Istorie IX

Capitolul 2 · Zorii civilizațieiLecția 2.3FIL Numai pentru filologie · în plus față de profilul tău

Repere ale Preistoriei

Ce voiau să spună? Arta preistorică

PreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.3500 î.Hr.1000 î.Hr.1 d.Hr.10001725// înainte de 3500 î.Hr., scara este comprimatăPreistorieAntichitateEvul MediuEpoca modernă10000 î.Hr.1000 î.Hr.10003500 î.Hr.1 d.Hr.1725// înainte de 3500 î.Hr.,scara este comprimată
acum 36.000 de ani – 2500 î.Hr. · Preistorie – Antichitate

Ce se poate afla despre oameni care au pictat și au cioplit, dar nu au lăsat niciun cuvânt scris?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 2

În același timp, în altă parte
  • Indonezia. Pe insula Sulawesi, în peștera Leang Karampuang, o scenă pictată cu trei siluete omenești și un porc sălbatic are cel puțin 51.200 de ani, după datarea crustei de calcit care o acoperă. sursa
  • Africa de Sud. În peștera Blombos, pe o așchie de piatră veche de vreo 73.000 de ani, cineva a tras cu un creion de ocru mai multe linii încrucișate. sursa

Înainte să citești: tu ce crezi?

În 1880, un spaniol a publicat picturile cu bizoni de pe tavanul peșterii Altamira și le-a pus în epoca pietrei cioplite. Cum au primit vestea specialiștii vremii?

Vezi răspunsul

Nu l-au crezut. Inginerul francez Édouard Harlé a cercetat peștera și a scris, în 1881, că „picturile frumoase sunt recente”. Preistoricianul Émile Cartailhac a fost prevenit printr-o scrisoare că „se pune la cale o farsă”. Abia în 1902, după ce în Franța se găsiseră alte peșteri cu desene, Cartailhac a publicat un articol cu titlul „Mea culpa a unui sceptic” și i-a cerut iertare lui Sautuola.

În 1879, Marcelino Sanz de Sautuola săpa după unelte de piatră în peștera Altamira, din nordul Spaniei. Fiica lui, María, care îl însoțea, a văzut prima animalele pictate pe tavan. Tatăl le-a publicat în 1880 și le-a socotit opera oamenilor din Paleolitic. Aproape nimeni nu l-a crezut.

Semnul de la sfârșitul unui paragraf spune pe ce se sprijină: s-a păstrat un obiect, o clădire, un os, o inscripție sau un document care există și azi; a scris cineva atunci o spune cineva care a trăit atunci sau la cel mult o viață de om după; nota spune cine și când; a scris cineva mai târziu o spune un autor care a trăit la mai mult de o viață de om după fapt; nota spune la câți ani; dedus de istorici o deducție, o estimare, o explicație sau un calcul; nu se știe sigur necunoscut sau disputat între istorici.

Animale pe pereții peșterilorCe s-a întâmplat

Desenele, picturile și gravurile făcute pe pereții peșterilor se numesc artă parietală (din latinescul paries, „perete”). Cele mai multe arată animale. La Altamira sunt bizoni, cai și cerbi, pictați sau gravați în mileniile în care peștera a fost locuită, acum 36.000–13.000 de ani. Conturul era tras cu cărbune, apoi umplut cu roșu, culoare scoasă din ocru, un pământ bogat în fier.

Peștera Chauvet, din sudul Franței, a fost găsită la 18 decembrie 1994 de trei speologi: Jean-Marie Chauvet, Éliette Brunel și Christian Hillaire. Desenele ei au vreo 36.000 de ani. Dintre cele 435 de animale numărate, mamuții, felinele, rinocerii și urșii sunt aproape două treimi din cele care pot fi recunoscute. Pe pereți sunt și palme roșii, unele apăsate, altele conturate cu vopsea. Peștera Chauvet-Pont d’Arc, Franța; desenele sunt făcute cu cărbune și cu vopsea roșie. Peștera este închisă publicului.

La Lascaux, tot în Franța, patru băieți din Montignac au coborât la 12 septembrie 1940 într-o gaură din deal și au dat de săli pline de tauri, cai și cerbi pictați. Oamenii au umblat prin peșteră acum vreo 21.000 de ani.

