui Hammurabi spun: cine scoate ochiul unui om, aceluia i se scoate ochiul. Ce pățea, după aceleași legi, cel care scotea ochiul unui sclav?
Vezi răspunsul
Plătea jumătate din prețul sclavului, iar banii îi lua stăpânul. Pentru ochiul unui om de rând plătea o mină de argint, cam jumătate de kilogram. Numai între oameni de vază se aplica „ochi pentru ochi”. Legea era aceeași piatră pentru toți, dar pedeapsa atârna de rangul celui lovit.
La Luvru, în Paris, stă o piatră neagră de bazalt, înaltă de 2,25 m. Sus, un rege cu barbă stă în picioare în fața unui zeu așezat pe tron. Dedesubt, în scriere cuneiformă, sunt săpate legi: 282, în numărătoarea folosită azi. Regele este Hammurabi al Babilonului, care a domnit între 1792 și 1750 î.Hr. Piatra a fost găsită în iarna 1901–1902 la Susa, în Iranul de azi, departe de Babilon.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
Două fluvii și un pământ fără piatrăCe s-a întâmplat
Mesopotamia înseamnă, în greacă, „țara dintre fluvii”: câmpia dintre Tigru și Eufrat, cea mai mare parte în Irakul de azi. În sud plouă puțin, iar fluviile se revarsă primăvara. Pământul adus de ape este foarte roditor, dar numai dacă apa este stăpânită. Locuitorii au săpat canale și au ridicat diguri, ca să ducă apa pe ogoare: aceasta este irigația. Cultivau orz, grâu și curmali și creșteau oi și vite. Texte din epocă: „Sfaturile agricultorului”, în sumeriană; legea 53 a lui Hammurabi (sec. al XVIII-lea î.Hr.) pedepsește digul neîngrijit.
Câmpia nu are piatră, lemn bun și metale. Casele și templele se făceau din cărămizi de lut, iar cuprul, cositorul, lemnul și pietrele scumpe erau aduse de negustori, în schimbul grânelor și al țesăturilor de lână. Un canal lung nu-l poate săpa și curăța o singură familie: la canale se muncea în comun.
Orașul-statCe s-a întâmplat
În sud, în țara numită Sumer, au crescut spre sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr. primele orașe: Uruk, Ur, Lagaș, Kiș, Nippur. Fiecare era un oraș-stat: un oraș care se conduce singur, împreună cu satele și ogoarele din jur, având rege, zeu ocrotitor, legi și armată proprii. Orașele-stat sumeriene vorbeau aceeași limbă și se închinau acelorași zei, dar se războiau între ele pentru pământ și apă. Ruinele orașelor Ur și Uruk, în sudul Irakului; la Uruk s-au găsit cele mai vechi tăblițe scrise cunoscute.
În mijlocul orașului se afla templul, ridicat pe o platformă în trepte numită zigurat. Cel de la Ur a fost clădit de regele Ur-Nammu, spre sfârșitul mileniului al III-lea î.Hr. Sumerienii erau politeiști: credeau în mai mulți zei, legați de puterile naturii, ca An, zeul cerului, Enlil, al văzduhului, și Enki, al apelor. Credeau că fiecare oraș este casa unui zeu, iar regele îl cârmuiește în numele lui.
De la orașe la imperiiCe s-a întâmplat
Pe la 2350 î.Hr., Sargon, regele orașului Akkad, a supus orașele sumeriene și a întins stăpânirea până la Marea Mediterană. Statul lui este socotit primul imperiu: mai multe popoare și orașe sub un singur rege. În secolul al XVIII-lea î.Hr., Hammurabi (1792–1750 î.Hr.) a făcut din Babilon capitala întregii Mesopotamii. În nord, pe Tigru, a crescut Asiria, cu capitala la Ninive; între secolele VIII și VII î.Hr., asirienii au stăpânit de la Golful Persic până în Egipt. Regele Assurbanipal (668–627 î.Hr.) a strâns la Ninive o bibliotecă de peste 24.000 de tăblițe. În 612 î.Hr., Ninive a fost distrusă de mezi și de babilonieni. Inscripții ale regilor și cronici pe tăblițe de lut (căderea Ninivei: tăblița BM 21901, la British Museum); anii: enciclopedia Treccani.
Legile lui HammurabiDe unde știm
Legile săpate în piatră, numerotate azi de la 1 la 282, încep aproape toate cu „dacă”: dacă cineva face un anumit lucru, i se întâmplă un anumit lucru. Cea mai cunoscută regulă este legea talionului: vinovatul pățește răul pe care l-a făcut, „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”. Legile arată o societate împărțită în trepte: oameni de vază, oameni de rând și sclavi. Pentru aceeași faptă, pedeapsa se schimbă după rangul celui păgubit. Stela de bazalt de la Luvru (inv. Sb 8), găsită la Susa în 1901–1902. Este făcută în timpul domniei lui Hammurabi.
