Capitolul 2 · Zorii civilizațieiLecția 2.3FIL Numai pentru filologie · în plus față de profilul tău
Repere ale Preistoriei
Ce voiau să spună? Arta preistorică
Ce se poate afla despre oameni care au pictat și au cioplit, dar nu au lăsat niciun cuvânt scris?
Mâine am testzece întrebări din capitolul 2
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
În același timp, în altă parte
- Indonezia. Pe insula Sulawesi, în peștera Leang Karampuang, o scenă pictată cu trei siluete omenești și un porc sălbatic are cel puțin 51.200 de ani, după datarea crustei de calcit care o acoperă. sursa
- Africa de Sud. În peștera Blombos, pe o așchie de piatră veche de vreo 73.000 de ani, cineva a tras cu un creion de ocru mai multe linii încrucișate. sursa
Înainte să citești: tu ce crezi?
În 1880, un spaniol a publicat picturile cu bizoni de pe tavanul peșterii Altamira și le-a pus în epoca pietrei cioplite. Cum au primit vestea specialiștii vremii?
Vezi răspunsul
Nu l-au crezut. Inginerul francez Édouard Harlé a cercetat peștera și a scris, în 1881, că „picturile frumoase sunt recente”. Preistoricianul Émile Cartailhac a fost prevenit printr-o scrisoare că „se pune la cale o farsă”. Abia în 1902, după ce în Franța se găsiseră alte peșteri cu desene, Cartailhac a publicat un articol cu titlul „Mea culpa a unui sceptic” și i-a cerut iertare lui Sautuola.
În 1879, Marcelino Sanz de Sautuola săpa după unelte de piatră în peștera Altamira, din nordul Spaniei. Fiica lui, María, care îl însoțea, a văzut prima animalele pictate pe tavan. Tatăl le-a publicat în 1880 și le-a socotit opera oamenilor din Paleolitic. Aproape nimeni nu l-a crezut.
Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.
Animale pe pereții peșterilorCe s-a întâmplat
Desenele, picturile și gravurile făcute pe pereții peșterilor se numesc artă parietală (din latinescul paries, „perete”). Cele mai multe arată animale. La Altamira sunt bizoni, cai și cerbi, pictați sau gravați în mileniile în care peștera a fost locuită, acum 36.000–13.000 de ani. Conturul era tras cu cărbune, apoi umplut cu roșu, culoare scoasă din ocru, un pământ bogat în fier.
Peștera Chauvet, din sudul Franței, a fost găsită la 18 decembrie 1994 de trei speologi: Jean-Marie Chauvet, Éliette Brunel și Christian Hillaire. Desenele ei au vreo 36.000 de ani. Dintre cele 435 de animale numărate, mamuții, felinele, rinocerii și urșii sunt aproape două treimi din cele care pot fi recunoscute. Pe pereți sunt și palme roșii, unele apăsate, altele conturate cu vopsea. Peștera Chauvet-Pont d’Arc, Franța; desenele sunt făcute cu cărbune și cu vopsea roșie. Peștera este închisă publicului.
La Lascaux, tot în Franța, patru băieți din Montignac au coborât la 12 septembrie 1940 într-o gaură din deal și au dat de săli pline de tauri, cai și cerbi pictați. Oamenii au umblat prin peșteră acum vreo 21.000 de ani.
Statuete și pietre uriașeCe s-a întâmplat
Obiectele lucrate care pot fi purtate dintr-un loc în altul formează arta mobilieră. Cea mai cunoscută este Venus din Willendorf: o statuetă de femeie înaltă de 11 cm, cioplită în calcar acum vreo 30.000 de ani și vopsită cândva în roșu. A fost găsită la 7 august 1908 pe malul Dunării, în Austria. Statueta se află la Muzeul de Istorie Naturală din Viena. Vârsta este a stratului de pământ în care a stat.
Mult mai târziu, în Neolitic și în epoca bronzului, oamenii au ridicat megaliți, monumente din blocuri mari de piatră. La Stonehenge, în sudul Angliei, s-a săpat întâi, pe la 3000 î.Hr., un șanț rotund cu diametrul de vreo 100 de metri. Pietrele din mijloc au fost ridicate pe la 2500 î.Hr. În șanț și în gropile de lângă el au fost îngropate oase arse: s-au găsit vreo 64 de asemenea morminte. Locul a fost, la început, un cimitir.
Pentru curioși
Piatra din care este cioplită Venus din Willendorf nu se găsește lângă Willendorf. Un studiu din 2022 a privit-o cu un tomograf și i-a comparat grăunții cu roci din Franța până în Ucraina: cea mai apropiată potrivire este cu un calcar de lângă lacul Garda, din nordul Italiei. Piatra sau statueta a fost deci dusă peste Alpi, pe sute de kilometri.