Statuete și pietre uriașeCe s-a întâmplat

Obiectele lucrate care pot fi purtate dintr-un loc în altul formează arta mobilieră. Cea mai cunoscută este Venus din Willendorf: o statuetă de femeie înaltă de 11 cm, cioplită în calcar acum vreo 30.000 de ani și vopsită cândva în roșu. A fost găsită la 7 august 1908 pe malul Dunării, în Austria. Statueta se află la Muzeul de Istorie Naturală din Viena. Vârsta este a stratului de pământ în care a stat.

Mult mai târziu, în Neolitic și în epoca bronzului, oamenii au ridicat megaliți, monumente din blocuri mari de piatră. La Stonehenge, în sudul Angliei, s-a săpat întâi, pe la 3000 î.Hr., un șanț rotund cu diametrul de vreo 100 de metri. Pietrele din mijloc au fost ridicate pe la 2500 î.Hr. În șanț și în gropile de lângă el au fost îngropate oase arse: s-au găsit vreo 64 de asemenea morminte. Locul a fost, la început, un cimitir.

Pentru curioși

Piatra din care este cioplită Venus din Willendorf nu se găsește lângă Willendorf. Un studiu din 2022 a privit-o cu un tomograf și i-a comparat grăunții cu roci din Franța până în Ucraina: cea mai apropiată potrivire este cu un calcar de lângă lacul Garda, din nordul Italiei. Piatra sau statueta a fost deci dusă peste Alpi, pe sute de kilometri.

Două statuete mici, din lut negru lustruit, pe fond alb. În stânga, un bărbat șezând pe un scăunel, cu coatele pe genunchi și cu capul sprijinit în palme. În dreapta, o femeie așezată pe jos, cu amândouă mâinile pe un genunchi.
Figura 1„Gânditorul” și femeia așezată, într-o fotografie făcută la București în 2023. Cele două statuete de lut ars au fost găsite în 1956 în cimitirul neolitic de la Cernavodă și țin de cultura Hamangia (5000–4600 î.Hr.); se păstrează la Muzeul Național de Istorie a României. Sunt artă mobilieră: obiecte care pot fi purtate dintr-un loc în altul.

Autorul imaginii: Chainwit., CC BY-SA 4.0, sursa. Imagine micșorată.

Cum se află vârsta unui desenDe unde știm

Cărbunele vine din lemn ars, iar lemnul păstrează carbon radioactiv, care scade cu timpul într-un ritm cunoscut. Măsurând cât a mai rămas, fizicienii află de când este cărbunele. Metoda se numește datare cu radiocarbon. Ea spune când a crescut lemnul; când a ars și când a fost tras desenul rămân deducții. De aceea vârstele se schimbă: pentru Lascaux, prima măsurătoare, din 1951, a dat vreo 19.000 de ani, iar cercetările din 2018–2021 au ajuns la 21.000–21.500. Datări cu radiocarbon pe cărbune, os și corn de ren din peșteră; rezultatele sunt publicate de Ministerul Culturii din Franța.

La Altamira, în 1880, nu exista nicio asemenea metodă. Édouard Harlé a judecat după ce vedea: culorile păreau proaspete, iar ocrul roșu se folosea în ținut la văruitul caselor. A scris că picturile sunt recente. Raportul lui Harlé, tipărit în 1881, la un an după cartea lui Sautuola; citat pe larg de Cartailhac în 1902.

Axă a timpului de acum 40.000 de ani până azi. Peștera Chauvet: desene de acum vreo 36.000 de ani. Altamira: peșteră locuită acum 36.000–13.000 de ani. Venus din Willendorf: acum vreo 30.000 de ani. Lascaux: acum vreo 21.000 de ani. Aproape de capătul de jos al axei: „Gânditorul” de la Cernavodă, 5000–4600 î.Hr., și Stonehenge, 3000–2500 î.Hr. Axă a timpului de acum 40.000 de ani până azi. Peștera Chauvet: desene de acum vreo 36.000 de ani. Altamira: peșteră locuită acum 36.000–13.000 de ani. Venus din Willendorf: acum vreo 30.000 de ani. Lascaux: acum vreo 21.000 de ani. Aproape de capătul de jos al axei: „Gânditorul” de la Cernavodă, 5000–4600 î.Hr., și Stonehenge, 3000–2500 î.Hr. acum 40.000 de ani azi 20.000 10.000 Altamira, 36.000–13.000 Chauvet, 36.000 Venus din Willendorf, 30.000 Lascaux, 21.000 „Gânditorul”, 5000–4600 î.Hr. Stonehenge, 3000–2500 î.Hr.
Figura 2Axa este la scară: între desenele de la Chauvet și pietrele de la Stonehenge sunt peste 30.000 de ani. Statuetele neolitice și megaliții stau aproape de capătul de jos.