În vârful societății stătea regele, cu marii preoți și dregătorii, adică slujbașii lui cei mai înalți. Scribii țineau socotelile templului și ale palatului. Urmau meșteșugarii și negustorii, apoi țăranii, cei mai mulți, care lucrau pământul și săpau canalele. Jos erau sclavii, prizonieri de război sau oameni vânduți pentru datorii. Legile lui Hammurabi sunt o culegere mare și bine păstrată, dar există altele mai vechi: regele Ur-Nammu din Ur dăduse legi cu trei secole înainte, iar la el vinovatul plătea în argint în loc să fie rănit la rândul lui.
Pentru curioși
O lege spune ce vrea regele să se întâmple. Dacă judecătorii chiar hotărau așa se află din alte tăblițe: contracte, scrisori și procese, păstrate cu miile.
Medicul apare și el în legi: pentru o operație reușită făcută cu un cuțit de bronz unui om de vază primea zece sicli de argint (legea 215). Constructorul a cărui casă se prăbușea peste stăpân era pedepsit cu moartea (legea 229).
Jos, pe fața stelei, între cinci și șapte coloane de scris au fost șterse în Antichitate. De aceea numărul legilor nu este sigur: numărătoarea folosită azi ajunge la 282, iar asiriologul Dominique Charpin socotește că în piatră erau săpate vreo 275.
De ce aiciDe ce
Fiindcă ploua puțin, agricultura atârna de canale. Pământul irigat dădea surplus, iar surplusul hrănea preoți, scribi, meșteșugari și soldați, adică un oraș. Fiindcă piatra, lemnul și metalele lipseau, orașul trebuia să facă comerț la mare depărtare. Mulți istorici au legat de canale și puterea regelui: un canal mare cerea munca a mii de oameni, deci pe cineva care să-i adune, să-i hrănească și să împartă apa. Satele din sud își udau însă ogoarele prin canale cu mai bine de o mie de ani înainte de primele orașe, așa că explicația este disputată. Sigur este că regii de mai târziu au socotit canalele și digurile treaba lor: legile lui Hammurabi îl pedepsesc pe cel care nu își întărește digul. Explicație a istoricilor (K. Wittfogel, 1957), mult criticată: canale sunt dovedite din mileniul al VI-lea î.Hr., orașe abia din al IV-lea.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A Legile lui Hammurabi, articolele 196, 198 și 199

196. Dacă un om scoate ochiul altui om [de vază], i se va scoate ochiul.
198. Dacă scoate ochiul unui om de rând sau îi rupe un os, va plăti o mină de argint.
199. Dacă scoate ochiul sclavului unui om sau rupe un os al sclavului unui om, va plăti jumătate din prețul lui.
Ce poate dovedi Dovedește că în Babilonul lui Hammurabi existau legi scrise, că se aplica legea talionului și că pedeapsa atârna de rangul celui rănit: om de vază, om de rând sau sclav.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură că judecătorii hotărau întocmai așa în fiecare proces și nici câți oameni de fiecare rang trăiau în Babilon. Arată voința regelui.
Sursa B Legile lui Hammurabi, articolul 53
53. Dacă un om nu are grijă să-și întărească digul și nu-l întărește, iar în digul lui se face o spărtură și apa ia ogoarele, omul în al cărui dig s-a făcut spărtura va da înapoi grânele pe care le-a stricat.
Ce poate dovedi Arată că ogoarele erau apărate de diguri, că fiecare om răspundea de digul lui și că paguba se plătea în grâne.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi cât de des se rupeau digurile și nici cine săpa canalele mari.
Cerințe
Precizați secolul în care au fost date legile din sursa A. (2 puncte)
Numiți regele care a dat legile din sursa A. (2 puncte)
Menționați, din sursa A, două categorii sociale din Babilon. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care arată legătura dintre apă și agricultură. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la egalitatea oamenilor în fața legilor lui Hammurabi și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)
Analiză de sursă, pas cu pas
Cum citești un articol din legile lui Hammurabi
Ce fel de sursă este și de când?
Este o sursă scrisă, un text de lege, săpat în piatră în secolul al XVIII-lea î.Hr., în Babilon. Este o sursă din epocă: piatra a fost făcută în timpul regelui care a dat legile.
Cine vorbește și cui?
Vorbește regele Hammurabi. Se adresează supușilor și judecătorilor lui; sus, pe piatră, s-a înfățișat în fața zeului Șamaș, zeul soarelui și al dreptății.
Ce spune?
Spune că acela care scoate ochiul unui om de vază își pierde ochiul și că acela care scoate ochiul unui sclav plătește „jumătate din prețul lui”.
Ce vrea să obțină?