Autorul imaginii: Chainwit., CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată.
Cum se află vârsta unui desenDe unde știm
Cărbunele vine din lemn ars, iar lemnul păstrează carbon radioactiv, care scade cu timpul într-un ritm cunoscut. Măsurând cât a mai rămas, fizicienii află de când este cărbunele. Metoda se numește datare cu radiocarbon. Ea spune când a crescut lemnul; când a ars și când a fost tras desenul rămân deducții. De aceea vârstele se schimbă: pentru Lascaux, prima măsurătoare, din 1951, a dat vreo 19.000 de ani, iar cercetările din 2018–2021 au ajuns la 21.000–21.500. Datări cu radiocarbon pe cărbune, os și corn de ren din peșteră; rezultatele sunt publicate de Ministerul Culturii din Franța.
La Altamira, în 1880, nu exista nicio asemenea metodă. Édouard Harlé a judecat după ce vedea: culorile păreau proaspete, iar ocrul roșu se folosea în ținut la văruitul caselor. A scris că picturile sunt recente. Raportul lui Harlé, tipărit în 1881, la un an după cartea lui Sautuola; citat pe larg de Cartailhac în 1902.
Ce voiau să spunăDe ce
Oamenii aceia nu scriau, așa că nimeni nu a lăsat o explicație. Cercetătorii au propus mai multe. La începutul secolului al XX-lea, desenele au fost legate de magia vânătorii, fiindcă unii bizoni au pe trup semne ca niște săgeți: omul ar fi desenat animalul ca să-l prindă. Explicația are o slăbiciune: animalele însemnate astfel sunt foarte puține, iar la Chauvet cele mai multe sunt fiare pe care oamenii, de obicei, nu le vânau. Alții au vorbit de fertilitate, mai ales pentru statuetele de femei. Mai târziu, André Leroi-Gourhan a arătat că animalele și semnele sunt așezate după o rânduială, în anumite părți ale peșterii. La sfârșitul anilor 1990, Jean Clottes și David Lewis-Williams le-au legat de șamanism, adică de oameni despre care comunitatea crede că vorbesc cu spiritele. Nicio explicație nu poate fi verificată: lipsește orice text. Toate sunt deduse din desene și din obiceiurile unor popoare de azi.
Câteva lucruri sunt totuși sigure. Desenele sunt făcute departe de lumina zilei, cu lampa, de mâini care știau ce fac. Cineva a socotit că merită osteneala.
Exercițiu de tip test
Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.
Sursa A „Peșterile împodobite cu desene. Peștera Altamira, Spania. «Mea culpa» a unui sceptic”
Domnul de Sautuola m-a ținut la curent cu descoperirile sale (…). Era ceva cu totul nou, ciudat în cel mai înalt grad. Am cerut sfatul altora. (…) „Luați seama! Se pune la cale o farsă pe seama preistoricienilor francezi!”, mi se scria. „Feriți-vă de clericalii spanioli.” Și m-am ferit!
[După descoperirile din Dordogne] nu mai există niciun motiv de a pune la îndoială vechimea picturilor de la Altamira. (…) Trebuie să ne plecăm în fața realității unui fapt, iar eu, în ce mă privește, trebuie să-i cer iertare domnului de Sautuola.
Ce poate dovedi Dovedește că picturile de la Altamira au fost respinse în 1880 și arată de ce: un sfat primit prin scrisoare și neîncrederea față de cei care le găsiseră. Arată și ce l-a făcut pe autor să se răzgândească: peșterile cu desene găsite în Franța.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură cât de vechi sunt picturile și nici ce înseamnă. Autorul își povestește greșeala după 22 de ani, când dreptatea lui Sautuola era deja limpede; ce a gândit în 1880 se cunoaște numai din spusele lui.
Sursa B Raport despre peștera Altamira
Trebuie să conchidem, pentru toate aceste desene, și mai ales pentru cele a căror executare a cerut mai mult timp, că datează dintr-o epocă în care iluminatul era foarte perfecționat. (…)
Ocrul roșu este răspândit în ținut. Este folosit la văruitul caselor. (…) Picturile frumoase sunt recente. (…) Crustele care acoperă unele desene sunt mult prea subțiri ca să se poată conchide că au o mare vechime.
Ce poate dovedi Arată cu ce argumente a fost respinsă vechimea picturilor: lumina de care ar fi avut nevoie pictorul, ocrul la îndemâna oricui, crustele subțiri de pe desene.
Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că picturile sunt recente: autorul judecă după ochi, fără nicio metodă de măsurare a vârstei.
Cerințe
Precizați secolul în care a fost scrisă sursa B. (2 puncte)
Numiți peștera precizată în sursa A. (2 puncte)
Menționați, din sursa B, două informații folosite de autor pentru a susține că picturile nu sunt vechi. (6 puncte)
Scrieți litera sursei care susține că picturile de la Altamira sunt vechi. (3 puncte)
Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Formulați un punct de vedere referitor la felul în care se schimbă cunoștințele despre trecut și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)
Analiză de sursă, pas cu pas
Cum citești un obiect fără cuvinte: Venus din Willendorf
Ce fel de sursă este și de când?
Este un obiect, deci o sursă nescrisă: o statuetă de calcar înaltă de 11 cm, din Paleolitic, veche de vreo 30.000 de ani. A fost găsită la 7 august 1908 la Willendorf, în Austria, și se află la Muzeul de Istorie Naturală din Viena.
Cine vorbește și cui?
Autorul este necunoscut, la fel și cei pentru care a lucrat. Numele „Venus” i l-au dat cercetătorii moderni, după o zeiță romană; cei care au cioplit-o nu au lăsat niciun nume.
Ce spune?
Se vede o femeie cu sâni grei, pântec ieșit în afară și șolduri late, cu părul sau o podoabă lucrată cu grijă pe cap. Statueta a fost vopsită în roșu. Piatra seamănă cel mai bine cu una de lângă lacul Garda, din Italia.
Ce vrea să obțină?
Rostul ei nu este cunoscut. S-a propus că ar avea legătură cu fertilitatea, fiindcă părțile trupului legate de naștere sunt mărite. Este o ipoteză: se sprijină numai pe felul în care arată obiectul.
Ce nu poate dovedi singură?
Statueta dovedește că oamenii de acum 30.000 de ani ciopleau piatra cu pricepere și că un obiect putea călători sute de kilometri. Singură, nu poate dovedi că înfățișează o zeiță, că a fost purtată ca amuletă sau că toate femeile vremii arătau așa.
Coliboaia, Bihor
Desenele negre din peștera Coliboaia
La 20 septembrie 2009, cinci speologi români au găsit desene negre, trase cu cărbune, într-o galerie înaltă a peșterii Coliboaia, din Munții Apuseni (județul Bihor): un bizon, un cal, două capete de rinocer, unul sau două capete de urs. Jean Clottes, care a studiat și peștera Chauvet, a luat două probe de cărbune. Cea dintr-un desen a dat 27.870 ± 250 de ani, iar cea culeasă de sub desen 31.640 ± 390 de ani, în ani radiocarbon. Datarea este disputată: în 2019, trei cercetători au publicat un articol cu titlul „Coliboaia nu este Chauvet”.
Tot pe teritoriul de azi al României, în 1956, în cimitirul neolitic de la Cernavodă au fost găsite, printre darurile puse în morminte, două statuete de lut ars din cultura Hamangia (5000–4600 î.Hr.): un bărbat șezând, cu capul în palme, numit „Gânditorul”, și o femeie așezată. Se află la Muzeul Național de Istorie a României.
Pe scurt
- Arta parietală înseamnă desenele, picturile și gravurile de pe pereții peșterilor: Chauvet (vreo 36.000 de ani) și Lascaux (vreo 21.000 de ani), în Franța, Altamira, în Spania.
- Arta mobilieră înseamnă obiectele lucrate care pot fi purtate, cum este Venus din Willendorf, o statuetă de calcar de 11 cm, veche de vreo 30.000 de ani.
- Megaliții sunt monumente din blocuri mari de piatră; la Stonehenge, în Anglia, șanțul a fost săpat pe la 3000 î.Hr., iar pietrele din mijloc au fost ridicate pe la 2500 î.Hr.
- Pictorii foloseau cărbune pentru negru și ocru pentru roșu; vârsta cărbunelui se află prin datare cu radiocarbon.
- Rostul acestor opere a fost explicat prin magia vânătorii, prin fertilitate sau prin șamanism, dar nicio explicație nu poate fi dovedită, fiindcă oamenii aceia nu au lăsat nimic scris.
- Picturile de la Altamira, publicate în 1880, au fost socotite recente până în 1902, când Émile Cartailhac și-a recunoscut greșeala.
Greșeli frecvente
GreșitOamenii din Paleolitic desenau stângaci, ca niște copii.