Ce voiau să spunăDe ce

Oamenii aceia nu scriau, așa că nimeni nu a lăsat o explicație. Cercetătorii au propus mai multe. La începutul secolului al XX-lea, desenele au fost legate de magia vânătorii, fiindcă unii bizoni au pe trup semne ca niște săgeți: omul ar fi desenat animalul ca să-l prindă. Explicația are o slăbiciune: animalele însemnate astfel sunt foarte puține, iar la Chauvet cele mai multe sunt fiare pe care oamenii, de obicei, nu le vânau. Alții au vorbit de fertilitate, mai ales pentru statuetele de femei. Mai târziu, André Leroi-Gourhan a arătat că animalele și semnele sunt așezate după o rânduială, în anumite părți ale peșterii. La sfârșitul anilor 1990, Jean Clottes și David Lewis-Williams le-au legat de șamanism, adică de oameni despre care comunitatea crede că vorbesc cu spiritele. Nicio explicație nu poate fi verificată: lipsește orice text. Toate sunt deduse din desene și din obiceiurile unor popoare de azi.

Câteva lucruri sunt totuși sigure. Desenele sunt făcute departe de lumina zilei, cu lampa, de mâini care știau ce fac. Cineva a socotit că merită osteneala.

Trei casete, una sub alta, despre desenele din peșteri. Prima, cu contur plin, s-a păstrat: pe pereți, animale trase cu cărbune și cu ocru roșu. A doua, cu contur punctat, dedus de istorici: vârsta desenului, din radiocarbonul cărbunelui. A treia, hașurată, nu se știe sigur: ce voiau să spună, adică magia vânătorii, fertilitate sau șamanism. Trei casete, una sub alta, despre desenele din peșteri. Prima, cu contur plin, s-a păstrat: pe pereți, animale trase cu cărbune și cu ocru roșu. A doua, cu contur punctat, dedus de istorici: vârsta desenului, din radiocarbonul cărbunelui. A treia, hașurată, nu se știe sigur: ce voiau să spună, adică magia vânătorii, fertilitate sau șamanism. s-a păstrat Pe pereți: animale trase cu cărbune și ocru roșu dedus de istorici Vârsta desenului: din radiocarbonul cărbunelui nu se știe sigur Ce voiau să spună: magia vânătorii, fertilitate, șamanism?
Figura 3Trei trepte de siguranță: desenele se văd și azi; vârsta lor se deduce din cărbune; rostul lor nu poate fi verificat, fiindcă lipsește orice text.

Exercițiu de tip test

Exercițiu făcut după modelul testelor, nu subiect oficial.

Sursa A „Peșterile împodobite cu desene. Peștera Altamira, Spania. «Mea culpa» a unui sceptic”

Ce fel de sursă
text
Cine
Émile Cartailhac, preistorician francez din Toulouse
Când a fost făcută
1902, în revista L’Anthropologie
Despre ce moment vorbește
felul în care au fost primite, în 1880, picturile de la Altamira
Câți ani le despart
22 de ani
Unde se află azi
Revista L’Anthropologie, vol. XIII, Paris, 1902, p. 348–354; se poate citi întreagă pe Internet Archive
Traducere
traducere de lucru din franceză, după L’Anthropologie, vol. XIII, Paris, 1902, p. 350 și 354

Domnul de Sautuola m-a ținut la curent cu descoperirile sale (…). Era ceva cu totul nou, ciudat în cel mai înalt grad. Am cerut sfatul altora. (…) „Luați seama! Se pune la cale o farsă pe seama preistoricienilor francezi!”, mi se scria. „Feriți-vă de clericalii spanioli.” Și m-am ferit!

[După descoperirile din Dordogne] nu mai există niciun motiv de a pune la îndoială vechimea picturilor de la Altamira. (…) Trebuie să ne plecăm în fața realității unui fapt, iar eu, în ce mă privește, trebuie să-i cer iertare domnului de Sautuola.

Ce poate dovedi Dovedește că picturile de la Altamira au fost respinse în 1880 și arată de ce: un sfat primit prin scrisoare și neîncrederea față de cei care le găsiseră. Arată și ce l-a făcut pe autor să se răzgândească: peșterile cu desene găsite în Franța.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi singură cât de vechi sunt picturile și nici ce înseamnă. Autorul își povestește greșeala după 22 de ani, când dreptatea lui Sautuola era deja limpede; ce a gândit în 1880 se cunoaște numai din spusele lui.