Regele vrea ca pedepsele să fie cunoscute dinainte și să fie aceleași în tot regatul. Vrea și să se arate drept: își pune numele și chipul deasupra legilor.
Ce nu poate dovedi singură?
Singură, sursa nu poate dovedi că legile erau aplicate întocmai. Pentru asta trebuie citite hotărâri de judecată și contracte din aceeași vreme.
Pe scurt
- Mesopotamia este câmpia dintre Tigru și Eufrat; agricultura ei se sprijinea pe irigații, cu canale și diguri, iar piatra, lemnul și metalele veneau prin comerț.
- Orașul-stat este un oraș care se conduce singur, împreună cu satele și ogoarele din jur, având rege, zeu ocrotitor, legi și armată proprii; în Sumer, asemenea orașe au fost Uruk, Ur și Lagaș.
- Mesopotamienii erau politeiști, iar templul orașului se ridica pe un zigurat, o platformă în trepte.
- Sargon din Akkad a întemeiat pe la 2350 î.Hr. primul imperiu; Hammurabi (1792–1750 î.Hr.) a făcut din Babilon capitala Mesopotamiei; Asiria a căzut odată cu Ninive, în 612 î.Hr.
- Legile lui Hammurabi, 282 în numărătoarea folosită azi, aplică legea talionului („ochi pentru ochi”) și arată o societate împărțită în oameni de vază, oameni de rând și sclavi.
- Societatea cuprindea regele, preoții, scribii, meșteșugarii, negustorii, țăranii și sclavii.
Greșeli frecvente
GreșitHammurabi a scris primele legi din istorie.
CorectSunt cele mai cunoscute și printre cele mai bine păstrate. Regele Ur-Nammu din Ur dăduse legi cu trei secole înaintea lui.
Greșit„Ochi pentru ochi” se aplica la fel oricui, deci toți erau egali în fața legii.
CorectLegea talionului se aplica între oameni de vază. Pentru ochiul unui om de rând se plătea o mină de argint, iar pentru al unui sclav, jumătate din prețul lui.
GreșitMesopotamia a fost un singur stat, ca Egiptul.
CorectMesopotamia este numele unei regiuni. Acolo au existat multe orașe-stat și, pe rând, mai multe regate și imperii: Akkad, Babilon, Asiria.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce este un oraș-stat?
Răspuns
b) Un oraș care se conduce singur, cu satele din jur, cu rege, zeu, legi și armată proprii. Orașul-stat este el însuși un stat mic: nu ascultă de alt rege și stăpânește pământul din jur.
De ce au săpat locuitorii Mesopotamiei canale?
Răspuns
c) Ca să ducă apa fluviilor pe ogoare, fiindcă ploua puțin. În sudul Mesopotamiei ploile nu ajung pentru grâne; apa trebuie adusă din fluvii prin canale și ținută cu diguri.
Care rege este socotit întemeietorul primului imperiu?
Răspuns
d) Sargon din Akkad. Sargon a supus pe la 2350 î.Hr. orașele sumeriene și a ajuns până la Mediterana. Hammurabi vine cu vreo șase secole mai târziu.
Dacă un constructor clădește o casă pentru un om și nu o face trainică, iar casa pe care a clădit-o se prăbușește și pricinuiește moartea stăpânului casei, acel constructor va fi dat morții.
Ce regulă a legilor lui Hammurabi se vede în acest articol?
Răspuns
a) Legea talionului: vinovatul pățește răul pe care l-a făcut. Stăpânul casei a murit, deci moare și constructorul: este aceeași regulă ca la „ochi pentru ochi”.
Așază evenimentele în ordinea în care s-au petrecut.
Răspuns
Ordinea în timp:
- Sargon din Akkad supune orașele sumeriene (2350 î.Hr.)
- Hammurabi ajunge rege al Babilonului (1792 î.Hr.)
- Assurbanipal ajunge rege al Asiriei (668 î.Hr.)
- Ninive este distrusă de mezi și de babilonieni (612 î.Hr.)
Înainte de Hristos, anul cu numărul mai mare este mai vechi: Sargon (pe la 2350), Hammurabi (1792), Assurbanipal (668), căderea orașului Ninive (612).
Pune fiecare nume la statul de care ține.
Răspuns
Sumer: Orașul Uruk; Orașul Lagaș.
Akkad: Regele Sargon.
Babilon: Regele Hammurabi; Stela cu 282 de legi.
Asiria: Capitala Ninive; Regele Assurbanipal.
Uruk și Lagaș sunt orașe-stat sumeriene; Sargon este regele din Akkad; Hammurabi și legile lui țin de Babilon; Ninive și Assurbanipal, de Asiria.
Menționează o legătură între fluviile Mesopotamiei și felul în care era organizată societatea.