CorectDesenele de la Chauvet, vechi de vreo 36.000 de ani, sunt trase cu mână sigură și folosesc umbra și relieful peretelui. Tocmai fiindcă erau atât de bine făcute, picturile de la Altamira au fost luate în 1880 drept recente.
GreșitSe știe că picturile din peșteri erau făcute pentru magia vânătorii.
CorectMagia vânătorii este una dintre explicațiile propuse, alături de fertilitate și de șamanism. Niciuna nu poate fi dovedită: nu există niciun text din acea vreme.
GreșitStonehenge a fost ridicat de oamenii care au pictat peșterile.
CorectÎntre ei sunt peste 15.000 de ani. Lascaux a fost pictată acum vreo 21.000 de ani, de vânători din Paleolitic; pietrele de la Stonehenge au fost ridicate pe la 2500 î.Hr., de agricultori din Neolitic.
Verifică-te
Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care dintre următoarele este o operă de artă mobilieră?
Răspuns
c) Venus din Willendorf. Arta mobilieră este cea a obiectelor care pot fi purtate. Statueta de 11 cm poate fi dusă în mână; picturile și palmele sunt pe pereți (artă parietală), iar Stonehenge este un megalit.
Ce măsoară datarea cu radiocarbon a unui desen făcut cu cărbune?
Răspuns
b) Când a crescut lemnul din care vine cărbunele. Metoda dă vârsta lemnului din care vine cărbunele: anii în care a crescut copacul. Că lemnul a ars și că desenul a fost tras tot atunci se deduce.
De ce nu poate fi dovedită nicio explicație a picturilor din peșteri?
Răspuns
c) Fiindcă oamenii aceia nu au lăsat nimic scris. Animalele se văd limpede și sunt studiate de peste un secol. Lipsește orice text în care cineva de atunci să spună de ce le-a făcut.
În zadar se face apel la închipuire (…). Nimic nu îngăduie să bănuim de ce erau împodobite astfel aceste suprafețe, ce scene cereau acest decor întins până în măruntaiele pământului.
Ce recunoaște autorul în acest fragment?
Răspuns
c) Că nu poate fi aflat rostul desenelor. Cartailhac nu se mai îndoiește de vechimea desenelor, dar spune că nimic nu arată de ce au fost făcute. Magia vânătorii a fost propusă abia după aceea.
Așază în ordine descoperirile și publicațiile din ultimii 150 de ani.
Răspuns
Ordinea în timp:
- María Sanz de Sautuola vede animalele de pe tavanul peșterii Altamira (1879)
- Cartailhac publică „Mea culpa a unui sceptic” (1902)
- Venus din Willendorf este scoasă din pământ (1908)
- Patru băieți coboară în peștera Lascaux (1940)
- Trei speologi găsesc peștera Chauvet (1994)
- Cinci speologi găsesc desenele din peștera Coliboaia (2009)
Altamira (1879) a fost prima și a fost respinsă până în 1902. Au urmat Willendorf (1908), Lascaux (1940), Chauvet (1994) și Coliboaia (2009). Ordinea descoperirilor este alta decât ordinea vârstelor: Chauvet, găsită târziu, este mai veche decât Lascaux.
Pune fiecare operă în grupa ei.
Răspuns
Artă parietală: Taurii din peștera Lascaux; Rinocerii din peștera Chauvet; Capetele de rinocer din peștera Coliboaia.
Artă mobilieră: Venus din Willendorf; „Gânditorul” de la Cernavodă.
Megalit: Stonehenge.
Ce este pe peretele peșterii este artă parietală; ce poate fi purtat (statuete de piatră sau de lut) este artă mobilieră; monumentele din blocuri mari de piatră sunt megaliți.
Un coleg spune: „Venus din Willendorf dovedește că oamenii din Paleolitic se închinau unei zeițe a fertilității.” Arată, în trei-patru propoziții, ce se poate spune sigur despre statuetă și ce rămâne ipoteză.
Un răspuns bun
Sigur este ce se vede și ce s-a măsurat: statueta are 11 cm, este din calcar, a fost vopsită în roșu, are vreo 30.000 de ani și înfățișează o femeie cu sânii, pântecul și șoldurile mărite. Că ar fi o zeiță a fertilității este o ipoteză, dedusă numai din felul în care arată. Oamenii care au făcut-o nu scriau, deci nu au lăsat nicio explicație. Statueta singură nu poate dovedi o credință.
Desparte ce arată obiectul de ce presupun cercetătorii despre el.
Termeni
- artă parietală
- Desene, picturi și gravuri făcute pe pereții și pe tavanul peșterilor. Se mai numește artă rupestră.
- artă mobilieră
- Obiecte lucrate care pot fi purtate dintr-un loc în altul: statuete, podoabe, unelte împodobite.