Sursa B Raport despre peștera Altamira

Ce fel de sursă
text
Cine
Édouard Harlé, inginer la căile ferate din sudul Franței, trimis să vadă peștera
Când a fost făcută
1881, în revista Matériaux pour l’histoire de l’homme
Despre ce moment vorbește
picturile de pe tavanul peșterii Altamira, așa cum le-a văzut autorul
Unde se află azi
Citat pe larg de Cartailhac în L’Anthropologie, vol. XIII, 1902, p. 352–353
Traducere
traducere de lucru din franceză, după citatele din L’Anthropologie, vol. XIII, 1902, p. 352–353

Trebuie să conchidem, pentru toate aceste desene, și mai ales pentru cele a căror executare a cerut mai mult timp, că datează dintr-o epocă în care iluminatul era foarte perfecționat. (…)

Ocrul roșu este răspândit în ținut. Este folosit la văruitul caselor. (…) Picturile frumoase sunt recente. (…) Crustele care acoperă unele desene sunt mult prea subțiri ca să se poată conchide că au o mare vechime.

Ce poate dovedi Arată cu ce argumente a fost respinsă vechimea picturilor: lumina de care ar fi avut nevoie pictorul, ocrul la îndemâna oricui, crustele subțiri de pe desene.

Ce nu poate dovedi Nu poate dovedi că picturile sunt recente: autorul judecă după ochi, fără nicio metodă de măsurare a vârstei.

Cerințe

  1. Precizați secolul în care a fost scrisă sursa B. (2 puncte)

    Arată baremul

    Sursa B a fost scrisă în secolul al XIX-lea (în 1881).

  2. Numiți peștera precizată în sursa A. (2 puncte)

    Arată baremul

    Peștera precizată în sursa A este Altamira, din Spania.

  3. Menționați, din sursa B, două informații folosite de autor pentru a susține că picturile nu sunt vechi. (6 puncte)

    Arată baremul

    Oricare două: desenele ar data dintr-o epocă în care iluminatul era foarte perfecționat; ocrul roșu este răspândit în ținut și se folosește la văruitul caselor; crustele care acoperă unele desene sunt prea subțiri pentru o mare vechime. Câte 3 puncte pentru fiecare informație.

  4. Scrieți litera sursei care susține că picturile de la Altamira sunt vechi. (3 puncte)

    Arată baremul

    Litera A: „nu mai există niciun motiv de a pune la îndoială vechimea picturilor de la Altamira”.

  5. Scrieți o relație cauză–efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia (cauză, respectiv efect). (7 puncte)

    Arată baremul

    Cauză: autorului i s-a scris că „se pune la cale o farsă pe seama preistoricienilor francezi”. Efect: „Și m-am ferit!”, adică nu a crezut în picturile publicate de Sautuola. Deoarece a fost prevenit că ar fi vorba de o farsă, Cartailhac a respins descoperirea. Se primește și altă relație corectă între două informații din sursă, de pildă: cauză – descoperirile din Dordogne; efect – „nu mai există niciun motiv de a pune la îndoială vechimea picturilor de la Altamira”.

  6. Formulați un punct de vedere referitor la felul în care se schimbă cunoștințele despre trecut și susțineți-l cu o informație din sursa A. (5 puncte)

    Arată baremul

    Punct de vedere: cunoștințele despre trecut se schimbă atunci când apar dovezi noi, chiar dacă specialiștii au susținut altceva. Informație: după descoperirile din Dordogne, autorul scrie că „nu mai există niciun motiv de a pune la îndoială vechimea picturilor” și îi cere iertare lui Sautuola. 2 puncte pentru punctul de vedere, 3 pentru informația care îl susține.

Analiză de sursă, pas cu pas

Cum citești un obiect fără cuvinte: Venus din Willendorf

  1. Ce fel de sursă este și de când?

    Este un obiect, deci o sursă nescrisă: o statuetă de calcar înaltă de 11 cm, din Paleolitic, veche de vreo 30.000 de ani. A fost găsită la 7 august 1908 la Willendorf, în Austria, și se află la Muzeul de Istorie Naturală din Viena.

  2. Cine vorbește și cui?

    Autorul este necunoscut, la fel și cei pentru care a lucrat. Numele „Venus” i l-au dat cercetătorii moderni, după o zeiță romană; cei care au cioplit-o nu au lăsat niciun nume.