Un răspuns bun
Deoarece în Mesopotamia ploua puțin, ogoarele puteau fi lucrate numai cu apă adusă din Tigru și din Eufrat prin canale. Pământul irigat dădea surplus, iar din surplus trăiau preoții, scribii, meșteșugarii și soldații orașului. Canalele și digurile au ajuns în grija regelui: legile lui Hammurabi îl pedepseau pe cel care nu își îngrijea digul.
Legătura se scrie ca lanț: puțină ploaie, canale, surplus, oraș. Un exemplu din legi o întărește.
Termeni
- Mesopotamia
- „Țara dintre fluvii”: câmpia dintre Tigru și Eufrat, cea mai mare parte în Irakul de azi.
- oraș-stat
- Oraș care se conduce singur, împreună cu satele și ogoarele din jur, având rege, zeu ocrotitor, legi și armată proprii.
- irigație
- Aducerea apei pe ogoare prin canale săpate de om.
- zigurat
- Platformă înaltă, în trepte, din cărămidă, pe care stătea templul unui oraș mesopotamian.
- politeism
- Credința în mai mulți zei.
- imperiu
- Stat întins, în care un singur conducător stăpânește mai multe popoare și țări cucerite.
- legea talionului
- Regula după care vinovatul pățește același rău pe care l-a făcut: „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”.
- scrib
- Om care știa să scrie și să socotească și ținea evidențele templului sau ale palatului.
Surse și legătura cu programa
- The Code of Hammurabi, King of Babylon, trad. Robert Francis Harper, Chicago, University of Chicago Press, 1904 (Wikisource) – sursele A și B: articolele 53, 196, 198, 199; articolele 215 și 229
- Musée du Louvre, Collections: Code de Hammurabi, Sb 8 – bazalt, 225 cm, găsită la Susa în 1901–1902; relieful cu Hammurabi în fața zeului Șamaș
- Treccani, Enciclopedia on line: Hammurabi – domnia 1792–1750 î.Hr.; Babilon, capitală a întregii Mesopotamii; 282 de articole; legea talionului; culegeri mai vechi
- Treccani, Enciclopedia on line: Sumeri – orașele-stat (Uruk, Lagaș, Kiș, Nippur); politeismul, zeul fiecărui oraș; An, Enlil, Enki
- Treccani, Enciclopedia on line: Ur; Ur-Nammu – Ur, oraș sumerian; dinastia a III-a, Ur-Nammu, ziguratul; legile lui Ur-Nammu, cu despăgubire în loc de talion (articolul Ur-Nammu)
- Treccani, Enciclopedia on line: Sargon – Sargon cel Mare, dinastia din Akkad, pe la 2350 î.Hr.; imperiul până la Mediterana
- Treccani, Enciclopedia on line: Assiri; Ninive – Ninive pe Tigru; Assurbanipal (668–627 î.Hr.), biblioteca de peste 24.000 de tăblițe; distrugerea din 612 î.Hr.; întinderea de la Egipt la Golful Persic (articolul Assiri)
- Treccani, Enciclopedia on line: Mesopotamia; Ziqqurat – numele grecesc și întinderea regiunii; ziguratul, turn-templu în trepte (articolul Ziqqurat)
- The Electronic Text Corpus of Sumerian Literature (Universitatea Oxford): The Farmer’s Instructions (5.6.3) – digurile, canalele și apa lăsată pe ogor; plugul cu boi
- Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt: The Great Pyramid – Khufu, c. 2589–2566 î.Hr.; înălțimea de 146,5 m
- UNESCO World Heritage (date deschise): Archaeological Ruins at Moenjodaro – oraș din mileniul al III-lea î.Hr., din cărămidă, cu acropolă și oraș de jos planificat
- D. Charpin, Le statut des « codes de lois » des souverains babyloniens, în Le législateur et la loi dans l’Antiquité, Caen, 2005, p. 93–108 – vreo 275 de legi; partea de jos a feței stelei, ștearsă (între 5 și 7 coloane); 282 în numărătoarea tradițională (p. 94, nota 4)
- Lex – Danmarks Nationalleksikon, articolul Mesopotamien – canale de irigație dovedite sigur din culturile Samarra și Ubaid (mileniul al VI-lea î.Hr.), cu mult înaintea orașelor
- Store norske leksikon, articolele hydraulisk sivilisasjon și Karl August Wittfogel – teoria lui Wittfogel (Oriental Despotism, 1957) despre statele născute din irigație și faptul că a fost mult criticată
- Livius.org, ABC 3 (Fall of Nineveh Chronicle) – cronica babiloniană a căderii Ninivei, tăblița BM 21901 de la British Museum
Din programă: TC 2.2 „Mesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economie”; SS 2.2 „Mesopotamia și Egiptul Antic. Structuri politice, societate și economie”; FIL 2.2 „Mesopotamia și Egiptul Antic. Modele politice, societate și economie”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.