- megalit
- Monument preistoric din blocuri mari de piatră, ridicate în picioare sau puse unele peste altele.
- ocru
- Pământ bogat în fier, galben sau roșu, din care se făcea vopsea.
- datare cu radiocarbon
- Metodă prin care se află vârsta unui rest de plantă sau de animal, măsurând carbonul radioactiv rămas în el.
- magia vânătorii
- Explicație propusă la începutul secolului al XX-lea: omul ar fi desenat animalul ca să aibă noroc la vânat.
- șamanism
- Credințe și rituri în care un om, șamanul, este socotit în stare să vorbească cu spiritele.
Surse și legătura cu programa
- É. Cartailhac, Les cavernes ornées de dessins. La grotte d’Altamira, Espagne. « Mea culpa » d’un sceptique, L’Anthropologie XIII (1902), p. 348–354 (Internet Archive) – sursele A și B; scrisoarea de avertizare; raportul Harlé din 1881; fragmentul din itemul cu sursă
- Museo Nacional y Centro de Investigación de Altamira: The discovery – Cubillas pe la 1868; Sautuola și María în 1879; broșura din 1880; neîncrederea; Cartailhac 1902
- Museo Nacional y Centro de Investigación de Altamira: Art – bizoni, cai, cerbi; 36.000–13.000 de ani; contur cu cărbune, umplut cu roșu
- Ministère de la Culture (Franța), Grands sites archéologiques: La grotte Chauvet-Pont d’Arc – 18 decembrie 1994, cei trei descoperitori, 36.000 de ani
- Ministère de la Culture (Franța): Chauvet, Aurignacian cave art (text de Jean Clottes) – 435 de animale; mamuți, feline, rinoceri și urși, aproape 65%; cărbune, vopsea roșie, gravură; palme roșii
- Ministère de la Culture (Franța): Lascaux, The discovery – 12 septembrie 1940; Marcel Ravidat, Jacques Marsal, Georges Agnel, Simon Coencas
- Ministère de la Culture (Franța): Dating the figures at Lascaux – prima datare din 1951 (vreo 19.000 de ani); proiectul LAsCO 2018–2021: 21.500–21.000 de ani
- Ministère de la Culture (Franța): Lascaux, Interpretations – magia vânătorii și slăbiciunea ei; fertilitate; Leroi-Gourhan; Clottes și Lewis-Williams, șamanism
- G. W. Weber și colegii, The microstructure and the origin of the Venus from Willendorf, Scientific Reports 12 (2022) – 7 august 1908; vreo 30.000 de ani; calcar oolitic vopsit în roșu; înfățișarea; potrivirea cu roca de lângă lacul Garda
- A. A. Oktaviana și colegii, Narrative cave art in Indonesia by 51,200 years ago, Nature 631 (2024) – Leang Karampuang, Sulawesi: scenă pictată de cel puțin 51.200 de ani
- C. S. Henshilwood și colegii, An abstract drawing from the 73,000-year-old levels at Blombos Cave, South Africa, Nature 562 (2018) – linii încrucișate trase cu ocru pe o așchie de piatră, vreo 73.000 de ani
- English Heritage: History of Stonehenge – șanțul de pe la 3000 î.Hr., vreo 100 m; pietrele de pe la 2500 î.Hr.; vreo 64 de morminte de incinerație
- J. Clottes și colegii, Découverte d’une nouvelle grotte ornée paléolithique en Roumanie, dans le département du Bihor, Palethnologie 5 (2013) – Coliboaia: 20 septembrie 2009, cinci speologi; animalele desenate; cele două date radiocarbon
- Z. Zorich, Drawing Paleolithic Romania, Archaeology, ianuarie–februarie 2012 – de unde au fost luate cele două probe de cărbune de la Coliboaia
- M. Cârciumaru, E.-C. Nițu, P. G. Bahn, Coliboaia is not Chauvet, L’Anthropologie 123/1 (2019), p. 19–38 (fișa OpenAlex) – existența, autorii și titlul articolului care contestă datarea de la Coliboaia
- Institute for the Study of the Ancient World (New York University), expoziția The Lost World of Old Europe – „Gânditorul” și statueta de femeie: 1956, necropola Hamangia de la Cernavodă, lut ars, 5000–4600 î.Hr., MNIR 15906 și 15907
- Oxford Radiocarbon Accelerator Unit (Universitatea Oxford): Radiocarbon dating – ce dată măsoară metoda: la lemn și la cărbune, creșterea inelului de copac
Din programă: FIL 2.1 „Repere ale Preistoriei”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.