  3. Ce spune?

    Se vede o femeie cu sâni grei, pântec ieșit în afară și șolduri late, cu părul sau o podoabă lucrată cu grijă pe cap. Statueta a fost vopsită în roșu. Piatra seamănă cel mai bine cu una de lângă lacul Garda, din Italia.

  4. Ce vrea să obțină?

    Rostul ei nu este cunoscut. S-a propus că ar avea legătură cu fertilitatea, fiindcă părțile trupului legate de naștere sunt mărite. Este o ipoteză: se sprijină numai pe felul în care arată obiectul.

  5. Ce nu poate dovedi singură?

    Statueta dovedește că oamenii de acum 30.000 de ani ciopleau piatra cu pricepere și că un obiect putea călători sute de kilometri. Singură, nu poate dovedi că înfățișează o zeiță, că a fost purtată ca amuletă sau că toate femeile vremii arătau așa.

Coliboaia, Bihor

Desenele negre din peștera Coliboaia

La 20 septembrie 2009, cinci speologi români au găsit desene negre, trase cu cărbune, într-o galerie înaltă a peșterii Coliboaia, din Munții Apuseni (județul Bihor): un bizon, un cal, două capete de rinocer, unul sau două capete de urs. Jean Clottes, care a studiat și peștera Chauvet, a luat două probe de cărbune. Cea dintr-un desen a dat 27.870 ± 250 de ani, iar cea culeasă de sub desen 31.640 ± 390 de ani, în ani radiocarbon. Datarea este disputată: în 2019, trei cercetători au publicat un articol cu titlul „Coliboaia nu este Chauvet”.

Tot pe teritoriul de azi al României, în 1956, în cimitirul neolitic de la Cernavodă au fost găsite, printre darurile puse în morminte, două statuete de lut ars din cultura Hamangia (5000–4600 î.Hr.): un bărbat șezând, cu capul în palme, numit „Gânditorul”, și o femeie așezată. Se află la Muzeul Național de Istorie a României.

Pe scurt

  1. Arta parietală înseamnă desenele, picturile și gravurile de pe pereții peșterilor: Chauvet (vreo 36.000 de ani) și Lascaux (vreo 21.000 de ani), în Franța, Altamira, în Spania.
  2. Arta mobilieră înseamnă obiectele lucrate care pot fi purtate, cum este Venus din Willendorf, o statuetă de calcar de 11 cm, veche de vreo 30.000 de ani.
  3. Megaliții sunt monumente din blocuri mari de piatră; la Stonehenge, în Anglia, șanțul a fost săpat pe la 3000 î.Hr., iar pietrele din mijloc au fost ridicate pe la 2500 î.Hr.
  4. Pictorii foloseau cărbune pentru negru și ocru pentru roșu; vârsta cărbunelui se află prin datare cu radiocarbon.
  5. Rostul acestor opere a fost explicat prin magia vânătorii, prin fertilitate sau prin șamanism, dar nicio explicație nu poate fi dovedită, fiindcă oamenii aceia nu au lăsat nimic scris.
  6. Picturile de la Altamira, publicate în 1880, au fost socotite recente până în 1902, când Émile Cartailhac și-a recunoscut greșeala.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitOamenii din Paleolitic desenau stângaci, ca niște copii.

    CorectDesenele de la Chauvet, vechi de vreo 36.000 de ani, sunt trase cu mână sigură și folosesc umbra și relieful peretelui. Tocmai fiindcă erau atât de bine făcute, picturile de la Altamira au fost luate în 1880 drept recente.

  • GreșitSe știe că picturile din peșteri erau făcute pentru magia vânătorii.

    CorectMagia vânătorii este una dintre explicațiile propuse, alături de fertilitate și de șamanism. Niciuna nu poate fi dovedită: nu există niciun text din acea vreme.

  • GreșitStonehenge a fost ridicat de oamenii care au pictat peșterile.

    CorectÎntre ei sunt peste 15.000 de ani. Lascaux a fost pictată acum vreo 21.000 de ani, de vânători din Paleolitic; pietrele de la Stonehenge au fost ridicate pe la 2500 î.Hr., de agricultori din Neolitic.

Verifică-te

Șapte întrebări. La cele șase care se verifică singure vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cea cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care dintre următoarele este o operă de artă mobilieră?

    Răspuns

    c) Venus din Willendorf. Arta mobilieră este cea a obiectelor care pot fi purtate. Statueta de 11 cm poate fi dusă în mână; picturile și palmele sunt pe pereți (artă parietală), iar Stonehenge este un megalit.

  2. Ce măsoară datarea cu radiocarbon a unui desen făcut cu cărbune?

    Răspuns

    b) Când a crescut lemnul din care vine cărbunele. Metoda dă vârsta lemnului din care vine cărbunele: anii în care a crescut copacul. Că lemnul a ars și că desenul a fost tras tot atunci se deduce.

  3. De ce nu poate fi dovedită nicio explicație a picturilor din peșteri?

    Răspuns

    c) Fiindcă oamenii aceia nu au lăsat nimic scris. Animalele se văd limpede și sunt studiate de peste un secol. Lipsește orice text în care cineva de atunci să spună de ce le-a făcut.

  4. În zadar se face apel la închipuire (…). Nimic nu îngăduie să bănuim de ce erau împodobite astfel aceste suprafețe, ce scene cereau acest decor întins până în măruntaiele pământului.

    Émile Cartailhac, în L’Anthropologie, vol. XIII, 1902, p. 349, despre peșterile cu gravuri din Franța; traducere de lucru din franceză

    Ce recunoaște autorul în acest fragment?

    Răspuns

    c) Că nu poate fi aflat rostul desenelor. Cartailhac nu se mai îndoiește de vechimea desenelor, dar spune că nimic nu arată de ce au fost făcute. Magia vânătorii a fost propusă abia după aceea.

  5. Așază în ordine descoperirile și publicațiile din ultimii 150 de ani.

    Răspuns

    Ordinea în timp:

    1. María Sanz de Sautuola vede animalele de pe tavanul peșterii Altamira (1879)
    2. Cartailhac publică „Mea culpa a unui sceptic” (1902)
    3. Venus din Willendorf este scoasă din pământ (1908)
    4. Patru băieți coboară în peștera Lascaux (1940)
    5. Trei speologi găsesc peștera Chauvet (1994)
    6. Cinci speologi găsesc desenele din peștera Coliboaia (2009)

    Altamira (1879) a fost prima și a fost respinsă până în 1902. Au urmat Willendorf (1908), Lascaux (1940), Chauvet (1994) și Coliboaia (2009). Ordinea descoperirilor este alta decât ordinea vârstelor: Chauvet, găsită târziu, este mai veche decât Lascaux.

  6. Pune fiecare operă în grupa ei.

    Răspuns

    Artă parietală: Taurii din peștera Lascaux; Rinocerii din peștera Chauvet; Capetele de rinocer din peștera Coliboaia.

    Artă mobilieră: Venus din Willendorf; „Gânditorul” de la Cernavodă.

    Megalit: Stonehenge.

    Ce este pe peretele peșterii este artă parietală; ce poate fi purtat (statuete de piatră sau de lut) este artă mobilieră; monumentele din blocuri mari de piatră sunt megaliți.

  7. Un coleg spune: „Venus din Willendorf dovedește că oamenii din Paleolitic se închinau unei zeițe a fertilității.” Arată, în trei-patru propoziții, ce se poate spune sigur despre statuetă și ce rămâne ipoteză.

    Un răspuns bun

    Sigur este ce se vede și ce s-a măsurat: statueta are 11 cm, este din calcar, a fost vopsită în roșu, are vreo 30.000 de ani și înfățișează o femeie cu sânii, pântecul și șoldurile mărite. Că ar fi o zeiță a fertilității este o ipoteză, dedusă numai din felul în care arată. Oamenii care au făcut-o nu scriau, deci nu au lăsat nicio explicație. Statueta singură nu poate dovedi o credință.

    Desparte ce arată obiectul de ce presupun cercetătorii despre el.

Termeni

artă parietală
Desene, picturi și gravuri făcute pe pereții și pe tavanul peșterilor. Se mai numește artă rupestră.
artă mobilieră
Obiecte lucrate care pot fi purtate dintr-un loc în altul: statuete, podoabe, unelte împodobite.
megalit
Monument preistoric din blocuri mari de piatră, ridicate în picioare sau puse unele peste altele.
ocru
Pământ bogat în fier, galben sau roșu, din care se făcea vopsea.
datare cu radiocarbon
Metodă prin care se află vârsta unui rest de plantă sau de animal, măsurând carbonul radioactiv rămas în el.
magia vânătorii
Explicație propusă la începutul secolului al XX-lea: omul ar fi desenat animalul ca să aibă noroc la vânat.
șamanism
Credințe și rituri în care un om, șamanul, este socotit în stare să vorbească cu spiritele.
Surse și legătura cu programa

Din programă: FIL 2.1 „Repere ale Preistoriei”. Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.